10,086 matches
-
40,00 20,00 0,00 31,23 28,13 31,84 29,51 26,32 33,05 34,86 37,53 40,55 41,33 46,42 36,41 40,03 95,17 100,00 exploatatii (nr) categoria proprietatii (hectare) 100 peste 50-100 30-50 20-30 10-20 5-10 2-5 1-2 0,5-1 0,3-0,5 0,1-0,3 sub 0,1 1200000 1000000 800000 600000 400000 200000 0 2264 2877 3625 5775 47291 260374 1025065 896289 716449 329308 685918 486986 porcine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
în vorbă au căzut de acord ca peste o săptămână, la următoarea zi târg, bunicu' ... după ce stă de vorbă și cu bunica ... să vină cu propuneri concrete despre ce dotă îi oferă fetei ... pentru tata fiind suficientă cariera și un hectar de pământ (pe Dealul Helmegioaia din hotarul Voineștilor) cu care a fost împroprietărit după război. La întâlnirea programată, tratativele au mers mai greu ... căci bunicu' i-a oferit trei ha de pământ și o căruță cu doi cai ... dar cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
această parte a Europei. Dispariția satului din viața noastră a contribuit la divizarea societății, la împrăștierea voită a oamenilor, la distrugerea legăturilor dintre grupurile umane, urmărite fără încetare de către un regim totalitar. Colectivizarea țăranilor a urmat naționalizării proprietăților de peste 50 hectare. Colectivizarea a durat ani de zile, s a făcut în condiții groaznice, în umbră și înăbușind țipetele țărănimii, dar zvonurile ajungeau până la oraș. Ecouri din lumea satelor, dispărută din viața noastră, se transmiteau din gură-n gură. Se auzea vorbindu
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
din 1945. 86% din exporturi mergeau în URSS și în țările din Est. La aceasta s-au adăugat efectele reformei agrare din martie 1945, care a limitat suprafața fermelor agricole la 50 ha, provocând exproprierea a 1,5 milioane de hectare redistribuite la aproape un milion de țărani într-o harababură de nedescris, responsabilă de foametea care a lovit îndeobște estul României, din 1945 până în 1947 (marea reformă agrară din 1921, hotărâtă de regele Ferdinand și partidele democratice, distribuise mult mai
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
într-o harababură de nedescris, responsabilă de foametea care a lovit îndeobște estul României, din 1945 până în 1947 (marea reformă agrară din 1921, hotărâtă de regele Ferdinand și partidele democratice, distribuise mult mai mult pământ, adică circa 6 milioane de hectare de teren arabil și păduri împărțite la 1,4 milioane de țărani). Mai trebuie să menționăm și „reforma monetară“ din august 1947, care a fost de fapt o spoliere de dimensiuni uriașe a averilor populației. De inspirație sovietică, scopul acestei
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
ale emigranților (prin familie înțelegându-se soțul, copiii, ascendenții, frații); în al doilea rând, militarii scoși din funcție, foștii magistrați și avocați, foștii industriași și comercianți cărora li se naționalizaseră întreprinderile, foștii proprietari funciari care posedaseră mai mult de 10 hectare, pensionarii mai tineri de 70 de ani. Deportații din prima categorie n-au dreptul să ia cu ei mai mult de 50 de kilograme de bagaje; dacă sunt în stare să muncească, sunt trimiși pe șantierele canalului Dunăre -Marea Neagră
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
talcioc“ însemnând lovitură, izbitură) desemna o uriașă piață situată la marginea Bucureștiului, într-o veche carieră de lut. Comparat de G. Călinescu cu unul din „cercurile infernului“ lui Dante, talciocul aduna în fiecare duminică, direct pe pământ, pe mai multe hectare, zeci de mii de persoane care vindeau și cumpărau obiectele cele mai neașteptate. Acolo vindea uneori Sanda Stolojan obiectele pe care familia franceză a soțului ei i le trimitea prin faimoasele „pachete“ care ajutau familia să supraviețuiască. Lipsiți de mijloacele
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
depășită și, din nefericire, Guvernul nu dispune de mai mulți bani decât cei deja alocați Ministerului Agriculturii. Drept urmare, deși le va fi greu, acesta își exprimă speranța că agricultorii se vor descurca cu o subvenție de 150 de euro pe hectar, redusa cu 30% față de anul trecut. "Investiția în infrastructură", a continuat Chebeleu, "va genera un randament cu mult superior în anii ce vor veni, astfel compensând pe termen lung tăierea din subvenția directă". Horea Georgescu, fost secretar de stat în
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
formula de subvenționare pentru terenurile agricole din România. Conform noii grile, pentru anul 2013, o parte din subvențiile directe pentru agricultori vor fi folosite pentru investiții în infrastructura agricolă din zonele respective. Drept urmare, subvenția directă de 180 de euro pe hectar se va reduce la 150 de euro pe hectar, urmând ca fondurile reziduale să fie folosite pentru amenajarea de canale de irigații, drumuri către zone agricole izolate sau lucrări preventive de combatere a intemperiilor. Decizia vine pe fondul discuțiilor despre
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
noii grile, pentru anul 2013, o parte din subvențiile directe pentru agricultori vor fi folosite pentru investiții în infrastructura agricolă din zonele respective. Drept urmare, subvenția directă de 180 de euro pe hectar se va reduce la 150 de euro pe hectar, urmând ca fondurile reziduale să fie folosite pentru amenajarea de canale de irigații, drumuri către zone agricole izolate sau lucrări preventive de combatere a intemperiilor. Decizia vine pe fondul discuțiilor despre bugetul pe 2013, când Guvernul preconizează o creștere economică
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
parte a țării, cu excepția regiunilor din est. Ea se caracterizează printr-o dezvoltare demografică și prin intensificarea agriculturii; siturile locuite se înmulțesc, după cum și formarea de mari sate: Saint-Michel-du-Touch și Villeneuve-Tolosane în valea Garonei, întinse respectiv pe 20 și 15 hectare. Aproape pretutindeni se constată această extindere a practicilor agricole cu particularități regionale ca taberele fortificate din centru-vest: cultura de la Matignons (Charente) și de la Peu-Richard (Charente-Maritime), deosebite de șasean. În zonele lacustre se dezvoltă de asemenea sate: Charavines, pe malul lacului
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Limonum (Poitiers) la pictoni. Dar se pot de asemenea găsi într-o cetate mai multe oppida care își împart teritoriul: este cazul biturigilor cubi cu Avaricum (Bourges), Argentomagus (Saint-Marcel), Levroux și Chateaumeillant. Cu suprafață variabilă, între 90 și 160 de hectare pentru cele mai mari, aceste oppida sînt protejate de o incintă. Zidurile de apărare sînt de un tip special cu o armătură din lemn și rambleuri cu paramente din piatră: este acel murus gallicus, zidul galic, de 4 metri înălțime
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și de grosime mijlocie; acest zid este precedat de un șanț. Organizarea spațiului interior al oppidum-ului pune în valoare diversele sale funcții. Exemplul celui de la Bibracte este semnificativ (document 2, p. 34). Incinta delimitează o zonă internă de 135 de hectare. Partea meridională a satului este cea mai ridicată: acolo se situează sanctuarul, un spațiu în formă de patrulater; lîngă acest sanctuar, piața centrală și reședințele nobililor edueni; mai jos, coborînd spre poarta principală la nord-est, o parte locuită de meșteșugari
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Roma controlează Galia de Sud. Galia de Sud Franța sudică are o evoluție aparte, datorată prezenței coloniilor grecești pe litoral și dezvoltării precoce a societăților indigene, în contact cu influențele mediteraneene. Marsilia și colonizarea. Oraș important, de aproape 50 de hectare, Marsilia este piața comercială esențială a Galiei sudice. Activitatea sa economică se bazează pe producția locală de vin și ceramică, dar mai ales pe funcția de tranzit: portul Marsiliei constituie un popas pentru produsele venind din Italia, Grecia și Orientul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lumea mediteraneană. Încă din secolul al VII-lea și, mai ales începînd cu secolul al V-lea î.I.C., siturile fortificate implantate pe înălțimi se înmulțesc. Aceste oppida, spre deosebire de Galia celtică sînt de talie redusă; Taradeau în Var are un hectar și Entremont (Aix-en-Provence) 3,5 hectare. Ele sînt înconjurate de ziduri de apărare, element de protecție dar și simbol de dominație și afirmare a locului oppidum-ului în inima teritoriului său: incinta de la Ambrussum și de la Nages în Gard. Se constată
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
VII-lea și, mai ales începînd cu secolul al V-lea î.I.C., siturile fortificate implantate pe înălțimi se înmulțesc. Aceste oppida, spre deosebire de Galia celtică sînt de talie redusă; Taradeau în Var are un hectar și Entremont (Aix-en-Provence) 3,5 hectare. Ele sînt înconjurate de ziduri de apărare, element de protecție dar și simbol de dominație și afirmare a locului oppidum-ului în inima teritoriului său: incinta de la Ambrussum și de la Nages în Gard. Se constată o evoluție în construcții: turnuri pătrate
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
adesea este foarte greu de apreciat mărimea orașelor galo-romane: distrugerile și ocupațiile succesive le-au șters contururile și nu permit decît o viziune aproximativă despre spațiul urban. Estimările dau o medie care nu trece de 50 pînă la 70 de hectare. Poate Bordeaux a avut o suprafață de 125 hectare, Saintes circa 100 de hectare. Orașele cărora li se cunoaște conturul datorită zidurilor au suprafețe variind de la 40 de hectare (Arles) la mai bine de 200 (Nîmes,Vienne), dar partea intra-muros
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
distrugerile și ocupațiile succesive le-au șters contururile și nu permit decît o viziune aproximativă despre spațiul urban. Estimările dau o medie care nu trece de 50 pînă la 70 de hectare. Poate Bordeaux a avut o suprafață de 125 hectare, Saintes circa 100 de hectare. Orașele cărora li se cunoaște conturul datorită zidurilor au suprafețe variind de la 40 de hectare (Arles) la mai bine de 200 (Nîmes,Vienne), dar partea intra-muros este departe de a fi în întregime locuită. În
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
au șters contururile și nu permit decît o viziune aproximativă despre spațiul urban. Estimările dau o medie care nu trece de 50 pînă la 70 de hectare. Poate Bordeaux a avut o suprafață de 125 hectare, Saintes circa 100 de hectare. Orașele cărora li se cunoaște conturul datorită zidurilor au suprafețe variind de la 40 de hectare (Arles) la mai bine de 200 (Nîmes,Vienne), dar partea intra-muros este departe de a fi în întregime locuită. În majoritatea lor orașele au deci
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
o medie care nu trece de 50 pînă la 70 de hectare. Poate Bordeaux a avut o suprafață de 125 hectare, Saintes circa 100 de hectare. Orașele cărora li se cunoaște conturul datorită zidurilor au suprafețe variind de la 40 de hectare (Arles) la mai bine de 200 (Nîmes,Vienne), dar partea intra-muros este departe de a fi în întregime locuită. În majoritatea lor orașele au deci o populație de aproximativ 5000 de locuitori sau mai puțin: Lutèce, Toulouse, Poitiers, de exemplu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sînt împărțite în pătrate pentru o mai bună ocupare și un randament mai bun. Cu nuanțe locale, aceste decupaje răspund unor norme precise fixate de Roma, loturi sau centurii cu latura de 710 metri, adică o suprafață de 50 de hectare. Ele sînt trasate pornind de la axe fundamentale, decumanus, de la est la vest și cardo, de la nord la sud. Această cadastrare a lăsat urme profunde în peisajul agricol și, în ciuda comasărilor, ea este încă vizibilă în regiunile orașelor Narbonne, Béziers, Arles
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fel. Dar planurile sînt tributare și unor numeroase tipuri locale, mai ales în sud. În unele cazuri, s-a putut face o estimare a suprafeței exploatate. Vila de la Saint-Ulrich (Moselle) are 117 acareturi și controlează o vale de 200 de hectare. În schimb, vila de la Chiragan (Martres-Tolosane), pe valea rîului Garona, putea adăposti 400 de persoane pentru un domeniu între 7000 și 8000 de hectare. Activitățile agricole pe aceste pămînturi sînt asigurate de țărani care trăiesc pe domenii sau în cătunele
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
suprafeței exploatate. Vila de la Saint-Ulrich (Moselle) are 117 acareturi și controlează o vale de 200 de hectare. În schimb, vila de la Chiragan (Martres-Tolosane), pe valea rîului Garona, putea adăposti 400 de persoane pentru un domeniu între 7000 și 8000 de hectare. Activitățile agricole pe aceste pămînturi sînt asigurate de țărani care trăiesc pe domenii sau în cătunele vecine; munca sclavilor nu pare să fi fost preponderentă. Mozaicul de la Saint-Romain-en-Gal (Muzeul de la Saint-Germain-en-Laye) ilustrează în mod remarcabil în vreo 20 de tablouri
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
bogați își construiesc la țară vile impozante, adevărate palate, înconjurate de mari domenii și apărate cu strășnicie. Aquitania oferă mai multe exemple în acest sens, dintre care cel mai cunoscut este vila de la Montmaurin (Haute-Garonne), cu 220 componente pe 4 hectare, cu *terme, încălzire, vaste curți interioare etc. Acest tip de vilă are și propriile țiglării, forje, ateliere de țesut și este un adevărat centru economic autonom. Totuși, nu trebuie să ne imaginăm că aristocrația galică își petrece tot timpul pe
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
agricole și mai ales a producției de cereale. Ea se datorează mai întîi extinderii suprafețelor cultivate prin defrișarea pădurilor și a landelor, dar și prin desecarea văilor umede și a mlaștinilor. Astfel au fost cîștigate din mlaștini 150.000 de hectare din secolul al X-lea pînă în secolul al XII-lea. Ea se datorează în același timp creșterii randamentelor agricole legate de îmbunătățirea tehnicilor și a unui mai mare număr de oameni: unelte de fier, plug tras de cai, arături
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]