28,568 matches
-
VI și VII În totalitate, V În cea mai mare parte și parțial VIII. Traiectul său este cel al fisurii drepte. Vena hepatică dreaptă se varsă cel mai adesea singură În vena cavă inferioară, deasupra trunchiului comun format de venele hepatică medie și stângă. În majoritatea cazurilor nu există ramuri pe ultimul său centimetru, ceea ce facilitează ligatura sa la joncțiunea sa cu vena cavă. Vena hepatică medie este lungă de 12cm, drenează În principal segmentele IV, V și VIII și este
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
varsă cel mai adesea singură În vena cavă inferioară, deasupra trunchiului comun format de venele hepatică medie și stângă. În majoritatea cazurilor nu există ramuri pe ultimul său centimetru, ceea ce facilitează ligatura sa la joncțiunea sa cu vena cavă. Vena hepatică medie este lungă de 12cm, drenează În principal segmentele IV, V și VIII și este reprezentată superficial de fisura mediană. Vena drenează În partea stângă a venei cave, obișnuit (90%) printr-un trunchi comun cu vena hepatică stângă, dar uneori
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
vena cavă. Vena hepatică medie este lungă de 12cm, drenează În principal segmentele IV, V și VIII și este reprezentată superficial de fisura mediană. Vena drenează În partea stângă a venei cave, obișnuit (90%) printr-un trunchi comun cu vena hepatică stângă, dar uneori singură(10%). În hepatectomiile drepte și stângi, toate ramurile venei hepatice medii de pe dreapta și respectiv stânga, trebuie Îndepărtate. Vena hepatică stângă este cea mai mică din cele trei și drenează segmentele II, III și porțiunea dorsală
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
V și VIII și este reprezentată superficial de fisura mediană. Vena drenează În partea stângă a venei cave, obișnuit (90%) printr-un trunchi comun cu vena hepatică stângă, dar uneori singură(10%). În hepatectomiile drepte și stângi, toate ramurile venei hepatice medii de pe dreapta și respectiv stânga, trebuie Îndepărtate. Vena hepatică stângă este cea mai mică din cele trei și drenează segmentele II, III și porțiunea dorsală a segmentului IV și corespunde fisurii portale stângi. Vena hepatică medie se unește frecvent
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
Vena drenează În partea stângă a venei cave, obișnuit (90%) printr-un trunchi comun cu vena hepatică stângă, dar uneori singură(10%). În hepatectomiile drepte și stângi, toate ramurile venei hepatice medii de pe dreapta și respectiv stânga, trebuie Îndepărtate. Vena hepatică stângă este cea mai mică din cele trei și drenează segmentele II, III și porțiunea dorsală a segmentului IV și corespunde fisurii portale stângi. Vena hepatică medie se unește frecvent (90% din cazuri) cu vena hepatică stângă pentru a se
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
stângi, toate ramurile venei hepatice medii de pe dreapta și respectiv stânga, trebuie Îndepărtate. Vena hepatică stângă este cea mai mică din cele trei și drenează segmentele II, III și porțiunea dorsală a segmentului IV și corespunde fisurii portale stângi. Vena hepatică medie se unește frecvent (90% din cazuri) cu vena hepatică stângă pentru a se vărsa În vena cavă inferioară printr-un trunchi comun cu aceasta. DRENAJ BILIAR. Ficatul drept și stâng sunt drenate de ductul hepatic drept și respectiv stâng
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
stânga, trebuie Îndepărtate. Vena hepatică stângă este cea mai mică din cele trei și drenează segmentele II, III și porțiunea dorsală a segmentului IV și corespunde fisurii portale stângi. Vena hepatică medie se unește frecvent (90% din cazuri) cu vena hepatică stângă pentru a se vărsa În vena cavă inferioară printr-un trunchi comun cu aceasta. DRENAJ BILIAR. Ficatul drept și stâng sunt drenate de ductul hepatic drept și respectiv stâng, iar lobul caudat este drenat de unul sau mai multe
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
fisurii portale stângi. Vena hepatică medie se unește frecvent (90% din cazuri) cu vena hepatică stângă pentru a se vărsa În vena cavă inferioară printr-un trunchi comun cu aceasta. DRENAJ BILIAR. Ficatul drept și stâng sunt drenate de ductul hepatic drept și respectiv stâng, iar lobul caudat este drenat de unul sau mai multe ducte ce se unesc cu ductul hepatic drept și stâng. Ductul hepatic stâng are o lungime medie de 2,5 cm și drenează segmentele II, III
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
vena cavă inferioară printr-un trunchi comun cu aceasta. DRENAJ BILIAR. Ficatul drept și stâng sunt drenate de ductul hepatic drept și respectiv stâng, iar lobul caudat este drenat de unul sau mai multe ducte ce se unesc cu ductul hepatic drept și stâng. Ductul hepatic stâng are o lungime medie de 2,5 cm și drenează segmentele II, III, și IV ce constituie ficatul stâng. Ductul hepatic stâng merge sub ficatul stâng la baza segmentului IV, imediat deasupra și În spatele
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
trunchi comun cu aceasta. DRENAJ BILIAR. Ficatul drept și stâng sunt drenate de ductul hepatic drept și respectiv stâng, iar lobul caudat este drenat de unul sau mai multe ducte ce se unesc cu ductul hepatic drept și stâng. Ductul hepatic stâng are o lungime medie de 2,5 cm și drenează segmentele II, III, și IV ce constituie ficatul stâng. Ductul hepatic stâng merge sub ficatul stâng la baza segmentului IV, imediat deasupra și În spatele ramului stâng al venei porte
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
este drenat de unul sau mai multe ducte ce se unesc cu ductul hepatic drept și stâng. Ductul hepatic stâng are o lungime medie de 2,5 cm și drenează segmentele II, III, și IV ce constituie ficatul stâng. Ductul hepatic stâng merge sub ficatul stâng la baza segmentului IV, imediat deasupra și În spatele ramului stâng al venei porte, traversează marginea anterioară a acestei vene și se unește cu ductul hepatic drept. Ductul hepatic drept are o lungime de aproximativ 1
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
segmentele II, III, și IV ce constituie ficatul stâng. Ductul hepatic stâng merge sub ficatul stâng la baza segmentului IV, imediat deasupra și În spatele ramului stâng al venei porte, traversează marginea anterioară a acestei vene și se unește cu ductul hepatic drept. Ductul hepatic drept are o lungime de aproximativ 1 cm, drenează segmentele V,VI,VII și VIII și ia naștere din joncțiunea a două tributare ductale sectoriale majore: ductul posterior sau lateral și ductul anterior sau medial, fiecare, un
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
și IV ce constituie ficatul stâng. Ductul hepatic stâng merge sub ficatul stâng la baza segmentului IV, imediat deasupra și În spatele ramului stâng al venei porte, traversează marginea anterioară a acestei vene și se unește cu ductul hepatic drept. Ductul hepatic drept are o lungime de aproximativ 1 cm, drenează segmentele V,VI,VII și VIII și ia naștere din joncțiunea a două tributare ductale sectoriale majore: ductul posterior sau lateral și ductul anterior sau medial, fiecare, un satelit al venei
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
și ductul anterior sau medial, fiecare, un satelit al venei corespunzătoare. Joncțiunea acestor două ducte biliare principale are loc de obicei deasupra ramului portal drept (fig.I.3) .Lobul caudat (segmentul I) are propriul său drenaj biliar, fie În ductul hepatic drept, fie În cel stâng fie În ambele ducte biliare. II. CANCERUL HEPATIC PRIMITIV EPIDEMIOLOGIE Cancerul hepatic primitiv reprezintă aproximativ 0,7% din totalul cancerelor. Incidența acestuia este diferită, fiind Întâlnit cu o frecvență crescută În Asia de sud-est și Africa, 10-20
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
două ducte biliare principale are loc de obicei deasupra ramului portal drept (fig.I.3) .Lobul caudat (segmentul I) are propriul său drenaj biliar, fie În ductul hepatic drept, fie În cel stâng fie În ambele ducte biliare. II. CANCERUL HEPATIC PRIMITIV EPIDEMIOLOGIE Cancerul hepatic primitiv reprezintă aproximativ 0,7% din totalul cancerelor. Incidența acestuia este diferită, fiind Întâlnit cu o frecvență crescută În Asia de sud-est și Africa, 10-20 cazuri la 100.000 de locuitori. O incidență scăzută este observată În Australia
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
are loc de obicei deasupra ramului portal drept (fig.I.3) .Lobul caudat (segmentul I) are propriul său drenaj biliar, fie În ductul hepatic drept, fie În cel stâng fie În ambele ducte biliare. II. CANCERUL HEPATIC PRIMITIV EPIDEMIOLOGIE Cancerul hepatic primitiv reprezintă aproximativ 0,7% din totalul cancerelor. Incidența acestuia este diferită, fiind Întâlnit cu o frecvență crescută În Asia de sud-est și Africa, 10-20 cazuri la 100.000 de locuitori. O incidență scăzută este observată În Australia, Europa și Statele Unite, cu
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
acestuia este diferită, fiind Întâlnit cu o frecvență crescută În Asia de sud-est și Africa, 10-20 cazuri la 100.000 de locuitori. O incidență scăzută este observată În Australia, Europa și Statele Unite, cu doar 1-3 cazuri la 100.000 de locuitori. Cancerul hepatic primitiv este mai frecvent Întâlnit la bărbați, raportul pe sexe fiind de 2(3,6) la 1 În favoarea bărbaților. Vârsta la care acesta apare este diferită funcție de forma anatomopatologică: - carcinomul hepatocelular (CHC) este Întâlnit În jurul vârstei de 50 de ani
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
de ani și peste; - carcinomul fibrolamelar În jurul vârstei de 25 de ani; - hepatoblastomul la copii sub 2 ani, raportul pe sexe fiind de 6:1 În favoarea băieților; - colangiocarcinomul la vârste mai Înaintate, de 60-70 de ani. ETIOLOGIE În dezvoltarea carcinomului hepatic numeroși factori etiologici au fost propuși: 1. hepatita virală cronică tip B și tip C (HVB și HVC) ... principala cauză; riscul este de 200 de ori mai mare pentru purtătorii cronici de HVB; 2. ciroza de orice etiologie (frecvent postnecrotică
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
găsesc În unele alimente (alune); c. dieta scăzută În proteine, malnutriția severă (Kwashiorkor). 6. colangita scleroasă primitivă... implicată În etiologia colangiocarcinomului; 7. tutunul, alcoolul; 8. alpha1-antitripsina aberantă. ANATOMIE PATOLOGICĂ Carcinomul hepatocelular reprezintă forma cea mai frecvent Întâlnită printre tumorile maligne hepatice primitive fiind responsabil de aproximativ 1.000.000 decese anual În Întreaga lume. Formele cel mai des Întâlnite sunt următoarele: 1. carcinomul hepatocelular - nodul mare simplu (fig.II.1);nodularitate extinsă; - extindere difuză În organ. a. fibrolamelar - În 75% din
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
hepatoblastomvariantă imatură de CHC; - celularitatea reproduce hepatocitele embrionare; Figura II.1-Carcinom hepatocelular grefat pe un ficat cirotic 2. colangiocarcinomuladenocarcinoame ale epiteliului biliar; 3. angiosarcoame sau hemangioendotelioame maligne; 4. mezenchimoame; 5. hemangioendotelioame infantile. EXTENSIE Patru căi de difuziune a cancerului primitiv hepatic sunt recunoscute: 1. creștere centrifugală → care indică extensia nodulară ducând la compresiunea țesutului hepatic din jur; 2. extensie parasinusoidală → prin spațiile parasinusoidale sau chiar prin sinusoide responsabilă de extensie locală; 3. extensie venoasă → din ramurile mici ale sistemului portal, pe cale
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
un ficat cirotic 2. colangiocarcinomuladenocarcinoame ale epiteliului biliar; 3. angiosarcoame sau hemangioendotelioame maligne; 4. mezenchimoame; 5. hemangioendotelioame infantile. EXTENSIE Patru căi de difuziune a cancerului primitiv hepatic sunt recunoscute: 1. creștere centrifugală → care indică extensia nodulară ducând la compresiunea țesutului hepatic din jur; 2. extensie parasinusoidală → prin spațiile parasinusoidale sau chiar prin sinusoide responsabilă de extensie locală; 3. extensie venoasă → din ramurile mici ale sistemului portal, pe cale retrogradă În ramurile mai mari mergând până În vena portă; invazia venelor hepatice tributare este
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
compresiunea țesutului hepatic din jur; 2. extensie parasinusoidală → prin spațiile parasinusoidale sau chiar prin sinusoide responsabilă de extensie locală; 3. extensie venoasă → din ramurile mici ale sistemului portal, pe cale retrogradă În ramurile mai mari mergând până În vena portă; invazia venelor hepatice tributare este mai puțin obișnuită, În această situație malignitatea propagându-se pe calea venei cave inferioare și atriului drept; 4. extensie limfatică și vasculară → responsabile de metastazele la distanță este Întâlnită În 48-73% din cazuri; → ganglioni limfatici regionali hilari și
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
din cazuriangiosarcomul se extinde la nivelul splinei În 80% din cazuri; d) asociere cu ciroza 60% din cazuri; e) ascita - 50-70% din cazuri. Creșterea rapidă a simptomelor și a semnelor asociate cu ciroza sau hemocromatoza este sugestivă pentru apariția carcinomului hepatic. 3. sindroame paraneoplazice - exemplu Sindromul Cushing; 4. metastaze la distanță; DIAGNOSTIC Explorările paraclinice, imagistice În special sunt esențiale pentru diagnosticul malignității hepatice. 1. Testele funcționale hepatice sunt frecvent anormale, dar nu sunt un marker specific de diagnostic, fiind adesea dificil
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
cazuri. Creșterea rapidă a simptomelor și a semnelor asociate cu ciroza sau hemocromatoza este sugestivă pentru apariția carcinomului hepatic. 3. sindroame paraneoplazice - exemplu Sindromul Cushing; 4. metastaze la distanță; DIAGNOSTIC Explorările paraclinice, imagistice În special sunt esențiale pentru diagnosticul malignității hepatice. 1. Testele funcționale hepatice sunt frecvent anormale, dar nu sunt un marker specific de diagnostic, fiind adesea dificil de interpretat deoarece malignitatea se grefează pe un teren cirotic: - fosfataza alcalină apare crescută În 25% din cazuri, bilirubina fiind normală; - 5
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
simptomelor și a semnelor asociate cu ciroza sau hemocromatoza este sugestivă pentru apariția carcinomului hepatic. 3. sindroame paraneoplazice - exemplu Sindromul Cushing; 4. metastaze la distanță; DIAGNOSTIC Explorările paraclinice, imagistice În special sunt esențiale pentru diagnosticul malignității hepatice. 1. Testele funcționale hepatice sunt frecvent anormale, dar nu sunt un marker specific de diagnostic, fiind adesea dificil de interpretat deoarece malignitatea se grefează pe un teren cirotic: - fosfataza alcalină apare crescută În 25% din cazuri, bilirubina fiind normală; - 5’ nucleotidaza este adesea crescută
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]