5,788 matches
-
Structura substanțelor a constituit o problemă importantă, care a preocupat cercetătorii încă din cele mai vechi timpuri. Astfel, din antichitate s-a emis teoria conform căreia materia este alcătuită din particule extrem de mici, invizibile și indivizibile, numite atomi. Atomii substanțelor diferite se deosebesc între ei prin proprietăți, masă și dimensiune. În substanțele chimice, atomii nu sunt izolați ci se reunesc în molecule și chiar agregate mai mari prin diferite tipuri de legături chimice. Numărul
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
a raportului dintre finit și infinit. Finitudinea înțelegerii semnifică mai puțin întinderea mică a științei noastre, cât imposibilitatea de a fi compusă în întregime din idei clare așa cum o subliniază Principiile: .) Infinitatea voinței nu este deci pentru Descartes decât puterea invizibilă pe care o avem asupra afirmației și a negației. Această independență rămîne în absența oricărei indiferenței pînă la evidență, pentru că atunci nu mai este nici o disproporție cantitativă între înțelegere și voință; și totuși voința nu depășește mai puțin înțelegerea, pentru că
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Biblia? Apelurile lui Dumnezeu pe de o parte, și răspunsul omului pe de altă parte: Dumnezeu s‑a revelat unui popor, poporul lui Israel. Religia a făcut din el un popor aparte pentru că nu a cunoscut decât un singur Dumnezeu, invizibil și transcendent. Acest popor a exprimat relația dintre el și Dumnezeu prin termenul de alianță. Ca atare, existența poporului era subordonată alianței și legii care ajută efectiv poporul să se mențină în condițiile alianței. Atunci când creștinii au devenit conștienți că
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
susținea că nu se poa‑ te realiza o icoană a lui Cristos, deoarece carnea sa a fost pusă împreună cu gloria divinității și ceea ce este muritor a fost absorbit de viață voind să argumenteze că nu numai divinitatea lui Cristos este invizibilă, dar chiar și însăși umanitatea sa pentru că ea după înviere a fost înălțată la o altă stare. Întruparea este o concesie făcută acelora care pot înțelege Cuvântul, Logo‑ sul, numai sub aspect carnal. Cuvântul nu s‑a ocupat mai puțin
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Chipul uman poate deveni asemenea imaginii sale sau să exprime neasemănarea cu demnitatea primită de la Cristos. Dacă omul e chemat să aibă un chip pentru eternitate, e pentru că, așa cum observa Paul Evdokimov, din momentul întrupării lui Cristos, imaginea lui Dumnezeu invizibil nu mai trebuie să caute o formă oarecare, angelică sau astrală. După sfinții părinți, Dumnezeu creând omul fixase privirea gândului său spre Cristos drept prototip. Cristos pecetea Tatălui și Cristos din imaginea Iată Omul unește în sine imaginea lui Dumnezeu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
acest caz câmpul liturgic) în care ele enunță eternitatea, divinitatea, gloria, umanitatea etc.; culorile nu valorează drept semn al culorilor vizibile care s‑ar voi să se vadă dat fiind că ele sunt deja vizibile, dar ele indică, dincolo de vizibil, invizibilul ireductibil pe care tinde să‑1 producă făcând ca invizibilul să înainteze spre vizibil chiar în măsura în care e invizibil 84. Cum să autentificăm și să identificăm divinul? Am văzut că icoana nu este prezentată în opoziție cu cel pe care vrea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
gloria, umanitatea etc.; culorile nu valorează drept semn al culorilor vizibile care s‑ar voi să se vadă dat fiind că ele sunt deja vizibile, dar ele indică, dincolo de vizibil, invizibilul ireductibil pe care tinde să‑1 producă făcând ca invizibilul să înainteze spre vizibil chiar în măsura în care e invizibil 84. Cum să autentificăm și să identificăm divinul? Am văzut că icoana nu este prezentată în opoziție cu cel pe care vrea să‑l reprezinte: după cuvântul sfân‑ tului Paul, ea oferă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
al culorilor vizibile care s‑ar voi să se vadă dat fiind că ele sunt deja vizibile, dar ele indică, dincolo de vizibil, invizibilul ireductibil pe care tinde să‑1 producă făcând ca invizibilul să înainteze spre vizibil chiar în măsura în care e invizibil 84. Cum să autentificăm și să identificăm divinul? Am văzut că icoana nu este prezentată în opoziție cu cel pe care vrea să‑l reprezinte: după cuvântul sfân‑ tului Paul, ea oferă chipul lui Cristos, el este chipul Dumnezeului nevăzut
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
nu este o ficțiune, ci o formă a adevărului; ‑ nu este subiectiv, ci obiectiv. 5.1. Opera de artă Opera de artă este acel lucru vizibil (făcut din piatră, lemn, culoare, cuvânt sau sunet) care trimite la altceva de ordin invizibil. Spre deosebire de un lucru ordinar identic cu sine, lucrul este aici sacrificat (oferit) în vederea a ceva de ordinul semnificației. În configurația vizibilă se ascunde așadar cu totul altce‑ va, o configurație invizibilă. Lucrul este deci doar suportul, materia sau car‑ nea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
cuvânt sau sunet) care trimite la altceva de ordin invizibil. Spre deosebire de un lucru ordinar identic cu sine, lucrul este aici sacrificat (oferit) în vederea a ceva de ordinul semnificației. În configurația vizibilă se ascunde așadar cu totul altce‑ va, o configurație invizibilă. Lucrul este deci doar suportul, materia sau car‑ nea formei care exteriorizează (plasticizează) în sensibil conținutul operei de artă (semnificația ei interioară invizibilă). Dacă ar fi doar lucru, nu ar avea sens. Dacă ar fi doar sens, nu ar mai
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
a ceva de ordinul semnificației. În configurația vizibilă se ascunde așadar cu totul altce‑ va, o configurație invizibilă. Lucrul este deci doar suportul, materia sau car‑ nea formei care exteriorizează (plasticizează) în sensibil conținutul operei de artă (semnificația ei interioară invizibilă). Dacă ar fi doar lucru, nu ar avea sens. Dacă ar fi doar sens, nu ar mai exista în lucru (adică ar aparține doar conceptului neîntrupat deci adevărului, nu și frumosului). În general de multe ori suntem înclinați să credem
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
drum este cel al laicizării. Angoasele moderne ale existențialismului ateu vor exploda mai târziu prin Dostoievski și apoi prin Sartre, Camus, Cioran însă predispoziția pentru aces‑ tea se simte în baroc și în rococo. 5.2. Contemplația Contemplația este sesizarea invizibilului prin care accedem noetic în spațiul ideilor (sensurilor). Contemplația presupune o lume obiectivă a sensurilor neconstruite (o lume a ideilor, un topos noeton) și un subiect pur eliberat de privirea interesată și empirică atașată lumii lucrurilor vizibile și disponibile. Astfel
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Astfel, ea nu inven‑ tează sensuri, forme și idei, ci le descoperă printr‑o visio supra‑retinală proprie ochiului lăuntric. 5.3. Inspirația Inspirația este afectarea transcendentă a organului contemplativ prin care sub forma unei viziuni, un nou nivel al invizibilului este revelat. Inspirația presupune intervenția activă a lui Dumnezeu când unui artist i se comunică o viziune într‑o manieră analogă profetului. Inspirația este impulsul divin care coboară asupra omului. Ea este ceva cu adevărat tainic ireductibil pentru me‑ canismele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
discerne perfect. Noutatea nu este efectul unei permutări imaginative a formelor din fenomen, ci ruptura de nivel prin care suma formelor artistice din imperiul vizibilului este îmbogățită cu noi forme obținute prin contemplație sau inspirație din lumea semnificațiilor, formelor, ideilor invizibile 5. Geniul este ființa înzestrată cu organ contemplativ sau (ceea ce s‑ar putea să fie același lucru) subiectul unei inspirații care are o înțelegere superioară a naturii, a divinului și a vieții spre deosebire de înțelegerea comună afectată de imperfecțiune și obscuritate
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
doar de întinderea pur cantitativă a suprafețelor aflate în interiorul ramei, ci mai degrabă de greutatea și localizarea centrilor furnizați de obiectele pictate. Când principala greutate a unui obiect se înscrie în limitele ramei, contează prea puțin dacă părțile periferice devin invizibile. Dacă totuși părțile date ale unui obiect sugerează convingător un centru în exteriorul ramei, respectivul, deși nevăzut, va participa cu ponderea și localizarea sa la jocul forțelor compoziționale. Formate dreptunghiulare Formatul și orientarea spațială a ramei sunt determinate de natura
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
din prim-plan, croind drum perspectivei cuprinzătoare a fundalului. Axa laterală accentuează o demarcare și mai mare între călugărul cu chilia sa rupestră din partea dreaptă jos și priveliștea naturii înfloritoare din stânga sus. Oarecum într acolo se lasă bănuită localizarea apariției invizibile către care este orientată exaltant privirea Sfântului Francisc. Acest vector excentric transversal se mișcă diagonal, traversând verticala centrală. Aceasta din urmă este totuși indispensabilă pentru definirea atitudinii omului. El se apropie de locul revelației cât mai mult posibil, dar este
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
undeva în mijlocul spațiului său interior. Totuși, pentru scopul nostru pare legitim să urmăm practica arhitectonică a reducerii clădirii la elevația sa verticală și la planul său orizontal. Vom descoperi că, până și în planul orizontal în care dominanta gravitațională este invizibilă, interacțiunea celor două sisteme compoziționale avute în vedere este determinantă pentru desenul arhitectural. Elevația unei clădiri este ceea ce ne frapează mai întâi. Micuța biserică gotică Santa Maria della Spina din Pisa (figura 129) este un cub compact sprijinit puternic pe
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în funcție de necesități pe conturi analitice. Turismul cuprinde o multitudine de activități a căror specific se răsfrânge și asupra organizării și conducerii contabilității de gestiune. Activitățile de turism fac parte din sectorul terțiar și se manifestă ca o formă a comerțului invizibil. Prestațiile turistice se pot evidenția pe activități separate, apelându-se la o detaliere a conturilor analitice specifice contabilității de gestiune. Datorită faptului că acțiunile se încredințează agenților de turism, care operează pe valori (bani, bilete de călătorie, carnete CEC, etc.
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
pot maximaliza potențialul copiilor afectați. Puncta sistematic aspecte privind deficiența de auz, subliniind faptul că, spre deosebire de alte afecțiuni incapacitante, aceasta deficiență nu are trăsături vizibile, observabile de către omul obișnuit și nici chiar de medici sau alte categorii de specialiști. Natura invizibilă a acestei afecțiuni incapacitante lovește în plin, după cum este bine știut, sistemul de comunicare umană, afectând nu doar limbajul receptiv și de expresie, ci și posibila evoluție afectivă și socială. Depistarea târzie a acestei afecțiuni conducând la apariția unor semen
C?ntecul neauzit al ?oaptelor rostite by Faighel Cezara [Corola-publishinghouse/Science/83993_a_85318]
-
reprezintă pentru copil un univers nou, cu multe aspecte necunoscute, care configurează cultura școlii - cum o numesc cercetătorii în domeniul educației. A deveni elev presupune un proces complex de inițiere și afiliere prin care copilul descoperă progresiv caracteristicile vizibile și invizibile ale universului școlar. Integrarea și afilierea la mediul școlar presupune din partea copilului asimilarea a două tipuri de competențe: academice (capacitățile intelectuale pe care 8 elevul le activează în procesul de asimilare a cunoașterii) și sociale (capacități de a descoperi și
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
faptul de a fi se rezumă la toate cele câte apucă să fie o vreme, adică să aibă o vreme propriul lor hotar. Ceea ce se perpetuează este tiparul în care aceste hotare se nasc. Tiparul - prototipul, modelul, arhetipul - reprezintă eternitatea invizibilă a hotarelor trecătoare. O specie este câtă vreme tiparul ei se distribuie și revine în hotarele fiecărui exemplar al speciei. Tiparul reprezintă garanția perpetuării hotarului în exemplare multiple. El este un principiu de economie al ființei; datorită lui, ființa devine
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
de destin pare mai liberă decât una în care prevalează capitalul de maladii de destin se explică prin aceea că fapta și reușita se obiectivează în efectele lor, și astfel se văd. Comunitățile bazate pe maladii de destin posedă bogăția invizibilă a non-actului, eșecului și ratării. Dar de vreme ce acestea nu lasă urme, ele nu se pot înscrie în memoria lumii și nu pot genera tradiția înțeleasă ca material pentru o istorie. * Din punctul de vedere al istoriei, destinul este superior maladiilor
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
mult ca oriunde devine clar raportul dintre prealabil și secvent, dintre ceea ce este mai întâi gândit, imaginat, proiectat și ceea ce apoi este înfăptuit, realizat. Sub raza lui techne și deci a zeiței Atena cad toți cei care operează trecerea de la invizibilul formei cunoscute și imaginate în prealabil la realizarea ei. Sub raza lui techne cade și artistul care, ca atare, este un technites. Arta se bazează pe raportul dintre „încă invizibil“ și vizibilitatea ulterioară a operei. În primă instanță deci, destinul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
a zeiței Atena cad toți cei care operează trecerea de la invizibilul formei cunoscute și imaginate în prealabil la realizarea ei. Sub raza lui techne cade și artistul care, ca atare, este un technites. Arta se bazează pe raportul dintre „încă invizibil“ și vizibilitatea ulterioară a operei. În primă instanță deci, destinul oricărei opere de artă se joacă în spațiul încă nevăzutului. Acest încă-nevăzut presupune existența unui Vorblicken, a unei „priviri prealabile“<ref id=”2”>Ibid., p. 13.</ref>. Privirea-prealabilă este ațintită
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
strălucitoare sunt marea, astrele și luna. Privirea (ops), ochiul Atenei este glaukos, este das glänzend-leuchtende Auge, este „ochiul ce luminează strălucind“, iar bufnița, glaux, este emblema Atenei tocmai pentru că ochiul ei incandescent poate străpunge noaptea „făcând vizibil ceea ce altminteri este invizibil“<ref id=”2”>Ibid., p. 13.</ref>. Atena polymetis, „sfătuitoarea în varii ocazii“, al cărei sfat presupune cunoașterea ce se bazează pe privirea prealabilă, este deopotrivă glaukopis, dotată cu o incandescență și cu o claritate a ochiului care fac cu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]