4,899 matches
-
negre. Mă poartă, cumva, spre funeralii sau cununie ? Încerc să-mi reamintesc reacțiile ei abrupte, gata s-o năruie. Restrânsă la orice atac al urâțeniei și iar elansată, mereu pe un tăiș fierbinte, prea fragilă pentru cenușiul compact al zădărniciei. Imprevizibilul înveliș alb, delicat, extrem de alb, luminat de cearcăne adânci, albăstrii, părul îngroșat în tuș negru. Un anotimp firav, maladiv, spulberat poate dintr-odată, cine știe. Mă scutur, în sfârșit, trezit din coșmar, parcă trezit : mă aflu într-un tren leneș
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
el : doamna cu părul și rochia gri, zisă Veturia Voicu, văduva de colonel, și Lungana, tânăra buboasă, cunoscută sub denumirea Mica Mocofan. Mustața subțire și neagră saltă deseori, de enervare, deasupra buzelor livide ale inginerului Vornicu. Se ridică la intervale imprevizibile, întorcându-se spre Lungană, apoi spre veșteda Veturia, ținute sub supraveghere, să nu piardă timpul cu palavre și dichiseli. Momentul cenușiu al zilei îl apropie brusc de vecinul cel blond. Lucian întreabă scurt dacă n-ar putea renunța pentru o
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
scumpim soluțiile, d-aia stăm în frig. Frig, ca afară. Proștii aruncă banii și lașii tac. Infiltrații neprevăzute, neprevăzute, subliniez ! Da, da, spun cu voce tare, da, da. Pe lângă surprizele și accidentele pe care le-am prevăzut, poate apărea și imprevizibilul. Cu efecte catastrofale ! Am crescut în alte timpuri, sunt bătrân. Nu la nivelul meu sau al vostru sunt responsabilitățile. Joi, ora treisprezece și treisprezece. Caloriferele reci, asediul toamnei, ferestre gri. Curioșii se retrag spre locurile lor. Un domn înalt și
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
scut, totul se terminase fiindcă erau cărați pe scut pentru îngropare. Noi chiar dacă vom fi sub scut, (scut american, puah!), nu cred că ne va fi foarte bine, pentru că rușii care sunt de cealaltă parte a scutului, sunt atât de imprevizibili încât chiar ideea de siguranță eventuală, imprimată de scut, se poate volatiliza foarte ușor, numai dacă strănută Ivan odată mai tare. Și atunci ce te faci, frate? S-a înșelat Silviu Brucan Azi am avut multă treabă. Nu la câmp
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
acaju. De asemenea, pielea-tapiserie trebuie clătită după spălare cu oleacă de oțet de mere. De când mă știu am avut probleme cu mătreața. Mă doare cotul, dar nu mai simt absolut nimic din cele ale fundului... Din păcate, viitorul rămâne încă imprevizibil. Ieri la amiază nu aveam decât 76 de kg. Așadar, doar 15 kg în două luni. Teoretic, după un calcul fără pretenții de exactitate, pentru a atinge o suprafață pieloasă de 5 m2, ar mai trebui să fac rost de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Ideea era ca activitatea mea cerebrală nocturnă să anticipeze și să transforme viitorul din timp. Curând nu-mi mai ajunse o singură generatoare de vise, așa că am păstrat-o pe Pamela ca atare, în timp ce Val Irons, bodyguard-ul sexi și imprevizibil de inocent, continua să funcționeze ca hologramă. În felul ăsta am putut să-i prevăd la țanc pe Cârcotași, Pamela preluând rolul ușor isteric al lui Huidu, în timp ce Val întărea poziția gelatinoasă a lui Găinușă. Ofertele futuriste ajunseseră să curgă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
cocoțată, în mod convențional, Maria Tereza, pentru că numai așa se explică hormonii și lighioanele din sângele acestui tronson familial. Austria este cea mai titirită, bibilită și scărpinată țară din lume - ordine și floricele! Austriecii sunt cei mai nestăpâniți, derutați și imprevizibili oameni de pe glob. Asta dacă ar fi să mă iau după strechea de care au suferit austriecii din care mă trag eu. Clanul Tauberger fusese zgârcit și hrăpăreț de la zidirea lumii. Fabricanți de trăsuri imperiale, puneau gologan peste gologan, până când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
iubește, o să mă facă să vibrez mai ceva ca înainte de apariția vrăjitoarei ăleia. E drept, o speria la mine faptul că mă puteam îndrăgosti de orice ciudată. Dacă ar fi fost doar o aventură, mai treacă-meargă, așa însă, eram tare imprevizibil. Vezi? Cum poți atunci să te pripești în așa hal și să te măriți cu mine? Plus de asta, Adelina chiar însemna mult în viața mea. Se simțea ea capabilă să mă recucerească? Sigur! Zbanghia aia cu nume ridicol n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
mult decât ai noștri / suntem ai Imposibilului. Și tot o consecință a viețuirii în contiguitatea răului este și tendința de a da sfaturi: Iată carența grandorii sufletești - / nimic să nunghiți fără bucata de pâine; / fiecare înghițitură s-o plătești / cu imprevizibilul Edificiu de mâine, în care pare a-și pune (firesc) speranțele, pentru a l putea înghiți pe azi, încrederea în viitor fiind probabil și cauza ortografierii cu inițială majusculă a termenului-metaforă prin care îl ipostaziază. Iar eterna coabitare a binelui
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
se disting printr-o explozie de trăiri, ca și când ne-am afla într-o sală de concert și orchestra ar aborda o suită de compoziții, ce traversează tonalitățile cele mai diferite, așa încât spectatorul va fi purtat într-o lume plină de imprevizibil, o lume născută într-un poem al iubirii („Mamei”, „Înger de iubire”, „Aniversare”, Roua florilor”, „Dacă mă cauți”, „Tu să ierți”, „Rămâi”, De-aș fi...”, „Când voi veni...”, „Și dacă...”, Zi toridă”, „Floarea tinereții”, „Nostalgie”, „Așteptare”, „Umbra”, „Un alt fel
Aproape de cer by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Imaginative/318_a_544]
-
îi aștepta flămândă, gata să-și sacrifice mileniile de pustietate. Pelicani majestoși se abăteau în cohorte flămânde asupra lacurilor din împrejurimi. El, vroia să-i ofere pește... un pește deosebit să întărească legătura lor neîntreruptă cu supușenia, neîngrădită de perspectiva imprevizibilului. Au lăsat papucul alb pe un drum pierdut în nisip, bătut de căruțele braconierilor, împotmolit în bălți și stufăriș. Peisajul se schimbase... au zărit doi copii alergând dezlânați pe lângă bălți cu bețe în mâini iar ei... au luat-o încetișor
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
rafalele de vânt, se luptă să înainteze în curtea din față și se îndreptă spre capela familiei, situată într-o mică poiană de lângă capătul aleei des împădurite. De jur-împrejurul ei copacii gemeau trosneau și foșnau în timp ce furtuna își dezlănțuia rafalele sălbatice, imprevizibile. Spre marea ei surprindere, ușa capelei era deschisă și o lumină pâlpâia înăuntru. Două lumânări ardeau pe altar. Fuseseră aprinse recent, deși capela însăși părea goală. Tremurând violent - pe jumătate de frig, pe jumătate de spaimă -, înaintă repede pe interval
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
prima vedere, părea chiar un nas prea mare și cam strâmb. În schimb în ochi îi era aprinsă lumina înțelegerii, o lumină cenușiu-verzuie care pătrundea tot. Zeițele apar întotdeauna când nu trebuie, ați observat? Sau când trebuie, dar cu urmări imprevizibile. Sculptorul lui Ozymandias s-a îndrăgostit de o fată, iar fata, care era foarte tânără, s-a îndrăgostit și ea de el. Până aici, nimic neobișnuit. Iar dacă vă voi spune că regele a râvnit la ea, că a cucerit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
lansate asupra orașului de către armata sovietică în primăvara anului 1944. Teodora nu-și face timp prea mult ca să viseze. Responsabilitatea de mamă o absoarbe aproape cu totul. Revederile lor devin „evenimente”, întâmplări înscrise într-un calendar secret, cu o frecvență imprevizibilă. Săptămâni, uneori chiar luni (!) trec fără a trăi acele ore de visare în doi sau, cum mai glumește Domnul R., „ore de navigare sub tropic”, duși de alizeul fierbinte scăpat din „tolba lui Eros” (nu a lui Eol, zeul furtunilor
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
țării, bine hrănite, împrăștie pe toate lungimile de undă promisiuni, vise de îmbelșugare sau măcar de trai modest. Oamenii se hrănesc cu legende și speranțe. Unii dintre ei chiar își îndeplinesc visele și mor satisfăcuți. Posibil ca într-un viitor imprevizibil nepoții noștri săși vadă visele cu ochii. Nepoții... Generația mea însă mai are un singur vis: să aibă bani de înmormântare! Și se întreabă cu înfrigurare dacă de pe ogoarele pârloagă ce se întind pe moșiile părăsite ale satelor, vor putea
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93052]
-
-i răsplătești în măsura în care au sperat și nici nu poți folosi împotriva lor mijloace violente deoarece le ești îndatorat". Pus în dificultate, principele se va sprijini pe popor și armată. Foarte prudent față de popor și forța pe care el o reprezintă, imprevizibilă ca orientare, Machiavelli n-a profetizat care ar putea fi destinul principelui dispus să sacrifice interesele mulțimii, încercînd să răspundă așteptărilor celor care l-au susținut în luarea puterii. N-a profetizat pentru că nu și-a imaginat că un om
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
pervaz. Era, În substrat, o evadare din liniștea ce Începea să fie din nou apăsătoare, a odăilor. TÎrziu, cînd să se culce, Își spuse că nu mai Înțelege nimic din mecanismele vieții, pe care le găsea complicate, iar mișcarea lor imprevizibilă. Mai gîndise așa și cînd se aflase În liceu, elevă, dar atunci era altceva, Își spunea că e numai nelămurirea În fața unui necunoscut ce avea să se deslușească În logica sa, ce nu putea fi decît previzibilă, ca orice gîndire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
larg desfăcută la soare. Și nimeni nu observă, În afara Anei care trăia o anume neliniște aureolată ce-o simțea dinspre plaja Însorită pe care o visam, fără să-mi surprindă, cum ar fi vrut, privirea ce-mi luneca În răstimpuri imprevizibil pe ochii, pe umerii ei descoperiți. Dar În timp ce doamna Pavel vorbea despre reveriile Orientului, despre minunea portului răsăritean, Ana, fără a lăsa impresia că nu e atentă, se Întreba ce gîndesc alături de prezența ei, dar mai ales ce simt, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
negustori modești, toți de aici din părțile Levantului, cît despre spița soțului, nici unul - pieriseră mult Înainte În pulberea cîmpiei răsăritene. Era acum veselă de primirea Întîii vești de la ea. - Dar se Întoarce, Îi spusei. - Neamul nostru a avut Întotdeauna oameni imprevizibili, răspunse, deși vorbea Margăi; la vîrsta asta nu poți să mai iei viața de la capăt! Ia uitați-vă, spuse Împingîndu-mi pe masă spre partea mea un album pe care-l avea În față și pe care-l știam pe dinafară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
Moartea. Mult timp, cei doi fentară și alergară, urmărindu-se. Valerius își înfigea cu măiestrie lama în trupul lui Skorpius - care era acoperit de sânge din cap până în picioare -, dar nu reușea să-i slăbească forțele. Evita cu abilitate atacurile imprevizibile ale lui Skorpius. Fu rănit o singură dată, deasupra genunchiului; carnea sfâșiată dădu la iveală albeața osului, apoi sângele țâșni, scurgându-se pe picior și pe ocrea. Valerius nu scoase nici un strigăt; continuă să alerge. Marcus îl privea, uimit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
mai bine să vă lovească norocul decât o nouă taxă sau o epidemie de gripă ? Poftiți la urne ! Apropos de acest încurajator: Poftiți la urne ! Literatura de specialitate citează nenumărate cazuri fericite în care prezența la urne a condus la imprevizibile și neașteptate câștiguri pentru cei aflați în această situație. Extragem doar un exemplu de 200.000 de lei cât costă o extracție dentară. În America, pe când citirea electronică a voturilor se făcea foarte manual, domnul Smith K.Kampel, un nenorocit
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
ochiul de apă, iar lanțul trebuie doar tras cu toată forța de care ești În stare, altfel nu se clintește clopotul. Și cînd se clintește, e o adevărată Încîntare. Au Înlocuit cordonul dușului prin care țîșnea apa-n cele mai imprevizibile direcții, cu unul prin care țîșnește mai puțin, dar e nou. SÎnt atît de veseli. De Îndatoritori. Motivată de recunoștință, Mariana s-a ras În cap. Copilul se ascunde, e o adevărată aventură să-l găsești, Îl căutăm cu toții, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de-l sting, În chiotele de bucurie ale spectatorilor, apoi Îl predau poliției care-l urcă Într-o dubă. Doar atît face poliția, probabil atît i s-o fi spus să facă: cară răniți. Pe 1848, hoardele se deplasează rapid, imprevizibil, duhnind a violență. VÎnează studenți, elevi, de fapt orice fel de tineri cu părul lung sau barbă sau ochelari, pe motiv că-s intelectuali, În pregătire, oameni cu privirea limpede, pe motiv că-s liberali, bătrîni, pe motiv că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Începe o partidă de dragoste solitară, privind În continuare orașul. Ca pe amantă bătrînă. Ducîndu-se, poate a doua zi, să-și reîntîlnească iubitul, Pascal străbate mai multe străduțe În pantă, Lisabona Își dezvăluie aerul semeț colonial, părăginit, static și totuși imprevizibil, gata de mișcare-n orice clipă, cum scria Saramago de pe pluta de piatră, peninsula iberică desprinzîndu-se de Europa Într-o tăcută fractură continentală provocată de sunetul unui fluier și navigînd pe ocean cu doi centimetri pe oră, cutreieră cîteva localuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
erbivor, cu copita nedespicată: „Cu Îngrijorarea anticilor, ori de cîte ori este vorba de daruri ghedesiste, mă tem ca de Calul Troian”. Cu aceeași Îngrijorare se pune și Întrebarea antică da’ cu calu’ ce-ai avut. Ca să rămîn În spațiul imprevizibilului, amintesc o frază televizată a domnului Mironov: „Aici s-au vehiculat tot felul de teorii mirobolante, dintre care unele sînt perfect valabile și azi”. Coborînd pe firul logic, ca păianjenul, se poate afirma că și domnul Iliescu, fiind valabil și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]