4,588 matches
-
2004 a fost elaborat, în colaborare cu Comisia Europeană, Memorandumul comun de incluziune (JIM), semnat de Guvern și de Comisia Europeană în 2005. La sfârșitul anului 2005, CASPIS a adoptat un Plan de implementare a Planului antisărăcie și promovare a incluziunii sociale, conținând obiective concrete, termene și finanțarea necesară pentru multe dintre obiectivele programului. Planul urmează să fie adoptat de Guvern. CASPIS a promovat o nouă politică socială integrată, centrată pe un nou concept - promovarea incluziunii sociale -, depășind abordarea fragmentară orientată
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Planului antisărăcie și promovare a incluziunii sociale, conținând obiective concrete, termene și finanțarea necesară pentru multe dintre obiectivele programului. Planul urmează să fie adoptat de Guvern. CASPIS a promovat o nouă politică socială integrată, centrată pe un nou concept - promovarea incluziunii sociale -, depășind abordarea fragmentară orientată exclusiv spre combaterea sărăciei și a problemelor sociale critice. Au fost fixate prioritățile în cadrul problemelor sociale grave, cu dezvoltarea unor direcții precise de acțiune. Deși implementarea Planului a fost parțială, ea a contribuit la cristalizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în primul rând, capacitatea redusă a acestora de a depăși stadiul cunoașterii intuitive a problemelor sociale sau de a evalua politicile locale de asistență socială. Cu excepția diagnozelor realizate în 2003, la nivelul fiecărui județ, pentru fundamentarea Planurilor Județene Antisărăcie și Incluziune Socială, conform datelor furnizate de DDFSS în ultimii ani nu au fost realizate studii/diagnoze sociale decât în 23 de județe, majoritatea la nivel de comunitate sau de categorie socială. Acestea nu au putut însă furniza o imagine de ansamblu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
membre ale UE sunt, în egală măsură, asigurarea accesului la educația de bază, creșterea șanselor educaționale pentru grupurile defavorizate, creșterea efortului bugetar pentru învățământ, precum și promovarea unei educații incluzive și a învățării pe tot parcursul vieții. Raportul Comisiei Europene privind incluziunea socială în țările membre ale Uniunii Europene prezintă, la capitolul destinat educației, problemele cu care se confruntă sistemele educaționale din țările membre și politicile de răspuns identificate și aplicate de aceste țări. Disfuncțiile și problemele cu care se confruntă sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și dotărilor școlare. În rapoartele oficiale ale diferitelor organisme și instituții internaționale (Banca Mondială, OECD, UNICEF), precum și în evaluările proprii ale Ministerului Educației și Cercetării au fost însă analizate și elementele legate de politicile educaționale destinate susținerii dezvoltării sociale, promovării incluziunii sociale și reducerii sărăciei. Similar politicilor europene în domeniu, în România au fost stabilite obiectivele politicilor de acces la educație, precum și ale strategiilor naționale de reformă în domeniu. Ele corespund, la nivel programativ, obiectivelor stabilite în cadrul Uniunii Europene, rapoartele de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la nivel programativ, obiectivelor stabilite în cadrul Uniunii Europene, rapoartele de monitorizare ale Comisiei Europene semnalând, în acest sens, pașii făcuți de România la nivel legislativ, precum și în ceea ce privește construcția instituțională, reforma curriculară și calitatea învățământului. Comisia Antisărăcie și de Promovare a Incluziunii Sociale a Guvernului României (CASPIS), responsabilă de elaborarea unei strategii globale antisărăcie, a inclus, la capitolul destinat educației, atât obiectivele care trebuie să stea la baza politicii educaționale în România, cât și măsuri destinate asigurării accesului la educație al copiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
vârstă, precum și pe facilitarea transferului sau trecerii de la un nivel de educație la altul pentru toți cetățenii. De asemenea, politicile de acces la educație sunt gândite în contextul mai larg al politicii de reducere a sărăciei și de promovare a incluziunii sociale. În acest context, asigurarea accesului la educație, așa cum este stipulat în documentele Uniunii Europene, asigură atât dobândirea abilităților de bază (de scriere, de citire, matematice), cât și o formare profesională care să faciliteze dezvoltarea personală și coeziunea socială. În ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
systems, Stockholm, HYPERLINK "http://europa.eu.int/eur-lex/lex/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52001DC0059:EN:HTML" http://europa.eu.int/eur-lex/lex/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52001DC0059:EN:HTML. Guvernul României, 2002, Planul național antisărăcie și promovare a incluziunii sociale, iulie, publicat și în Revista de Asistență Socială, nr. 3/2002. MEC, 2002, Strategia dezvoltării învățământului preuniversitar în perioada 2001-2004 - reactualizare 2002. Planificare prospectivă până în 2010, document oficial, HYPERLINK "http://www.edu.ro/download/strategiepreuniv.pdf" http://www.edu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Lazăr (coord.), 2002, Școala la răscruce. Schimbare și continuitate în curriculumul învățământului obligatoriu. Studiu de impact, Editura Polirom, Iași. Voicu, Bogdan, 2001, „Dezvoltare socială”, în Luana Pop, (coord.), 2001, Dicționar de politici sociale, Editura Expert, București. *** 2001, Raportul UE privind incluziunea socială în țările membre. Documentele oficiale ale Uniunii Europene în domeniul educației au fost descărcate în principal de pe următoarele site-uri: Comisia Europeană, Education and training 2010, diverse systems, shared goals, HYPERLINK "http://www.europa.eu.int/comm/education/policies
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a sărăciei, cea severă cu deosebire, prin măsuri focalizate cu caracter incluziv, la nivel local, național, subregional și internațional. Printre rezultatele unor astfel de întâlniri se numără decizia de a proiecta și implementa planuri naționale de combatere a sărăciei și incluziune socială, în actualele și potențialele state membre ale UE, ca și formularea unui set opt de obiective sociale, cunoscute sub denumirea de obiectivele de dezvoltare ale mileniului, asumate de toate cele 191 de state ale Națiunilor Unite, care urmează să
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nu îl dețin. La acestea se adaugă educația ca principal instrument de evitare a perpetuării inegalităților. Prin urmare, cheltuielile sociale destinate educației și formării profesionale sunt printre cele larg acceptate ca fiind eficiente. Caracterul lor de investiție și mecanism de incluziune socială este validat prin inserția indivizilor pe piața muncii și transformarea acestora din cost în resursă a economiei. Deși considerate instrumente de stimulare a indivizilor pentru depășirea stării de dependență economică și socială, focalizarea excesivă a intervenției sociale în sisteme
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fie desființate, iar aceștia să fie integrați în școli mixte, multietnice. Un alt document de politică publică în care integrarea elevilor romi în școli mixte din punct de vedere etnic este unul dintre obictivele principale îl reprezintă Planul Național de Incluziune (http://www.romadecade.org/en/index.php?search=&action=20&id=0&jump=0) a Romilor, plan elaborat în cadrul Decadei de Incluziune a Romilor. În acest document se prevede eliminarea claselor segregate până în anul 2008. Dincolo de aceste documente de politici
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în școli mixte din punct de vedere etnic este unul dintre obictivele principale îl reprezintă Planul Național de Incluziune (http://www.romadecade.org/en/index.php?search=&action=20&id=0&jump=0) a Romilor, plan elaborat în cadrul Decadei de Incluziune a Romilor. În acest document se prevede eliminarea claselor segregate până în anul 2008. Dincolo de aceste documente de politici publice, o serie de măsuri concrete de desegregare sunt în curs de derulare în cadrul programului PHARE Accesul la educație al grupurilor dezavantajate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru politicile pentru romi este de presupus a fi scăzut, dacă judecăm după distanța socială care îi desparte pe romi de majoritate. Aducerea problemei segregării romilor în educație în dezbaterea publică ar putea mobiliza societatea civilă în susținerea măsurilor de incluziune în educație. Beneficiile aduse de succesul unor politici eficiente de desegregare depășesc cadrul educației și se manifestă pentru societate ca un întreg într-un plus de coeziune și solidaritate socială, ca premisă esențială a dezvoltării sociale. Bibliografie selectivă Bernstein, B.
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de măsurare a dezvoltării sociale în România sunt abordate într-o secțiune specială, cele mai proeminente direcții fiind considerate cele de cercetare a calității vieții și de estimare a sărăciei, iar ca ilustrare sunt discutate succint sistemele de indicatori de incluziune socială la nivel european, național și județean și este pusă în discuție relevanța lor pentru dezvoltare. În final, sunt amintite câteva dintre riscurile, dilemele și limitele sistemelor de indicatori. Abordarea dezvoltării sociale în dezbaterile internaționale recente În textele oficiale ale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o creștere economică sustenabilă, cu locuri de muncă mai multe și mai bune și cu o coeziune socială mai ridicată. Ca sintagme cu un înțeles apropiat de dezvoltarea socială, în documentele Uniunii Europene sunt utilizate conceptele de coeziune socială și incluziune socială. Proiectarea politicilor UE și ale statelor membre în cadrul acestei structuri este realizată prin planuri naționale de dezvoltare și prin planuri de acțiune pentru promovarea incluziunii sociale. În România un prim plan antisărăcie a fost elaborat în 2002. Cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de dezvoltarea socială, în documentele Uniunii Europene sunt utilizate conceptele de coeziune socială și incluziune socială. Proiectarea politicilor UE și ale statelor membre în cadrul acestei structuri este realizată prin planuri naționale de dezvoltare și prin planuri de acțiune pentru promovarea incluziunii sociale. În România un prim plan antisărăcie a fost elaborat în 2002. Cele mai importante reuniuni care au precizat cadrul de acțiune comun în domeniul social sunt, în afară de întâlnirea de la Lisabona, reuniunile de la Nisa, Stockholm, Gothenburg și Barcelona (pentru relevanța
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
România un prim plan antisărăcie a fost elaborat în 2002. Cele mai importante reuniuni care au precizat cadrul de acțiune comun în domeniul social sunt, în afară de întâlnirea de la Lisabona, reuniunile de la Nisa, Stockholm, Gothenburg și Barcelona (pentru relevanța strategiei de incluziune socială a UE pentru ideea de dezvoltare socială, vezi evoluția preocupărilor sociale pe parcursul reuniunilor Consiliului European - de la Porte, 2002). Dezvoltarea durabilă, concept care s-a afirmat după mediatizarea sa în 1987 în raportul Viitorul nostru comun (Brundtland), a influențat, în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
disponibile pentru accesul indivizilor la scopurile pe aceștia le valorizează. Pentru sistemele de indicatori de referință în prezent considerăm că indicatorii dezvoltării mileniului (ONU) constituie sistemul de măsurare cu cea mai ridicată vizibilitate, alături de sistemele de indicatori structurali și de incluziune socială implementați în cadrul UE și deci cu o aplicabilitate mai restrânsă spațial, pe aceștia din urmă alegând să îi tratăm distinct, ca exemplificare a modului în care au fost preluați și completați în România. Tabelul SEQ Tabel \* ARABIC 2. Obiectivele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
baza hărților de sărăcie și deprivare comunitară (Raulings et al., 2004). Urmărirea unui nivel cât mai ridicat de dezagregare teritorială a datelor constituie un obiectiv important în statistica socială atât a Uniunii Europene, cât și a Organizației Națiunilor Unite: indicatorii incluziunii sociale, principalul instrument statistic de măsurare a nivelului de sărăcie și excluziune la nivelul țărilor Uniunii Europene, cuprind în setul comun un indicator de „coeziune regională”, iar pentru setul indicatorilor terțiari (cei specifici național) se recomandă înregistrarea disparităților intranaționale existente
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
literatura de specialitate românească, măsurarea dezvoltării sociale a urmat în special două direcții de cercetare, una privind calitatea vieții și alta centrată pe sărăcie/deprivare și probleme sociale, la care se adaugă în ultimii ani o nouă perspectivă, cea a incluziunii sociale. Încă din anii ’80 au existat preocupări pentru elaborarea unei scheme globale de diagnoză a calității vieții (cercetările coordonate de Cătălin Zamfir - Indicatori și surse de variație a calității vieții, 1984), dezvoltate după 1990, prin studiile Institutului de Cercetare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un program intensiv de estimare a veniturilor și consumului populației. O primă variantă a metodologiei de măsurare a sărăciei utilizate în prezent în România a fost elaborată de Banca Mondială, îmbunătățită cu participarea Comisiei guvernamentale Antisărăcie și de Promovare a Incluziunii Sociale, INS, și asumată apoi la nivel guvernamental, unde evoluția fenomenului este monitorizată anual. Harta sărăciei (Pop et al., 2004), cea mai recentă contribuție în domeniu, analizează distribuția sărăciei gospodăriilor la nivel de localitate (combinând datele recensământului din 2002 cu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
contribuție în domeniu, analizează distribuția sărăciei gospodăriilor la nivel de localitate (combinând datele recensământului din 2002 cu cele de anchetă) și completează analiza cu indicatori de excluziune socială și cu o actualizare a indicelui dezvoltării comunitare. Studiu de caz - măsurarea incluziunii sociale la nivel european și în România Recent, a fost inclusă printre sistemele de măsurare în România și perspectiva incluziunii sociale promovată la nivel european. Uniunea Europeană utilizează un set de indicatori de incluziune socială structurat pe mai multe niveluri, având
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și completează analiza cu indicatori de excluziune socială și cu o actualizare a indicelui dezvoltării comunitare. Studiu de caz - măsurarea incluziunii sociale la nivel european și în România Recent, a fost inclusă printre sistemele de măsurare în România și perspectiva incluziunii sociale promovată la nivel european. Uniunea Europeană utilizează un set de indicatori de incluziune socială structurat pe mai multe niveluri, având un set comun de indicatori pentru țările membre (de nivel primar și secundar), propus într-o variantă extinsă de studiul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
indicelui dezvoltării comunitare. Studiu de caz - măsurarea incluziunii sociale la nivel european și în România Recent, a fost inclusă printre sistemele de măsurare în România și perspectiva incluziunii sociale promovată la nivel european. Uniunea Europeană utilizează un set de indicatori de incluziune socială structurat pe mai multe niveluri, având un set comun de indicatori pentru țările membre (de nivel primar și secundar), propus într-o variantă extinsă de studiul lui Atkinson și al colaboratorilor săi (2002) și adoptat de Comisia Europeană într-
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]