9,375 matches
-
Provinciile imaginare, Pitești, 1993, 98-116; Negoițescu, Scriitori contemporani, 421-425; Ierunca, Semnul, 172-175; Papahagi, Interpretări, 78-80; Gheorghe Mocuța, La răspântia scriiturii, Arad, 1996, 29-36; Perian, Pagini, 203-208; Zaciu, Departe, 25-28; Petre Stoica, PRA, II, 1066-1073; Marin Mincu, Un poet „copleșit de glorie”, LCF, 1999, 9; Cărtărescu, Postmodernismul, 316, 393; Milea, Sub semnul, 17-19; Mircea A. Diaconu, Petre Stoica. Melancolie și beatitudine, CL, 2000, 7; Bucur, Poeți optzeciști, 202-203; Dicț. esențial, 803-805; Grigurcu, Poezie, II, 395-419; Micu, Ist. lit., 416-417; Marin Mincu, Poeticitate
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
de istoricii sociologiei ca reprezentând cel dintâi răspuns al științei schimbărilor sociale la marea problemă a tranziției de la tradițional la modern. Dincolo de marea lor diversitate, teoriile dezvoltării și deci ale schimbării sociale au ceva în comun: apartenența la paradigma tranziției. Gloria paradigmei tranziției și, implicit, a sociologiei dezvoltării a fost atinsă în cadrul teoriilor modernizării. În spatele acestor teorii ghicim un sistem de gândire de o extraordinară persistență, în ciuda infirmărilor spectaculoase atât a teoriilor, cât și a ideologiei dezvoltării prin modernizare. Teza de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dorea să scape de sub tutela politică și administrativă și să se miște singură. Ceea ce și face, profitând de schimbarea politică care are loc și pe care, parțial cel puțin, a sprijinit-o. Următorii patru-cinci ani, până prin 2001-2002, sunt anii de glorie ai capitaliștilor români, ani de ascensiune rapidă. Clasa de capitaliști medii a primilor șapte ani se întărește și începe să producă „vârfuri” de dimensiuni semnificative nu numai la nivel național, ci inclusiv la nivel regional. În a doua jumătate a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de stat de aceeași mărime are o cifră de afaceri de doar două ori mai mare decât a sectorului privat și realizează pierderi de 14 mii de miliarde de lei (INS, 2001). Câteva noutăți semnificative apar în această perioadă de glorie a capitalului autohton, aflat în plină ofensivă pentru „cucerirea” economiei românești. În primul rând, încep să se orienteze nu doar către comerț și producție, ci și către zona financiară. Are loc o adevărată explozie de noi bănci private, cu capital
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Marinela Rață Gloria Rață Bogdan-Constantin Rață AUTISM = ASPECTE GENERALE = Introducere Pentru a asigura funcționarea deplină a organismului nostru, care se mișcă, crește, învață, se comportă, comunică, este necesară apariția și organizarea de senzații localizate, ordonate care să producă percepții, comportamente și să formeze
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
securitate, siguranță, prestigiu și, totodată, grație scutului protector, posibilitatea de a prospera. „Sub conducerea Principelui de Hohenzollern - se putea citi Într-un memoriu, din mai 1898, al Ministerului Afacerilor Străine -, acum două decenii, românii au ieșit Învingători și plini de glorie din periculoasa criză orientală. A fost pentru prima dată În lungul voiaj al războaielor orientale rusești, când țara nu a fost ocupată. Într-un moment extraordinar de critic, Principele și-a Încleștat tânăra sa armată, ca factor independent, În mod
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
ar fi înecat întreaga lume și toate viețuitoarele de pe pământ (afară de cele de pe corabia lui Noe); ploaie mare, torențială; revărsare mare de ape, inundație mare; calamitate, dezastru, nenorocire; cantitate imensă; număr mare de ființe sau de lucruri; mulțime, grămadă. slavă: glorie, faimă, renume; laudă, preamărire, proslăvire; slin: (reg.) strat de murdărie de pe pielea nespălată, de pe îmbrăcămintea purtată mult și neîngrijită sau de pe obiectele mult întrebuințate și necurățate; jeg; sudoare: (aici) muncă, osteneală, trudă; chin. 1.Scrie însușiri ale limbii române găsite
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
limbii române găsite în poezie. 2.Alcătuiește enunțuri în care să folosești cuvintele: comoară, șirag, poveste, grai, codru. 3.Caută în poezie cuvintele potrivite pentru a întregi expresiile. 4.Grupează cuvintele care au același înțeles: grai, avuție, izvoade, popor, slavă, glorie, glas, faimă, laudă, neam, manuscris, comoară, avere, voce, text, națiune, preamărire, faimă, proslăvire, limbă, document. ELENA FARAGO Elena Farago s-a născut la Bârlad în familia unor greci, numindu-se Elena Paximade. Elena Farago (n. 9 martie 1878, Bârlad - d.
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
-i are în grija sa, permanent alături de aceștia și de familiile lor. b) Medicul „om de știință” este tipul de cercetător, interesat numai de obiectul și rezultatele cercetărilor sale, experimentalist, detașat de suferința bolnavilor, orgolios, dornic de descoperiri și de glorie profesională. c) Medicul pedagog este ocupat cu instruirea studenților cărora li se dedică. Este riguros, ordonat, didactic, sintetic, își caută cu multă atenție „cazurile de afiș” pe care să le prezinte la curs, adună date de literatură, este la curent
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În Omul din cerc, una din reușitele autoarei (prima versiune, difuzată radiofonic, în regia lui Dan Puican, în 1998, este reluată la Teatrul Național din Iași, în regia lui Ovidiu Lazăr, în 2001), un cuplu condamnat la destrămare (Matei și Gloria), incapabil să reziste la proba timpului, își oglindește drama în celelalte personaje (Cioplitorul de Cruci, având rolul filosofului-poet care tulbură apele sufletului, și cele două imagini strâmbe ale protagoniștilor, Nick și Manon), muzica (a mării, a oamenilor) devenind în cele
TAMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
Pianepsion (aprox. octombrie). Numele venea de la oschoi („struguri”), cu care se împodobeau cete de efebi într-o cursă și o ceremonie cu cântece și sacrificii. Urmau Micile Dionisii (Poseidon - decembrie) și Leneele (în Gamelion - ianuarie). Cele din urmă au făcut gloria Dionisiilor prin ceremoniile orgiastice la care participau vestitele bacante; de aceea sărbătorile se numeau bacanale. Toate sărbătorile erau legate de struguri și vin și se bazau pe bine cunoscuta „nebunie bahică” - dar ar fi cu totul superficial să reducem aceste
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
du Ve au IXe siècle (450-800), Picard, Paris, 1928, pp. 79-101. 17. Casiodor (Institutiones, ed. R.A.B. Mynors, Oxford, 1937, I, 28; II, 39; III 30-53 ș.a.) relatează despre restaurarea orașelor în termeni admirativi: Laus est temporum reparatio urbium vetustarum praecavetur („Gloria acelor vremuri este restaurarea orașelor vechi, din care se și câștigă podoaba păcii și se iau măsuri împotriva necesităților războiului” - I, 28, p. 29) (apud Riché, op. cit., p. 302). Casiodor s-ar fi inspirat din novella lui Maiorianus De aedificiis
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care se întindea în întreg Imperiul de Răsărit și de Apus - din Antiohia până în Irlanda. Apoi, până în secolul al XI-lea, sistemul monastic a trăit o perioadă de măreție. După reformele din secolele X-XI, a urmat o nouă perioadă de glorie - care a durat cel puțin până la Reforma și Contrareforma iezuită din secolul al XVI-lea. Nu interesează aici implicațiile pedagogice ale acestei evoluții. Dar felul în care s-a constituit un curriculum educațional pentru viața monastică merită creionat. Fondatorul mișcării
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fapt, Evul Mediu a fost „luminos” din multe puncte de vedere, inclusiv din cele care vor fi prezentate în continuare. Dar înainte de a le elogia pe acestea, se cuvine să menționăm hiba culturală a Europei, zămislită în acele vremuri de glorie tulbure. Este vorba despre pierderea unității culturale care se obținea prin enkyklios paideia pitagoreică și elenistică. „Creștinarea” celor septem artes liberales s-a realizat nu din nevoi spirituale înalte, precum cea de formare a „omului desăvârșit”, ci din necesități practice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Italiei. Nu i-a reușit, decât temporar, cucerirea Spaniei, aflată sub stăpânirea emirului arab de la Córdoba. Carol își dorea însă mai mult să domine decât să stăpânească efectiv întreaga Europă, mulțumindu-se doar cu Occidentul ei. Era un vis de glorie pe care numai Bizanțul îl umbrea. L-a realizat totuși prin manevre subtile. Pentru a o intimida pe împărăteasa Irina, s-a aliat cu califul de la Bagdad, vestitul Harun ar-Rașid. Acesta i-a oferit Palestina ca protectorat și i-a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care promiteau (și dovedeau!) posibilitatea practică de a determina eficacitatea generală a instruirii. Se împlinea visul lui Comenius! Se părea că „arta de a-i învăța pe toți totul” nu mai este o himeră. Anii ’70 au fost anii de glorie nu numai ai „ingineriei pedagogice” reprezentate de designul curricular modern și de proiectarea pedagogică riguroasă, ci și ai unui mit: mitul eficienței educative și al formării acelui one-dimensional man produs de societatea de consum și deconspirat de Herbert Marcuse cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
marele engineering al pedagogiei moderne; Gagné însuși a sugerat că, în același fel, se poate construi o inginerie curriculară și, într-adevăr, au fost create numeroase curricula consistente și întemeiate pe fenomenele naturale ale învățării umane. A fost momentul de glorie al pedagogiei moderne: optimizarea curriculumului (curriculum improvement) și a instruirii dispuneau de teorie (curriculum theory), dar și de tehnologie (curriculum technology; curriculum development). Note și referințe bibliograficetc " Note și referințe bibliografice" 1. J. Dewey, The Child and the Curriculum, University
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și anunțată prematur. De aceea a părut o profeție de Casandră iresponsabilă și nu a fost luată în seamă. Anunțul mortuar a fost făcut în 1969, dar curricula moderne au supraviețuit în deceniul următor. Ba chiar au avut parte de glorie și „prosperitate” prin asimilarea unor descoperiri și construcții științifice importante, precum taxonomia obiectivelor pedagogice (Bloom), ierarhia mecanismelor de învățare (R.M. Gagné), paradigma mastery learning (John B. Carroll), tehnici de motivare (Maslow, Berlyne ș.a.) etc. și nu se poate ignora faptul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
au impresionat prin performanțele lor, evidențiindu‑se nu numai printr‑o remarcabilă adaptare la mediu, dar și prin participarea activă la viața socioculturală și chiar prin creații personale: marele compozitor L. van Beethoven (rămas fără auz în perioada sa de glorie, când a compus cele mai valoroase opusuri), americanca Helen Keller (nevăzătoare și surdă), rusoaica Olga Scorohodova (nevăzătoare, surdă și cu sensibilitatea tactilă parțial abolită), românul Vasile Adamescu (nevăzător și surd, renumit profesor, licențiat al secției de psihopedagogie specială la Universitatea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
însă, s-a întâmplat în 1983, când programatorul Len Adleman a proiectat și realizat primul virus experimental pe un calculator VAX 11/750. Din laboratorul lui Adleman până în lumea reală nu mai era decât un pas. În 1986, în plină glorie a PC-urilor, își face apariția primul virus al microcalculatoarelor ce lucrau cu sistemul de operare MS-DOS: virusul Brain. Tot atunci, în 1986, este lansat primul cal troian al PC-urilor, numit PC Write, de la numele unui soft foarte popular
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de cot/ Șoptindu-mi candid: «Haidem, frățioare, / Să facem pe Golgota o plimbare...»”. SCRIERI: Oglinda dintre noi, Târgu Jiu, 1991; 21 de grame de suflet, Pitești, 1996; Supliment de existență, îngr. și pref. Gheorghe Grigurcu, Târgu Jiu, 1997; Eseu despre glorie - Essai sur la gloire, ed. bilingvă, tr. Paula Romanescu, București, 1998; Diavol cu coarne de melc, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Toma Grigorie, Fascinația gloriei, R, 1998, 7-8; Ion Tarbac, Al. Doru Șerban, Scriitori gorjeni, Târgu Jiu, 1998, 128-129; Vasile, Poezia
POPESCU-24. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288945_a_290274]
-
suflet, Pitești, 1996; Supliment de existență, îngr. și pref. Gheorghe Grigurcu, Târgu Jiu, 1997; Eseu despre glorie - Essai sur la gloire, ed. bilingvă, tr. Paula Romanescu, București, 1998; Diavol cu coarne de melc, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Toma Grigorie, Fascinația gloriei, R, 1998, 7-8; Ion Tarbac, Al. Doru Șerban, Scriitori gorjeni, Târgu Jiu, 1998, 128-129; Vasile, Poezia, 222-224; Firan, Profiluri, II, 197-198. R.D.
POPESCU-24. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288945_a_290274]
-
de veci, / Vreme nedezlegată”. Scutul Minervei, culegere de optsprezece sonete, atât de legate între ele încât scrierea poate fi socotită un singur poem, poate fi văzută și ca o mică estetică normativă pentru uz propriu, un program clasicizant radical. Disprețuind „gloria lumească”, „secile vrăjiri a vremii-nșelătoare”, poetul se retrage „la umbra unui dafin”, sub scutul Minervei, „zeița clară ca flacăra”, „Senina”, „Eterna”, „mireasă și soră”, care îi dă puterea să-și „toarne chinul în marmoră cerească”. „Vechile otrăvuri” se preschimbă
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
însărcinări în diferite consilii de administrație. Concomitent, are o susținută activitate literară și publicistică, începută cu versuri la „Viața socială” (1910) și continuată cu alte numeroase colaborări la „Noua revistă română”, „Flacăra” (la care a fost și redactor în 1921-1922), „Gloria României”, „Rampa”, „Parlamentul românesc”, „Politica socială”, unde publică proză, articole literare, teatrale, politice. Pe această linie se înscrie și înființarea unor periodice - „Latinul” (1914), „Ghilotina” (1915), „Arena” (Iași, 1918, în asociere), „Ideea liberă” (1937), în care sunt promovate idei și
PORSENNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
vie, studentul de odinioară citise pe Dante și pe Baudelaire: „De mult au fost acestea - Pe unde-o fi studentul/ care citea la vie pe Dante și Baudelaire?/ Privește-te-n oglindă cum te-a crispat prezentul, / Tu, visător de glorii și aripi pentru cer.” Nu lipsesc evocările stilizate în maniera lui Mateiu I. Caragiale, cel din Pajere, reînviind amintirea domniței Ralu Caragea, întemeietoarea teatrului: „Comedianții-s în favor la Curte./ S-amestecă cu dânșii chiar Ralu / Și parc-aud grăind
POSTOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288987_a_290316]