4,453 matches
-
de acum. Ca ființe mărginite ce suntem, avem nevoie de hrană trupească, dar și de hrană sufletească. Noi, oamenii, cădem adesea, din neputință, și de aceea avem nevoie de mărturisirea păcatelor și de iertare; ca unii ce suntem înconjurați de ispite și defăimați de vicleanul vrăjmaș, avem nevoie de protecție și de apărare. în următoarele patru cereri ne rugăm pentru toate acestea, ele având drept scop ca Tatăl nostru Cel Ceresc să așeze evenimentele existenței noastre spirituale și materiale pe un
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
învrednicit de la Dumnezeu de mare milă, trebuie să arate el însuși milă față de aproapele său, să-i ierte greșelile, pentru ca să nu se recunoască pe sine în datornicul din Evanghelie. în cererea a șasea: „și nu ne duce pe noi în ispită”, ne rugăm lui Dumnezeu să ne ferească de acele împrejurări, de acele momente când, în loc să facem o faptă bună, suntem înclinați să facem o faptă rea, fie din mânie, fie din neatenție sau din ispită diavolească. Apoi regretăm și avem
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ne duce pe noi în ispită”, ne rugăm lui Dumnezeu să ne ferească de acele împrejurări, de acele momente când, în loc să facem o faptă bună, suntem înclinați să facem o faptă rea, fie din mânie, fie din neatenție sau din ispită diavolească. Apoi regretăm și avem mustrări de conștiință pentru ceea ce am făcut. Așa cum spune și Sf. Apostol Pavel: „Nu fac binele pe care îl voiesc, ci răul pe care nu-l voiesc”, iar în altă parte, „toate îmi sunt
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
libere, dar nu toate de folos”. Tertullian și Sf. Chiril al Ierusalimului ne învață să nu ne mărginim a ne ruga doar pentru iertarea păcatelor, ci și pentru prevenirea lor. Cerem lui Dumnezeu să nu îngăduie să fim duși în ispită, nici măcar în sensul că ar dori să afle cât de mare ne este credința. Sf. Grigorie de Nyssa se întreabă: „Ce s-a dorit spus, prin aceste cuvinte?” „Domnul îl numește pe vicleanul în multe și felurite chipuri, după felurimea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
vicleniilor lui, zicându-i: „diavolul”, „Beelzebut”, „mamona”, „stăpânitorul acestei lumi”, „ucigător de oameni”, „mincinos și tatăl minciunii” și alte asemenea cuvinte. De aceea, poate că unul din numele sub care s-ar putea subînțelege vrăjmașul ar fi și cel de ispită. O asemenea presupunere este confirmată chiar în context, căci Domnul, după cuvintele „și nu ne duce pe noi în ispită”, adaugă cererea de izbăvire de „cel viclean”, ca și cum prin primul cuvânt și prin cel de-al doilea, cu același înțeles
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
cuvinte. De aceea, poate că unul din numele sub care s-ar putea subînțelege vrăjmașul ar fi și cel de ispită. O asemenea presupunere este confirmată chiar în context, căci Domnul, după cuvintele „și nu ne duce pe noi în ispită”, adaugă cererea de izbăvire de „cel viclean”, ca și cum prin primul cuvânt și prin cel de-al doilea, cu același înțeles, se numește același subiect. Cine nu a intrat în vreo ispită sau năpastă, acela nu este, de bună seamă, „sub
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
după cuvintele „și nu ne duce pe noi în ispită”, adaugă cererea de izbăvire de „cel viclean”, ca și cum prin primul cuvânt și prin cel de-al doilea, cu același înțeles, se numește același subiect. Cine nu a intrat în vreo ispită sau năpastă, acela nu este, de bună seamă, „sub puterea” celui viclean. Dar cine este într-o ispită sau într-o năpastă, acela se află implicit „sub puterea” celui viclean. De aici urmează că ispită (sau năpastă) sunt cuvinte cu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
prin primul cuvânt și prin cel de-al doilea, cu același înțeles, se numește același subiect. Cine nu a intrat în vreo ispită sau năpastă, acela nu este, de bună seamă, „sub puterea” celui viclean. Dar cine este într-o ispită sau într-o năpastă, acela se află implicit „sub puterea” celui viclean. De aici urmează că ispită (sau năpastă) sunt cuvinte cu același sens. Ce-am putea deduce dintr-o asemenea tâlcuire a rugăciunii?” înțelegem că ssufletului nu se poate
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
nu a intrat în vreo ispită sau năpastă, acela nu este, de bună seamă, „sub puterea” celui viclean. Dar cine este într-o ispită sau într-o năpastă, acela se află implicit „sub puterea” celui viclean. De aici urmează că ispită (sau năpastă) sunt cuvinte cu același sens. Ce-am putea deduce dintr-o asemenea tâlcuire a rugăciunii?” înțelegem că ssufletului nu se poate feri de atingere cu ispita, pentru că vrăjmașul ne îndeamnă cu ademenirile lumii acesteia, purtându-le pe sub privirile
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
acela se află implicit „sub puterea” celui viclean. De aici urmează că ispită (sau năpastă) sunt cuvinte cu același sens. Ce-am putea deduce dintr-o asemenea tâlcuire a rugăciunii?” înțelegem că ssufletului nu se poate feri de atingere cu ispita, pentru că vrăjmașul ne îndeamnă cu ademenirile lumii acesteia, purtându-le pe sub privirile noastre, spre a ne trezi pofta de ele. Războiul este înfricoșător, dar numai cei care se luptă până la capăt nu vor cădea în mrejele patimilor lumești. Sf. Ciprian
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Sf. Ciprian al Cartaginei ne explică a șasea cerere prin aceea că vrăjmașul nu poate să facă nimic dacă Dumnezeu nu îngăduie. Vrăjmașul nu poate avea nici o putere asupra noastră, decât dacă i se dă de sus. Putem scăpa de ispită prin smerenie, precum Domnul ne-a învățat: „Privegheați și vă rugați, ca să nu intrați în ispită. Căci duhul este osârduitor, dar trupul neputincios”. „Deoarece lumea întreagă stă sub puterea celui rău, în cele ale lumii se află prilejuri de cădere
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
facă nimic dacă Dumnezeu nu îngăduie. Vrăjmașul nu poate avea nici o putere asupra noastră, decât dacă i se dă de sus. Putem scăpa de ispită prin smerenie, precum Domnul ne-a învățat: „Privegheați și vă rugați, ca să nu intrați în ispită. Căci duhul este osârduitor, dar trupul neputincios”. „Deoarece lumea întreagă stă sub puterea celui rău, în cele ale lumii se află prilejuri de cădere în ispită. De aceea rugătorul cere să nu fie dus în ispită, să nu se lase
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
smerenie, precum Domnul ne-a învățat: „Privegheați și vă rugați, ca să nu intrați în ispită. Căci duhul este osârduitor, dar trupul neputincios”. „Deoarece lumea întreagă stă sub puterea celui rău, în cele ale lumii se află prilejuri de cădere în ispită. De aceea rugătorul cere să nu fie dus în ispită, să nu se lase ademenit de desfătările lumii. Fiindcă cel ce va sta la o parte de ele, acela se va putea feri și de cursele vrăjmașului, nu va mușca
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ca să nu intrați în ispită. Căci duhul este osârduitor, dar trupul neputincios”. „Deoarece lumea întreagă stă sub puterea celui rău, în cele ale lumii se află prilejuri de cădere în ispită. De aceea rugătorul cere să nu fie dus în ispită, să nu se lase ademenit de desfătările lumii. Fiindcă cel ce va sta la o parte de ele, acela se va putea feri și de cursele vrăjmașului, nu va mușca din nada întinsă și astfel nu va putea ajunge sub
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ții bărbătește. Iar când nu ești chemat, trebuie să taci și să aștepți timpul unei asemenea biruințe, arătând prin aceasta că nu dorești slavă deșartă, ci o adevărată bărbăție. Fericitul Augustin ne aduce aminte că „nu Dumnezeu ne duce în ispită, ci îngăduie să fie duși cei care, potrivit iconomiei Sale tainice, sunt lipsiți de ajutorul Său, fiindcă nu s-au făcut vrednici de El. Pe de altă parte, cei lămuriți prin ispite se întăresc în fața încercărilor și capătă nădejde în
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
aduce aminte că „nu Dumnezeu ne duce în ispită, ci îngăduie să fie duși cei care, potrivit iconomiei Sale tainice, sunt lipsiți de ajutorul Său, fiindcă nu s-au făcut vrednici de El. Pe de altă parte, cei lămuriți prin ispite se întăresc în fața încercărilor și capătă nădejde în ajutorul și mila lui Dumnezeu.” Sf. Maxim Mărturisitorul ne îndeamnă să reținem din această cerere că „cine nu iartă din tot ssufletului celor ce i-au greșit și nu se înfățișează înaintea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
i-au greșit și nu se înfățișează înaintea lui Dumnezeu cu inima curată de orice supărare față de semeni, strălucind de lumina împăcării cu aproapele, acela se va lipsi de darul lui Dumnezeu și, după o dreaptă judecată, va fi predat ispitei și celui viclean, pentru ca, fiind confruntat cu necesitatea de a se ridica din cădere, să învețe a fi îngăduitor față de alții.” „Prin ispită înțelegem aici legea păcatului. Primul om, atunci când a fost chemat la existență, era fără de păcat. Cel viclean
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
aproapele, acela se va lipsi de darul lui Dumnezeu și, după o dreaptă judecată, va fi predat ispitei și celui viclean, pentru ca, fiind confruntat cu necesitatea de a se ridica din cădere, să învețe a fi îngăduitor față de alții.” „Prin ispită înțelegem aici legea păcatului. Primul om, atunci când a fost chemat la existență, era fără de păcat. Cel viclean este diavolul, cel ce a făcut ca această lege să intre în firea omului. Amăgindu-l pe om, el l-a făcut să
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
să-și mute dorințele ssufletuluiui de la cele îngăduite la cele neîngăduite și să se abată prin aceasta de la legea dumnezeiască, urmarea fiind lipsirea omului de viața cea veșnică, ce îi fusese dată după har. Sau se mai poate înțelege prin ispită acea pornire de bună voie a ssufletuluiui spre patimile trupului, iar prin cel viclean impulsul care a determinat o asemenea pornire. Dreptul Judecător nu-i izbăvește de cel viclean pe cei ce n-au iertat, fără întârziere, greșalele greșiților lor
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
pe cel care, împotriva firii, s-a lăsat atras de patimi nefirești, răsfățându-le pe acelea și nemaivoind să știe de firea cea rațională.” Drept aceea, dacă vrem să fim izbăviți de cel viclean și să nu fim duși în ispită, să credem în Dumnezeu și să iertăm greșiților noștri. Fiindcă, „de nu veți ierta oamenilor greșelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greșelile voastre”. Făcând aceasta, nu numai că vom dobândi iertarea păcatelor, dar vom și învinge legea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
greșiților noștri. Fiindcă, „de nu veți ierta oamenilor greșelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greșelile voastre”. Făcând aceasta, nu numai că vom dobândi iertarea păcatelor, dar vom și învinge legea păcatului, nefiind lăsați să fim duși în ispita lui; îl vom strivi pe tatăl păcatului, șarpele cel viclean, de care ne rugăm să fim izbăviți, sub ocrotirea lui Iisus Hristos, Cel Care a biruit lumea. Rugăciunea, așadar, să ne fie îndreptată spre această taină a îndumnezeirii, ca spre
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și unde ne-a dus dreapta Iubitorului de oameni, ridicându-ne din locurile cele mai de jos ale căderii prin păcat; și mai vârtos să iubim mântuirea. „Dar cunoscând noi uneltirile celui viclean, să ne rugăm să nu ne vină ispita de bună voie, să nu cădem din starea de iubire de Dumnezeu. Iar atunci când Dumnezeu va îngădui să vină peste noi ispite fără de voie, să le răbdăm cu bărbăție și să ne arătăm punând mai presus de fire - atunci când ne
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
mai vârtos să iubim mântuirea. „Dar cunoscând noi uneltirile celui viclean, să ne rugăm să nu ne vină ispita de bună voie, să nu cădem din starea de iubire de Dumnezeu. Iar atunci când Dumnezeu va îngădui să vină peste noi ispite fără de voie, să le răbdăm cu bărbăție și să ne arătăm punând mai presus de fire - atunci când ne este supusă la grele suferințe - pe Făcătorul firii. Fie ca toți cei care chemăm numele Domnului nostru Iisus Hristos să fim feriți
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
robi ai păcatului. Așadar, să ne rugăm lui Dumnezeu să ne dea cuget curat și să nu-și întoarcă fața Lui de la noi din pricina păcatelor noastre, pentru că numai cu ajutorul Lui putem săvârși binele și să fim tari la vreme de ispită. Pentru că, așa cum spun Sfinții Părinți, prin ispită nu cădem, ci ne arătăm așa cum suntem noi în realitate. Sf. Ciprian al Cartaginei consideră că sfârșitul Rugăciunii domnești exprimă, pe scurt, în chip de concluzie, tot ce am cerut și pentru
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Dumnezeu să ne dea cuget curat și să nu-și întoarcă fața Lui de la noi din pricina păcatelor noastre, pentru că numai cu ajutorul Lui putem săvârși binele și să fim tari la vreme de ispită. Pentru că, așa cum spun Sfinții Părinți, prin ispită nu cădem, ci ne arătăm așa cum suntem noi în realitate. Sf. Ciprian al Cartaginei consideră că sfârșitul Rugăciunii domnești exprimă, pe scurt, în chip de concluzie, tot ce am cerut și pentru ce ne-am rugat. După ce am spus „și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]