113,729 matches
-
trosnetul de adio al ferestrelor" - Un răsărit aleargă) sunt clape pe claviatură, cu mult mai largă, a liricii Doinei Ispirescu, clar modelata în cel de al doilea volum al său, fără trădarea dominantelor de mai înainte: notația naturalista a unor imagini dure, dezignând condiția omului modern, dimpreună cu chemările unui eu neliniștit: Când am intrat în lume/ peste mine s-au prăbușit zodiile./ Doar luna drum a făcut,/ panglică de lumină/ peste mlaștină sângerie/ a viscerelor scoase la vândut". Natură însăși
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
al unui proiect comun, ci, de această dată, ei sînt în mod fatal împreună, dincolo de orice proiect, iar întîmplător nu este decît momentul în care își intersectează privirile și își unesc vocea. Protagoniștii acestui nou episod în care literatura și imaginea, grafia desenului și cea a textului, potențialul narativ al plasticii și expresivitatea vizuală a cuvîntului își redescoperă, cu o bucurie aproape senzuala, rădăcinile și aspirațiile comune, sînt doi artiști inconfundabili prin substanță și prin stilistica lor: Ștefan Agopian și Sorin
Carnaval biblic si mistică levantină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17817_a_19142]
-
se poate, dar fără pericolul căderii în patetic, imperativa. Și iarăși nu întîmplător, Ștefan Agopian îi răspunde, pe hîrtii obosite sub o emulsie de tus și cu un scris caligrafic de puber care nu și-a pierdut încă inocentă, cu imagini fosgăitoare în care se amestecă baroc melancolia crepusculului, plictisul eternității, delirul surd al viscerelor și promisiunea fierbinte a mîntuirii. De fapt, cuplul artistic absolut, cu un picior în cazanul cu smoala și cu celălalt în iezerul din care se pornește
Carnaval biblic si mistică levantină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17817_a_19142]
-
acțiunilor din Vietnam a tulburat apele și mai rău. Au debutat astfel două noi variante ale minciunii, cum spune autoarea: relațiile cu publicul și specialiștii în rezolvarea problemelor. Aceste noi tentacule erau semnul unei extraordinare frici cauzate de grija pentru imaginea "sifonata" a țarii. Simplul fapt că America nu mai putea ieși cu fruntea sus din conflict a declanșat un halucinant mecanism de autoiluzionare: "cei care înșelau au sfârșit prin a se iluziona ei înșiși". Denunțarea lucida a acestei situații nu
Vietnam, violentă, revolutie... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17813_a_19138]
-
tăcere: "crește/ în preajma/ adierea cuvîntului/ pe care nu-l găsesc// O, Doamne/ vîslele tăcerii cum îl străbat/ precum cerul zdrobește marea/ străbătîndu-i ochiul nisipos/ în căutarea unicei perle." Cînd privirea nu se întoarce asupra ei însăși, se mulțumește să contemple imagini și ființe pe care le reda lumii fără a le mutila: deși lentilă spartă și suferinda, ochiul nu rănește ceea ce vede ("cum prin munții de cioburi/ din ochii mei amîndoi/ a putut trece o ființă vie/ și nevătămata s-a
A privi, a scrie by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17830_a_19155]
-
întinerește/ am jucat ne-am distrat pînă/.acum la noua ce m-am/ trezit și numai ceva nu-mi/ amintesc parcă n-aș mai/ fi vrut sa mă-ntorc de-acolo" (Moarte prin internet). Mișcîndu-se între gol și plin, între imagine și apoftegma, între gravitate și persiflare, Victor Știr distilează o satiră inofensiva, pur scriptica, amintindu-l întrucîtva pe Cezar Ivănescu (deși are un limbaj nesubordonat nici unui model): "scriu aceste/ nu ca să te emoționez nu te/ aștepta la așa ceva la ce
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17811_a_19136]
-
între putere și opoziție. Un partid care și-a făcut drum spre încrederea persoanelor cu venituri mari, instruite, dar probabil că și spre dezamăgiții de PD. Un PDSR fără corupți și fără extremiști cu simpatii vadimiste, asta a fost prima imagine a Alianței. Se pare însă că pentru adevărații simpatizanți ai partidului dlui Iliescu plecarea cîtorva dintre cei socotiți stîlpii partidului a fost mai curînd un îndemn la strîngerea rîndurilor decît un semnal de abandonare a corabiei pedeseriste. Din această perspectivă
Fenomenul APR si clasa de mijloc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17822_a_19147]
-
mai curînd un îndemn la strîngerea rîndurilor decît un semnal de abandonare a corabiei pedeseriste. Din această perspectivă, Alianța a trebuie să-și confecționeze un discurs politic destul de aparte. Nemaipuțind miza pe votantul cu partidul abandonat, Alianța a renunțat la imaginea sa inițială de PDSR plus moderație, minus corupți, plus prooccidentalism, minus obsesiile statului cloșca pentru întreprinderi falimentare. Partidul dlui Meleșcanu și-a construit treptat o identitate de tip nici PDSR, dar nici coaliția de la putere. Știind că nu se poate
Fenomenul APR si clasa de mijloc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17822_a_19147]
-
circumspecte se interogau subtil asupra eficienței economice și asupra utilității simbolice ale unei asemenea întreprinderi, iar firile mefiente, cu un îndelungat exercițiu al înmormîntării caprelor din vecini, prevedeau un eșec spectaculos al industriei de marmora într-un stoc inert de imagini și de forme, ba chiar o prăbușire a artei însăși sub impactul impur cu lumea afacerilor. Așadar, după aceste scenarii, pe Victor Florean, ca patron animat de viziuni gratuite și de utopii artistice, urma să-l aștepte, la drum deschis
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
picioare (acesta-i postamentul lui - propria verticalitate), agitați, dezbătând aprinși, luând cuvântul pe rând, dar nu într-o ordine prestabilita. După haine par întrucâtva hippioti - ori poate mai degrabă simpli studenți ai timpului lor. Atmosferă încinsă, în California anului 1969. Imaginea se află pe la începutul filmului Zabriskie Point al lui Michelangelo Antonioni și ea mi-a răsărit spontan în minte atunci când am deschis cartea lui Mihai Sora intitulată Firul ierbii. Căci cartea îmi pare una care, mai degrabă decât răspunsuri, oferă
Febra întrebărilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17828_a_19153]
-
cred, pe de altă parte, în înțelepciunea celui care stă întotdeauna deoparte, acceptând provocările numai în urma unor temeinice raționamente. Care, devenind obicei, jalonând o rutină pentru întreaga viață, nu mai sunt temeinice deloc. Or, din acest punct de vedere, ce imagine poate fi mai potrivită filosofului care aspiră, platonician sau nu, la un loc în viața cetății, decât aceea a insurgentei care amorsează semne de întrebare că pe catapulte pentru a se face înțeleasă mai presus de zidurile inerției și ale
Febra întrebărilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17828_a_19153]
-
este ceva, bănuiesc, care poartă această montare într-o zonă a libertății interioare, a unui soi de aristocrație teatrală: dorul de Giorgio Strehler. se simte minunată și protectoare peste acest spectacol. Tonurile costumelor, eclerajul atît de rafinat, jocul umbrelor chinezești, imaginile picturale, stilul rostirii, toate ne duc cu gîndul la Insula sclavilor, la Iluzia comică, montări ale lui Strehler, dacă ar fi să le numim doar pe acestea. Este un omagiu pe care Alexandru Darie a simțit nevoia să i-l
Aripa lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17816_a_19141]
-
imediat vizibil, nu. Dar cei care rămîn suspendați în magie? Cu ei chiar nu se întîmplă nimic? Chiar nu se întîmplă nimic cu cei care au văzut acest spectacol și-l comentează frenetic, oameni de teatru și spectatori obișnuiți? O imagine cel putin s-a topit în ei și participă acum la transformările chimice, fizice ș.a.m.d. din organism, modificîndu-le formulă și aducîndu-le lumină și liniște în priviri. La sfîrșitul spectacolului, actorii din trupa lui Alcandre, împreună cu regizorul lor, se
Aripa lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17816_a_19141]
-
ipotezele sale de lucru au fost, apoi, infirmate, e de multă vreme știut. Dar altele, multe și importante, s-au dovedit a fi rezistente pînă azi. Peste tot, în domeniile abordate, urma ("rămasul") lui Hașdeu se vede și azi. Avînd imaginea întregului, a lucrat, de preferință, în panouri colosale. Scrierile sale monumentale (Istoria critică a românilor, în două volume, Etymologicum Magnum) nu au fost terminate pentru că, pentru a fi încheiate, presupuneau muncă în echipa a unor largi colective. Numai Cuvente den
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
a picturii sale și demonstrează o viziune și o stilistica perfect unitare, chiar dacă între momentele demonstrației s-a interpus un interval de patru ani. Modern fără a părăsi convenția tabloului, diversificat fără a trădă continuitatea unor motive, riguros în construcția imaginii fără a neglijă forță de seducție a culorii, exact ca un geometru în reprezentare, dar de o mare sensibilitate în realizarea propriu-zisă, George Tzipoia este un spirit clasic transplantat în plină agitație preapocaliptică. Echilibrul compozițiilor, seninătatea atemporala a desenului și
George Tzipoia sau nostalgia spiritului clasic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17848_a_19173]
-
este un spirit clasic transplantat în plină agitație preapocaliptică. Echilibrul compozițiilor, seninătatea atemporala a desenului și a construcției cromatice, absența oricărui artificiu decorativ și căutarea unei exprimări laconice și definitive îl apropie de modelele gîndirii grecești, după cum extremă codificare a imaginii, absența oricărui retorism, încărcătură spirituală a semnului și puritatea abstractă a culorilor îl apropie de imaginea-hieroglifă, de lumea în epura din viziunea bizantina și postbizantină. Pînă la un punct, George Tzipoia preia mesajul purist și gîndirea de tip constructivist ale
George Tzipoia sau nostalgia spiritului clasic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17848_a_19173]
-
un punct, George Tzipoia preia mesajul purist și gîndirea de tip constructivist ale lui Alexandru Tipoia din ultima să perioadă, dar este solidar în mod direct și cu experiențele bidimensionalului de factură modernista, în general, cu tendințele de opacizare a imaginii și cu dematerializarea acesteia ca alternativă la retorica nenumăratelor naturalisme. Însă George Tzipoia nu ajunge la aceste reprezentări prin retrospecție culturală, prin citat sau prin colaj de motive, ci printr-o decantare lentă a proprie-i sale gîndiri și printr-
George Tzipoia sau nostalgia spiritului clasic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17848_a_19173]
-
Constantin Țoiu Important, 1969. Obturatorul. Autorul, ca un fotograf amărât, cu aparatul sau vechi, cu mânecă neagră, si care stă cu capul ascuns în această mânecă neagră, cu mâna pe obturator, gata să-l ridice și să ia imaginea ochita. El stă dincoace de limita reală a lumii, si, cu ochiul sau veșnic la pândă, si drăcesc de precis, caută să prindă imaginea, fizionomia cea mai semnificativă. Asta m-a urmărit totdeauna, în copilărie: fotograful ambulant, cu trepiedul și
Mixtum compositum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17852_a_19177]
-
ascuns în această mânecă neagră, cu mâna pe obturator, gata să-l ridice și să ia imaginea ochita. El stă dincoace de limita reală a lumii, si, cu ochiul sau veșnic la pândă, si drăcesc de precis, caută să prindă imaginea, fizionomia cea mai semnificativă. Asta m-a urmărit totdeauna, în copilărie: fotograful ambulant, cu trepiedul și cutia dreptunghiulara de deasupra, și capul lui ciufulit, pitit în aceeași și aceeași mânecă neagră, în același tunel obscur, în care viața...se transformă
Mixtum compositum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17852_a_19177]
-
dragostea noastră în puține cuvinte, în puține fraze, căci ceea ce este simțit adânc se spune simplu de tot." Între expresia simplă, pătrunsa de umor și de (auto)ironie, care incinta la tot pasul în aceste pagini întru totul prietenoase și imaginile desuete ale liricii sale populate de frumoase îngerele, flori dalbe sau steluțe este o discrepanță copleșitoare pentru cititor. Alecsandri era conștient de distanță dintre convenția culturală și literară și expresia firească, iar ironia fină la adresa artificializării, prezența în scrierile sale
Dreptul la intimitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17844_a_19169]
-
incluse ulterior în volumul Doine și Lăcrimioare. Iubita care în paginile jurnalului ciripește cu "drăgălășenie de maimuțica" devine steluța îndepărtată, a cărei "scumpă lumină" este conjurata de poetul îndrăgostit. Care este reacția "cititoarei" confruntate cu aceste două variante ale propriei imagini? În timpul lecturii, a trecut pe rând de la lacrimi la râs și de la râs la lacrimi", lacrimi de identificare simpatetica cu "eroina" în care avea toate motivele să se recunoască, dar și râs kathartic, eliberator, de denunțare a incongruentelor topite în
Dreptul la intimitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17844_a_19169]
-
salutată cu entuziasm, după ce "tărăgănelile" germane rămîn în urmă. "Oare asta să însemne părtinire? În ochii noștri un vameș francez are o înfățișare mândră și este mai elegant în purtările sale decât un domnișor de la Viena." Ceea ce însă nu împiedică imaginea rafinată a Parisului să pălească simțitor prin prisma indispoziției cauzate de înrăutățirea sănătății Elenei Negri și de perspectivă cîtorva zile petrecute departe unul de altul. Parisul noaptea se impregnează astfel în percepția subiectivă a celor doi prin "duhoarea infecta a
Dreptul la intimitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17844_a_19169]
-
românească de azi? Din acest punct de vedere, românul s-ar putea intitula Sfârșit de secol în România. Cu mențiunea însă că valoarea să nu se reduce nici pe departe la curajul opiniei. Este vorba de un roman-roman, de o imagine a unui mod de a trăi transfigurata literar. Augustin Buzura este Augustin Buzura cel dintotdeauna, grav și lucid - grav până la patetism și lucid până la sarcasm. Cartea sa are mai mult dramatism decât o mie de cărți ale altora la un
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
să ne ofere o explicație în aceste pagini, chiar în spațiul în care noi îl acuzam. Mai mult, suntem de acord să-și însoțească textul cu mutra să porcină, altfel vom fi obligați să încredințam cititorilor, din arhiva noastră, niște imagini la vederea cărora orice om normal, cu excepția clientului nostru, s-ar sinucide de rușine. Dar cum noi nu dorim moartea păcătosului, ci îndreptarea lui, îi dăm șansă nesperata de a-si ilustra textul cu poză lui cea mai convenabilă, din
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
altfel fără nici o legătură cu nimic, și în nici un caz cu Melville). Pola X e "povestea" unui tînăr - frumos, bogat, iubit, scriitor de succes - care alunecă în autodistrugere, anormalitate, mizerie, nebunie. Pe tot acest traseu mereu negru descoperi, pierdute, cîteva imagini de un lirism straniu, răvășitor, contrastînd violent cu momente de un kitsch hotărît. Altfel, filmul nu duce lipsă de "puncte de atracție", mană cerească pentru difuzori: îl are în rolul principal pe fiul lui Gérard Depardieu, care nu e lipsit
Selectia franceză by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17835_a_19160]