4,627 matches
-
vitamine și săruri minerale. Diferența dintre cele două regimuri este că regimul RITA GREER exclude mai multe alimente. Aceste regimuri pornesc de la ideea unui medic australian, dr R. SHATIN, care susține că demielinizarea sistemului nervos este un efect secundar al intoleranței la gluten, la nivelul intestinului subțire. Organismul acestor persoane nu poate digera glutenul care ar inhiba transformarea acidului linoleic în prostaglandine, substanțe necesare mielinizării. În regimul MAC DOUGALL sunt interzise: toate cerealele care conțin gluten și produsele sale industriale: pâine
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
perioade de așa numită „liniște“ în evoluția bolii, există un tratament recuperator care se adresează handicapului fizic, psihic, social, rămas după un puseu evolutiv al bolii. Întreg cortegiul de tratamente simptomatice medicamentoase, fizioterapice, psihoterapice, terapie ocupațională care combat slăbiciunea, fatigabilitatea, intoleranța la căldură spasticitatea, tulburările de coordonare (ataxie, tremor, dismetrie), sindroamele dureroase, tulburările senzoriale, tulburările de vedere, dizartria, disfagia, disfuncțiile vezicii urinare și a intestinului, tulburările sexuale, tulburările cognitive și afective, tulburările de comunicare, tulburările de mobilitate, tulburările activității existenței zilnice
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
pacienții cu recidivă, cei progresivi secundari cu recidive, pacienților cu recidivă progresivă și la mulți pacienți cu primul atac. Singura excepție este SM benignă, care nu e nevoie să fie tratată. DMT este singurul bine tolerat. Contraindicațiile sunt sarcina, alăptatul, intoleranța la DMT, alergia la medicamente și boli asociate severe. În ceea ce privește tratamentul SM primar progresivă, până în prezent nici un tratament cu DMT n-a dus la ameliorarea bolii. S-a încercat un studiu dublu orb cu Copaxone, dar nici pacienții cu placebo
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
secundar progresivă. Contraindicațiile tratamentului cu imunomodulatoare de nivel A sunt: 1. Lipsa criteriilor de certitudine a diagnosticului de SM; 2. Forma primar progresivă a SM; 3. Depresia; 4. Sarcina; 5. Afecțiuni hematologice grave; 6. Afecțiuni hepatice grave; 7. Neoplazii 8. Intoleranța la unul dintre aceste medicamente. Eșecul terapeutic cu unul dintre imunomodulatoarele de nivel A este definit când sub tratament un pacient face 2 sau 3 recăderi în 6 luni sau cel puțin 4 recăderi într-un an, progresia continuă a
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
datele sugerează o relație doză-răspuns și posibilitatea creșterii riscului după o perioadă de 10 ani de tratament continuu (CONFAVREUX C. și colab., 1996). Un studiu mai recent a arătat prezența efectelor adverse după administrare de azathioprină la 55% dintre pacienți. Intoleranța la medicament manifestată la începutul terapiei cauzează sindromul de „withdrawal“ în primele două luni de la inițierea terapiei (CRANER M.J. 2001). Efectele secundare apărute, inclusiv riscul de neoplazii secundare nu au încurajat clinicienii în folosirea pe scară largă a Imuranului pentru
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Severus (193-211) emana un edict de interzicere a prozelitismului acestora, cerând intervenția activă a poliției împotriva fiecărei biserici locale. Informația biografului Spartianus, confirmată de Actele martirilor, ne vorbește despre niște execuții ce nu au fost cauzate numai de episoade de intoleranță populară izolată, din moment ce au avut loc pe întreaga întindere a Imperiului. Politica tolerantă a Severilor se sfârșea în 235 când Maximinus Tracul (m. 238) și-a asumat puterea imperială, inițiind o perioadă de 50 de ani de anarhie militară. În
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
om, asemenea lui Nero, fără nici o religie, contau prea puțin Zeus, Jupiter, Jahve, Moise și Cristos atunci când coroana sa era în siguranță și capriciile sale nu erau observate și criticate. Ferocitatea cu care i-a persecutat pe creștini, semnul unei intoleranțe și a unei răzbunări personale împotriva adversarilor care l-au iritat cu precădere, își află originile în orgoliul rănit și în reacția violentă a unui om acuzat aparent pe nedrept de un delict infam, care întoarce învinuirea împotriva presupușilor săi
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
1. Persecuția lui Decius În scurta sa perioadă de domnie, Decius (249-251), și-a propus să restaureze vechiul spirit religios roman. În anul 250 a publicat un edict prin care poruncea reîntoarcerea la religia păgână a statului roman. Cazurile de intoleranță din perioada republicană (509-27 a.Chr.) și a Principatului (27 a.Chr.-284 p.Chr.) erau foarte rare și legate totdeauna de subiecte de altă natură. În episodul celebru al senat-consultului De Bacchanalibus (186 a.Chr.) au fost lovite mai
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
adepților predecesorului său, dar și prin devastarea și incendierea unor biserici creștine, inițiativa sa nu a biruit. Aceste reacții violente nu au fost benefice, pentru că în timp ce-și provoca adversarii își nemulțumea și prietenii. A dat dovadă și de intoleranță, fapt care ar trebui să fie pentru totdeauna uitat, prin aceea că interzicea profesorilor de retorică și gramatică să predea în învățământ dacă erau de rit creștin. Voia să-l imite pe împăratul filozof Marcus Aurelius (161-180), de o ținută
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
dobândit. La sfârșitul secolului IV, Imperiul creștin moștenea toate problemele de apărare și de supraviețuire ale imperiului păgân. Atitudinea Bisericii occidentale este prevalent antimilitaristă, cauzată de o neîncredere care cuprinsese populațiile locale, și antibarbară determinate de anumite prejudecăți păgâne și intoleranțe de natură creștină. Atitudinea Bisericii orientale a fost mult mai vivace și chiar animată de spirite patriotice, exprimate printr-o tot mai mare considerație pentru armată. În secolul V, religia creștină a fost incapabilă ori a renunțat să se califice
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
existente sugerează că numărul receptorilor insulinici, ca și afinitatea acestora pentru insulină sunt normale, dar activitatea kinazică a receptorilor este anormală. Factori neuroendocrini: modificările legate de vârstă din nucleul hipotalamic ventromedial pot fi asociate atât cu obezitatea, cât și cu intoleranța la glucoză (11). Leptina, produsă la nivelul adipocitelor, cu rol de adipostat via hipotalamus, este alt candidat ce acționează direct, pe calea axului neuroendocrin sau indirect, periferic, prin creșterea oxidării acizilor grași (82), creșterea activității fizice și termogenezei. Nivelul noradrenalinei
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
insulinorezistenței și hiperglicemiei. Preluarea glucozei la nivel muscular este stimulată de activitatea fizică, în principal prin creșterea exprimării GLUT 4 la nivelul membranei celulare (46). Contribuția scăderii activității fizice și a declinului legat de vârstă în consumul energetic la apariția intoleranței la glucoză depinde și de modificările în compoziția corpului. Exercițiul fizic regulat, fără a produce modificări în masa lipsită de grăsimi a corpului, reduce insulinorezistența (41). Totuși, se pare că nivelul ameliorării sensibilității la insulină de către activitatea fizică diminuă cu
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
bărbați această modificare este lent progresivă, la femei avem o creștere rapidă după menopauză (100). Obezitate abdominală este mai strâns legată de insulinorezistență decât masa grasă totală a organismului, fiind parte importantă a „sindromului grăsimii viscerale” ce leagă vârsta, ateroscleroza, intoleranța la glucide, dislipidemia și HTA de insulinorezistență. Lipoliza la nivelul țesutului adipos duce la creșterea acizilor grași liberi circulanți cu apariția insulinorezistenței (ciclul Randle). Acumularea în exces de grăsimi la vârstnici este cauzată mai ales de scăderea consumului energetic, aportul
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
care să mențină treaz interesul elevilor și să îi motiveze pentru activitatea creatoare. Atitudinile necreative pot să apară în contextul existenței unor factori perturbatori, ele constituind, de fapt, factori de blocaj pentru creativitate. Specialiștii consideră a fi atitudini necreative: egoismul (intoleranța, centrarea pe sine, snobismul); impulsivitatea exagerată (imprudența, nerăbdarea, iresponsabilitatea); capacitatea de abstractizare semantică. Elevul creativ va ști să dea frâu liber exprimării ideilor proprii, fără teama de a nu-i fi acceptate, va avea curajul de a fi original, chiar
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
un monarh creștin în perioada absolutismului a adus cu sine o paletă de interese, precum controlul religiei din propriul teritoriu, urmărirea drepturilor de succesiune dincolo de acel teritoriu și strivirea mișcărilor naționaliste. La fel, a fi o democrație liberală astăzi încurajează intoleranța față de regimurile autoritare și preferința pentru capitalism și piața liberă. În al treilea rând, constructiviștii consideră că agenții și structurile sunt constituiți în mod reciproc. Structurile normative și ideaționale condiționează, desigur, interesele și identitățile actorilor, însă acele structuri nu ar
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
constatat că un rol important îl are creșterea concentrației de nitrogen din tulpină, concentrația de amidon nefiind corelată cu toleranța la inundare. Nu au fost dovezi că aprovizionarea inadecvată cu carbohidrați în tulpină sau creșterea sensibilității la etilen, contribuie la intoleranța la inundare a plantelor înflorite de năut (MAC LEOD D.A. și colab., 1996). Umiditatea excesivă a solului a cauzat deficiență în oxigen iar efectul este o relație negativă între apa din sol disponibilă și raportul dintre lungimea și greutatea rădăcinilor
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
lirismul debordant din primul volum începe să se cenzureze, din ce în ce mai vizibil, odată cu cel de-al doilea volum: Călcâiul vulnerabil, 1966. Versificând, patetic, "obsesia unui absolut al purității, văzut ca o condiție paradisiacă, pierdută prin naștere și în alte poeme precum Intoleranță, Ora spitalelor, Carantină, Restul pe masă sau afectând o criză a limbajului, cu ecouri din Blaga și Barbu, Darul, Unde-i mândria, Dintru-un sat,Ana Blandiana își dezvoltă poemele din nucleele unor metafore, aproape alegorice. Sensibilitatea vizionară a poetei
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
logica ineluctabilă a realului"77. Drept soluție este "demistificarea ce propune acceptarea ideii certitudinii incertitudinilor"78, lansată de poetă. Astfel, "cu rădăcini în poezia urâtului a lui Arghezi, în discursul liric din poezii ca Știu, Puritatea, Elegie de dimineață și Intoleranță este promovat frumosul uman, obținut cu prețul renunțării la așa-zisul frumos artistic. Acesta din urmă este o aparență ce nu se identifică cu adevăratele trăiri ale ființei umane"79. Găsindu-se aici "prima capodoperă a Anei Blandiana (parabola dramatică
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
să dea socoteală. Cînd colo, ce să mai vorbim... Cu vehemența și clamorile lui, Octav e vocea noastră, a celor exasperați, a celor descurajați, a celor obosiți de spectacolul ignoranței, pe de o parte, al imposturii nerușinate, pe de alta. Intoleranța lui erupe dintr-o exigență ale cărei cote urcă absolut. Marea lehamite care îl surprinde e încărcată de toate drojdiile unei dezamăgiri de nelecuit. Ar vrea, ah, cît ar vrea să-ți zgîlțîie semenii cu un duh somnolent, să-i
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
1999). Părinții au, de asemenea, tendința să intervină în această interacțiune fie prin reprimarea copilului, dacă el depășește anumite norme educative, fie prin motivarea sa, dacă nu se ridică la standardele lor educative. Din cauza faptului că părinții au o mare intoleranță educativă sau așteptări foarte mari, ei se află întotdeauna în opoziție cu copilul, al cărui comportament îl forțează pe părinte să intervină. De aceea, spunem că pedepsele au legătură cu intoleranța educativă. Mai mult, atitudinea defensivă este legată de tendința
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
lor educative. Din cauza faptului că părinții au o mare intoleranță educativă sau așteptări foarte mari, ei se află întotdeauna în opoziție cu copilul, al cărui comportament îl forțează pe părinte să intervină. De aceea, spunem că pedepsele au legătură cu intoleranța educativă. Mai mult, atitudinea defensivă este legată de tendința de a pedepsi. Prin atitudine defensivă se înțelege o atitudine care vede pedepsirea ca pe un mijloc adecvat și acceptabil de educare. O atitudine de deschidere se manifestă, din contră, printr-
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
printr-o adaptare promptă la noile situații și printr-o schimbare rapidă a păcerilor și preferințelor anterioare (desigur, dacă acestea nu se potrivesc situației apărute), personalităților dogmatice, rigide, orientate doar spre sine însăși, persistă în vechile păreri și principii, devenind intoleranță față de persoanele care sunt în dezacord cu sistemul lor de gândire. Inclinate mai mult spre respectarea „statutului” și a „autorității”, decât spre întreținerea unor relații de colaborare și decizii colective, aceste persoane tind să amplifice probleme și să ia decizii
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
persevereanța și curajul atitudinal, cât și înfrânarea la nevoie a unor impulsuri afective. Imaturitatea caracterologică — concretizată în tendințe egocentrice, indiferență și dispreț față de activitatea sistematică, dorința realizării unei vieții ușoare, autocontrolul insuficient, tendința spre simulare și disimulare, orgoliul excesiv, îngâmfare, intoleranță față de normele juridice și morale, indolența, subestimarea greșelilor comise etc., — ne face să înțelegem numeroasele și variatele conflicte cu cei din jur. De fapt, conduita morală a omului nu reprezintă altceva decât o formă externă de manifestare a unui complex
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
stresanți, care să determine pierderea sentimentului de împlinire, absolut necesar în procesul echilibrării personalității. Comportamentul apărut ca o consecință a situațiilor de frustrare vocațională poate să constea atât în reacții de pasivitate, izolare, indolență, cât și în irascibilitate, acte de intoleranță, negativisme și agresivitate, care determină numeroase conflicte de ordin impersonal, sau intrapsihic. Necorespondența vocațională poate reflecta și situația ancorării într-un rol care nu mai prezintă valoare socială manifestă. Este cunoscut faptul că rolurile apar ca niște „funcții sociale”, răspunzând
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sale: "Te sfătuiesc să votezi pentru Hitler, tineretul are întotdeauna dreptate..."). Desigur, văzut astfel, conducătorul promite să fie o călăuză profetică, pare a avea drept misiune esențială să încarneze, conferindu-le măreție, visele, certitudinile și așteptările adolescenților: afirmarea primatului acțiunii, intoleranța ideologică, orgoliul exclusivist de grup, nevoia de comunicare fizică, voința de devotament și de sacrificiu, ajungîndu-se chiar la aspirația secretă de a fi scurtcircuitat de moartea sinucigașă, de moartea violentă, căutată sau acceptată în marele tumult al tragediilor colective 39
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]