4,556 matches
-
Smeth, Léon Stiénon, Willem Romelaere, Louis de Roubaix, ori Jules Thiriar 72. În fine, Facultatea de Stiinte, care a început cu cinci profesori, asistați de câțiva tineri, avea în 1834 numai șapte cursuri: matematici speciale, calcul infinitezimal și mecanică analitică; geometrie descriptiva; zoologie și anatomie comparată; botanica, mineralogie și geologie; fizică și chimie; astronomie; istoria științelor 73. Un an mai tarziu, programa de studii reunea matematicile superioare, teoria probabilităților, astronomia, fizică, chimia, mecanică analitică, mecanică celesta, fizică, chimia și mecanică aplicate
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
astronomia, fizică, chimia, mecanică analitică, mecanică celesta, fizică, chimia și mecanică aplicate artelor, zoologia, anatomia și fiziologia comparată, botanica și fiziologia naturală, anatomia vegetală 74. Legea din 1849 trecea în revistă o serie de domenii / ramuri ale matematicilor superioare (algebra, geometria analitică, geometria descriptiva, calculul diferențial și integral, teoria probabilităților și aritmetică socială), precizând totodată că fizica se studia în trei dintre dimensiunile sale (experimentală, industrială, matematica), ca și chimia (organică, anorganica, aplicată), iar botanicii i se adaugă și disciplină geografia
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
chimia, mecanică analitică, mecanică celesta, fizică, chimia și mecanică aplicate artelor, zoologia, anatomia și fiziologia comparată, botanica și fiziologia naturală, anatomia vegetală 74. Legea din 1849 trecea în revistă o serie de domenii / ramuri ale matematicilor superioare (algebra, geometria analitică, geometria descriptiva, calculul diferențial și integral, teoria probabilităților și aritmetică socială), precizând totodată că fizica se studia în trei dintre dimensiunile sale (experimentală, industrială, matematica), ca și chimia (organică, anorganica, aplicată), iar botanicii i se adaugă și disciplină geografia plantelor 75
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
126 Bârlad. Se menționa: articolele, exercițiile, problemel e de propus și soluțiile lor ce se trimit pe adresa: N. Gh. Gaiu, profesor, strada Regală nr.5 Bârlad; abonamentele se trimit domnului Victor Oprișanu, strada Dobranici nr.11 Bârlad; problemele de geometrie de propus cât și cele rezolvate se pot trimite domnului Micu Grumbaum, Calea Văcărești - București. Doritorii de cărți de la Biblioteca Societății se puteau adresa domnului David Haim, strada Ștefan cel Mare nr. 58 Bârlad. 419 Sumarul la numărul doi al
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cele rezolvate se pot trimite domnului Micu Grumbaum, Calea Văcărești - București. Doritorii de cărți de la Biblioteca Societății se puteau adresa domnului David Haim, strada Ștefan cel Mare nr. 58 Bârlad. 419 Sumarul la numărul doi al revistei: „O chestiune de geometrie” - exerciții de Zaidman Iosef, inginer; „Găsirea câtorva identități trigonometrice cu ajutorul determinanților” de Gaiu Gh. Emanoil; „Chestiuni remarcabile” de Micu Grumbaum; bibliografie, redacționale - un fel de poșta redacției, exerciții sosite de la colaboratori. Revista nu‐și indica colectivul redacțional dar o pagină
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
dorința de a se instrui și de a accede la un grad academic. Programul este construit pe cele șapte arte liberale și presupune un prim ciclu, trivium: gramatica, retorica și dialectica (sau logica) și un al doilea ciclu, quadrivium: aritmetica, geometria, astronomia și muzica. În general, o universitate avea patru facultăți: Artele, Teologia, Dreptul și Medicina. Acest învățământ alimentează noi valori: forța inteligenței, prestigiul educației, importanța cunoașterii. După cum spune un proverb al epocii, lumea este guvernată de trei puteri: Papalitatea, Imperiul
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
se referă doar la copil, ea se aplică evoluției tuturor cunoștințelor. Piaget îl oferă de exemplu pe Aristotel: filosoful crede, ca un copil între 4 și 6 ani, în caracterul necesar al mișcărilor circulare sau rectilinii. Piaget reamintește faptul că geometria a fost mult timp considerată cu necesitate euclidiană. Ce este inteligența? Lucrările lui Jean Piaget, cele tîrzii, mai ales, reprezintă o radicală repunere în discuție a conceptelor realiste, cele care definesc inteligența ca fiind capacitatea de cunoaștere a realității și
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
prin individualitate, decît în măsura în care geniul personal reușește să adauge realizări deosebite ce devin bunuri pentru cei care vor urma. Asemenea realizări sînt de obicei de natură teoretică, de schimbare a premiselor, precum evoluționismul în științele naturii, teoria relativității în fizică, geometriile neeuclidiene în matematică etc. În mod obișnuit însă, avînd în atenție exclusiv efortul cognitiv, omul de știință dorește o deplină încadrare în aspectele verificate ale cunoștințelor și ale limbii cu care se construiește discursul, încît textul său nu se remarcă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
104-105) În mod similar, Tewes recunoaște că oamenii de stat germani încearcă să prevină potențialele tensiuni generate de implicarea lor atât în adâncirea, cât și în lărgirea UE. Acest fapt a ieșit la suprafață în propunerile pentru o Europă cu "geometrie variabilă", în care "precondiția pentru lărgirea către est era un nucleu bine integrat" (Tewes, 1998, p. 127). Janning propune conceptul înrudit, al "integrării diferențiate". El observă că o astfel de strategie "ar duce la concentrarea rolurilor de conducere pentru statele
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
duce la concentrarea rolurilor de conducere pentru statele implicate activ în ... adâncirile sectoriale. ... [La rându-i, acest fapt ar] deschide noi posibilități pentru participarea activă și o densitate mai mare a integrării" (Janning, 1996, p. 41). Scopul final al strategiei geometriei variabile este că, urmărind flexibilitatea instituțională, Germania ar trebui să se dovedească capabilă să își susțină angajamentul puternic față de integrarea europeană. Ca urmare, prin ajustarea instrumentelor politice, Germania a încercat să urmărească simultan lărgirea și adâncirea integrării. După cum notează Tewes
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Portraits of Wittgenstein, vol. III, p. 124. 76 Philosophische Bemerkungen, p. 88. Pasajul se corelează cu altele, cum este cel de la p. 276, unde este vorba despre confuziile care pot lua naștere dacă nu se face o distincție clară între geometria euclidiană și geometria câmpului vizual. 77 Ibidem, p. 52. 78 Vorlesungen 1930-1935, p. 112. 79 Caietul albastru, p. 76. 80 M. O’C. Drury, Conversations with Wittgenstein, în op. cit., p. 204. 81 Este acea iluzie pe care o descrie sugestiv
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
vol. III, p. 124. 76 Philosophische Bemerkungen, p. 88. Pasajul se corelează cu altele, cum este cel de la p. 276, unde este vorba despre confuziile care pot lua naștere dacă nu se face o distincție clară între geometria euclidiană și geometria câmpului vizual. 77 Ibidem, p. 52. 78 Vorlesungen 1930-1935, p. 112. 79 Caietul albastru, p. 76. 80 M. O’C. Drury, Conversations with Wittgenstein, în op. cit., p. 204. 81 Este acea iluzie pe care o descrie sugestiv în § 97 al
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
IN ROMANIA CASSIAN MARIA SPIRIDON VOCAȚIA ȘI PROZA DEMOCRAȚIEI - atitudini literare VIII INSTITUTUL EUROPEAN 2015 Cuprins Nota autorului / 7 Uimirea creatoare a Irinei Mavrodin / 9 Eminescu și România de Est / 23 "Convorbiri literare". Ediția 200 / 45 Ion Barbu. Poezie și geometrie / 57 O trecere prin vămile văzduhului dantesc / 89 Tratat de îmblînzit postmodernitatea / 113 Eminescu și opiniile sale economice / 163 Ideile gingașe și actualitatea lor contondentă / 207 I.E. Torouțiu, istoricul literar / 235 Eugen Simion și dimineața poeziei / 255 Un occidental la
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Patraș) se vede că am reușit - așa afirmă colaboratorii și cititorii - să-i menținem și perpetuăm puterea de iradiere culturală, să o impunem ca un veritabil vehicul european întru afirmarea literaturii române. ["Convorbiri literare", august 2012] Ion Barbu. Poezie și geometrie Cel care a impus ermetismul canonic, Ion Barbu (19 martie 1895-11 august 1961) publică prima poezie, Ființa, pe 18 septembrie 1918 în "Literatorul" lui Alexandru Macedonski. Cel care l-a "îmbolnăvit" de flacăra versurilor a fost Simion Bayer, cînd se
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
gust de acest joc. Într-un dialog cu I. Valerian, publicat pe 5 februarie 1927 în "Viața literară", afirmă că se situează mai mult ca practicant al matematicilor și prea puțin ca poet, și numai atît cît poezia amintește de geometrie. Deși, în aparență cei doi termeni par a fi contradictorii, chiar în evidentă opoziție, Ion Barbu vedea în domeniul înalt al geometriei, un loc luminos unde se întîlnește cu poezia. Pentru o suplimentară argumentație apelează la mersul contemporan al științei
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
mai mult ca practicant al matematicilor și prea puțin ca poet, și numai atît cît poezia amintește de geometrie. Deși, în aparență cei doi termeni par a fi contradictorii, chiar în evidentă opoziție, Ion Barbu vedea în domeniul înalt al geometriei, un loc luminos unde se întîlnește cu poezia. Pentru o suplimentară argumentație apelează la mersul contemporan al științei, la Einstein, care prin structura descoperirilor sale concurează cu Euclid în imaginarea de universuri abstracte. În consecință, crede, ușor pleonastic, că visul
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
contemporan al științei, la Einstein, care prin structura descoperirilor sale concurează cu Euclid în imaginarea de universuri abstracte. În consecință, crede, ușor pleonastic, că visul oniric este o nouă sursă de inspirație. Prilej de a defini în congruență poezia și geometria: "Ca și în geometrie, înțeleg prin poezie o anumită simbolică pentru reprezentarea formelor posibile de existență. Domeniul visului este larg și întotdeauna interesant de exploatat. În felul acesta înțeleg suprarealismul, care în cazul nostru devine un infrarealism". Visînd la editarea
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Einstein, care prin structura descoperirilor sale concurează cu Euclid în imaginarea de universuri abstracte. În consecință, crede, ușor pleonastic, că visul oniric este o nouă sursă de inspirație. Prilej de a defini în congruență poezia și geometria: "Ca și în geometrie, înțeleg prin poezie o anumită simbolică pentru reprezentarea formelor posibile de existență. Domeniul visului este larg și întotdeauna interesant de exploatat. În felul acesta înțeleg suprarealismul, care în cazul nostru devine un infrarealism". Visînd la editarea unei reviste cu nume
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cu inscripția de pe poarta Academiei lui Platon: Nimeni să nu intre aici, dacă nu-i geometru. Și imediat ține să precizeze: "Asta nu înseamnă că poeții vor fi excluși. După cum ți-am spus, pentru mine poezia este o prelungire a geometriei, așa că, rămînînd poet, n-am părăsit niciodată domeniul divin al geometriei". Cu totul împotriva tradiționalismului vehiculat în epocă de sămănătoriști, se simte dator să definească ce înseamnă instinct tradițional și să precizeze izvorul poemei Nastratin Hogea la Isarlîk: "Nu o
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
aici, dacă nu-i geometru. Și imediat ține să precizeze: "Asta nu înseamnă că poeții vor fi excluși. După cum ți-am spus, pentru mine poezia este o prelungire a geometriei, așa că, rămînînd poet, n-am părăsit niciodată domeniul divin al geometriei". Cu totul împotriva tradiționalismului vehiculat în epocă de sămănătoriști, se simte dator să definească ce înseamnă instinct tradițional și să precizeze izvorul poemei Nastratin Hogea la Isarlîk: "Nu o ideologie la îndemîna oricărui străin botezat, ci o experiență în ascendență
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
1929), luminează confraternitatea lirică dintre cei doi mari poeți: "D-l Blaga știe precis unde trebuie căutată poezia. Propriile sale investigații și experiențe fragmente din acești ultimi nouă ani îl obligă să cunoască principiul poeziei ca o spiritualitate a vizualității: "Geometria înaltă și sfîntă"". Condiția, extazul pitagorician trebuie manifestat. Cerul cristalelor transpus: "Lirica nu poate fi umplută de toată coloristica sau de toată muzica. E mai bogată, într-un fel, și mai săracă, într-altul, decît amîndouă. Dar cuprinderea, și spirituală
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
care l-au diriguit: "Să alegi între grațios și Grație, între încîntare și Mîntuire, iată canonul întrebării. Suflet mai degrabă religios decît artistic, am vrut în versificările mele să dau echivalentul unei stări absolute ale Intelectului și viziunii: starea de geometrie și, deasupra ei, extaz". Poezia proprie rămîne adevăratul chivot al lirismului absolut. Este cu totul refractar, în asceza sa, la melodioasele plîngeri ale poeților. În marginea ierarhiei din Legile lui Platon - nu și în ce privește poziția Poetului - alungat de filosof din
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
coincide cu ea însăși la o anumită transformare. Și, într-adevăr, universul barbian este unic și suficient sieși". Poezia, potir propagat, nu mai puțina insomnie concentric scuturată a Principiilor, este în lirica lui Ion Barbu, îmbrăcare simultană a glorioase, certe geometrii. "Cunoașterea era aici locuire, canonică deplasare în Spirit. Verificare a gîndurilor iubite, pe căi închise și simple ca lăncile unui triunghi" (I.B.). "Veghea lui Roderick Usher, afirmă cu întemeiere creatorul Transdisciplinarității, este un tulburător poem al cunoașterii, plin de nostalgia
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
unirea intelectului, Științei, cu afectul, cu Arta, într-o sinteză determinînd un univers singular și geometric, dar în care omul, prin esența a elevată, este pretutindeni prezent". Ion Barbu - Dan Barbilian era un specialist în fundarea axiometrică sau grupal-teoretică a geometriei și totodată un aplicat cercetător al spațiilor care vor purta denumirea în matematicile contemporane de spații Barbiliene. Într-o Notă asupra lucrărilor științifice (1940), legînd încă o dată matematica și poezia într-un tot unitar, se definea drept "un reprezentant al
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
datat 1958 (?), se întoarce la vechii greci a căror gîndire se exprima în fabulă, prin mit, dar și direct, în teoreme. Poarta ce ne recomandă pentru abordarea lumii grecești nu este obligatoriu Homer, ci o mai largă poartă ne oferă geometria greacă, din care ochiul cuprinde un peisagiu auster dar esențial. Se poate vorbi de un umanism modern, se întreabă Ion Barbu, de un sistem complet de cunoștințe capabil să formeze omul, bazat însă pe matematică? Sînt convins, că da. Ba
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]