6,066 matches
-
compuneau din opt clase. Primele patru constituiau cursul inferior, care se terminau cu un examen, numit "de capacitate", iar cursul superior avea două secții modernă și reală și erau la libera alegere a elevilor; secția modernă însemna o oră de latină în fiecare zi, secția reală o oră în fiecare zi de matematică. Eu am ales secția modernă. Cursul superior se termina cu examenul de bacalaureat. Selecțiunea se făcea la toate gradele. Am fost în clasa întîi, la intrarea mea în
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
pleca la București, dar totuși nu! Acolo risc să-mi pierd tihna profunzimii, acolo risc să-mi pierd de tot memoria (cam obosită în ultimul an!). Reușita mea la franceză (ca și a lui Adrian (Alui Gheorghe n. red.) la latină) e o chestiune de fler, pentru că n-am picat deloc pe subiecte. Am abuzat însă de tot ce știam plus teza foarte bună de la gramatică (cei doi prieteni sunt studenți proaspeți la Filologie, Iași n. red.). Le datorez, și acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Tu nu ai manuscris acolo?! Voi spune din nou: trebuie să dai examen la facultate! Nu e greu! Și, într-adevăr, e un punct de la care avem nevoie de acele hîrtii! La rusă sînt mai puțini concurenți, ca și la latină! Te vei gîndi tu mai bine cum să faci! Eu tocmai am primit programa pentru anul III! Am cîteva examene aiurea, încîlcite din perspectiva preocupărilor mele actuale (economie politică, dialectologie). Aștept vacanța! Iubesc diverse femei, dar nu pot renunța la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
le-a împrumutat în acești ani! Sper că Iolanda (Vasiliu n. red.) n-a avut probleme la sesiune! Succes, oricum, mereu! Eu am de gînd să dau 5 sau 6 din cele... toate! Mi-e lene să mă apuc de latină și slavonă! Dar văd eu ce mai fac! T. îți mulțumește pentru toate gîndurile bune și vă dorește numai bucurie! La rîndu-mi, vă îmbrățișez cu toată dragostea! Salutări, mereu, dragului de Luca! La fel: pogo-"reicilor"! Numai bine! Aurel P.S.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
bucurie! Mă bucur pentru sesiunea victorioasă a Iolandei! Felicitările mele sincere, desigur! Ce mult țin la voi! Tot binele să fie de partea voastră! Cred că n-am să dau filozofia și slava în aprilie! Încerc să mă dedic și latinei deși nu prea am chef de asta. Am citit mult, dar numai pentru teoria literaturii și pașoptism. Am tot ce-mi trebuie aici! Pentru examenul de franceză îmi trebuie un curs de Ion Brăescu, 1971 (!), de negăsit prin zonă. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
a găzduit cu atîta bunăvoință! Revenind, rememorînd, îmi dau seama mereu ce mult a însemnat deseori pentru mine bunul tău gînd, sfaturile tale, diplomația ta! Întotdeauna mă bucur de prietenia noastră fraternă! Va fi mereu! Acum îmi petrec "evidențele" studiind latina și morfologia autohtonă! Am un program pe care mă forțez să-l respect, întrucît n-am prea făcut-o pe școlarul pînă acum! Am citit mult pentru teoria literaturii, din plăcere! Michel Fugain cîntă "Le printemps est arrivé". Bine, domnule
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Mi-a spus Adrian. Cred că ți-am mai trimis o scrisoare în ultimul timp, "încrucișată", se pare, cu aceasta a ta! Am citit atît de mult, totuși, pentru teoria literaturii și pașoptism, încît nu mai știu ce știu! La latină am ajuns pe la lecția a treisprezecea! Și n-a mai mers. La franceză n-am cursul care-mi trebuie, cu acele texte care se cer. Morfologia posibil s-o pic! Iordan, Coteanu etc. prea vorbesc abstract! Prefer Artaud! Și Al.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
didactice de la Liceul Teoretic „Miron Costin” Iași și susținute de absolut toate cadrele didactice ale Liceului. De-a lungul timpului au coordonat activități Impact: prof. Mihaela Iacomi (religie), prof. de învățământ primar Cătălina Alexa căs. Vizitiu, prof. Geanina Honceriu (lb. latină/română), prof. Tatiana Agheorghiesei (biologie), prof. Argentina Pânzariu (istorie). Actualmente leaderii activi ai clubului sunt: prof. Diana Mazga (lb. franceză/italiană), prof. Adina Antici (fizică), Ștefan-Daniel Purice (fost elev, actualmente student), Ștefan Rîciu (fost elev, actualmente student). Și iată și
DESPRE NOI CEVA EXTRA... (CURRICULAR). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Geanina Honceriu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1862]
-
dificultate). Acestea mi-au ajutat să mă descurc cu bine în anii de școală ce-au urmat. În liceu am beneficiat de bursă de studii și am promovat cu premii sau mențiuni. Cel mai mult am îndrăgit limba română și latina (probabil având-o pe d-na prof. Artemizia Badac, directoarea liceului dintr-o perioadă) și istoria (cu d-na prof. Eugenia Reznicec). Din cauza decesului tatălui (la numai 53 de ani) și a problemelor cu mama, am susținut examenul de admitere
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
crescut, dar mai e un personaj ce a jucat un rol pe care-l găsesc, pe măsură ce trec anii, extrem de important. Bunicul meu, ofițerul în armata regelui. Sub comuniști a fost dat afară. Se reciclase, prin puteri proprii, ca profesor de latină și greacă veche la Seminar. Fiu de țăran mijlocaș, ajunsese să aibă o pregătire atât de bună, încât, atunci când eram elevă, mă medita la trigo‑ nometrie și la latină ; era un ofițer adevărat ; lumea nu-și dă seama în ce măsură Academia
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
fost dat afară. Se reciclase, prin puteri proprii, ca profesor de latină și greacă veche la Seminar. Fiu de țăran mijlocaș, ajunsese să aibă o pregătire atât de bună, încât, atunci când eram elevă, mă medita la trigo‑ nometrie și la latină ; era un ofițer adevărat ; lumea nu-și dă seama în ce măsură Academia Militară de dinainte de război era învățĂmânt de elită. Iar bunicul meu avea cri‑ terii morale extrem de stricte. Și eu, crescută de bunici până la 14 ani, pot spune că educația
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de mai bine de doi ani pleacă în străinătate, în Viena, Breslau și Berlin unde frecventează cursuri și cercetează bibliotecile universităților, specializându-se pentru catedra de Exegeza Vechiului Testament, studiul Bibliei și limbile semitice (ebraica, aramaica, araba, siriaca, dar și latina, greaca, germana și rusa). În 1900 a fost numit docent la Catedra pentru care sa specializat, iar în 1903, profesor extraordinar și în 1906 profesor ordinar (titular). În 1932 profesor onorariu. Este autorul a numeroase lucrări de specialitate, de înaltă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
proiectul Legii lustrației, prin care, odată votat, vechii nomenclaturiști, elementele poliției politice vor fi înlăturate din viața publică. Fără o resurecție morală, nu-i posibilă ieșirea din marasmul economic și etic în care ne aflăm. * Termenul lustratio (purificare) vine din latină și era folosit în evul mediu cu trimitere la un sacrificiu sau la o ceremonie prin care erau purificate orașele, ogoarele sau populațiile contaminate de criminalitate, boală sau alte nenorociri. Proiectul Legii lustrației, ce se inspiră din Declarația de la Timișoara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
rezervorul" purtat de el și de un alt deținut. Vin la patul meu și cei doi preoți greco-catolici și nașul. Naș mi l-am ales cu vreo cîteva zile înainte pe Em. V., fost avocat și profesor, bun cunoscător de latină și greacă, trimis în judecată pentru a fi redactat ordinul de zi "Vă ordon, treceți Prutul" (...) Doi dintre deținuți, complici, trec în dreptul vizetei, s-o astupe. S-ar putea în orice clipă să vină gardianul să se uite, dar acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
ca italiana, franceza, spaniola și portugheza, prezentând Însă originalitatea (una dintre multiplele originalități românești) că a evoluat nu În vestul continentului, ca celelalte, ci În răsărit, În zona predominant slavă a Europei. Este ce a rămas din domeniul răsăritean al latinei (care cuprindea În Antichitate și jumătatea nordică a Peninsulei Balcanice). În plus, românii poartă un nume remarcabil. Sunt singurul popor romanic (alături de micul grup al rumanșilor din Elveția) care a păstrat numele vechilor stăpânitori ai lumii. Forma inițială a fost
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
românilor (anteriori celorlalte grupuri etnice) și totodată asupra originii lor latine, pur latine. Ce răspuns mai bun se putea da disprețului cu care aristocrații maghiari Îi priveau pe supușii lor români? În Ungaria, mai mult ca În alte țări europene, latina a rămas limbă oficială (În administrație și Învățământ) până spre mijlocul secolului al XIX-lea. Cât respect pentru tradiția romană! Dar atunci cum rămânea cu românii? Adevărații romani erau ei! Și iată-i pe cei trei mari istorici ai „Școlii
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
prea puțini romani puri se vor fi așezat atunci În Dacia. Coloniștii au fost o populație amestecată, aduși, după cum scria În secolul al IV-lea istoricul Eutropius, „ex toto orbe Romano“ (din Întreaga lume romană). Liantul Îl reprezenta, firește, folosirea latinei ca limbă de comunicare. S-a isprăvit și povestea „dispariției“ dacilor. La 1860, lingvistul și istoricul Bogdan Petriceicu Hasdeu (1838-1907) publica un articol cu titlul provocator: Perit-au dacii? Răspunsul lui era simplu și logic: dacii nu aveau cum să
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Până la eliminarea completă a romanilor. „Simetric“ față de ceea ce Întreprinseseră latiniștii: evacuarea dacilor din istorie. Dar latiniștii aveau cel puțin argumentul limbii care pleda În favoarea originii romane. „Daciștii“, pentru a fi convingători, trebuiau să demonstreze că româna nu se trage din latină, ci din dacă, ipoteză care nu poate stârni decât indignare sau ilaritate printre lingviști. Mitologia nu cunoaște Însă dificultăți. Unii români au ajuns să se considere daci puri (și par foarte mulțumiți!). Tonul l-a dat Nicolae Densușianu (1846-1911), un
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
că se Înțelegeau perfect vorbind fiecare În limba lor! Despre limba dacă se pot spune multe, pentru simplul motiv că nimeni nu o cunoaște (s-au transmis puține cuvinte, suficiente totuși pentru a permite concluzia că nu semăna deloc cu latina!). De la latiniști la „daciști“, actorii se schimbaseră, dar strategia rămăsese aceeași. Prin identificarea mitologică cu romanii, mai Întâi, apoi, prin amplificarea, și mai mitologică, a civilizației dacice, se compensa, În imaginar, marginalitatea istoriei românești. România se deplasa dinspre periferie spre
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
care o diferențiază și mai mult de romanitatea occidentală (cu Împrumuturile ei predominant germanice, practic inexistente În română). Este, cu siguranță, cea mai originală dintre limbile romanice.<endnote id="10"/> Structurile limbii (morfologia și sintaxa) sunt Într-o măsură covârșitoare latine. În ce privește vocabularul, lucrurile se prezintă ceva mai complicat, iar polemicile nu au lipsit. Între 1870 și 1879, lingvistul Alexandru Cihac a publicat, la Frankfurt, un dicționar etimologic român (Dictionnaire d’étymologie daco-romane). Rezultatul studiului său era surprinzător (și cu atât
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
său era surprinzător (și cu atât mai surprinzător cu cât românii fuseseră educați până atunci În spiritul respectului moștenirii latine). Concluzia era că, din totalul de 5 765 de cuvinte luate În considerare, 2 361 erau slave, doar 1 165 latine, 965 turcești, 635 Împrumutate din greaca modernă, 589 maghiare și 50 albaneze. Altfel spus, vocabularul românesc ar fi fost În proporție de două cincimi slav și numai o cincime latin. Cuvintele latinești abia dacă erau puțin mai numeroase decât cele
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Însă nu este aici. Nodul gordian l-a tăiat B.P. Hasdeu, cu un studiu fundamental, care privește nu numai limba română.<endnote id="11"/> Și engleza este În aceeași situație. În engleză, sunt mai multe cuvinte romanice (din franceză sau latină) decât germanice. Ceea ce nu Împiedică engleza să aparțină totuși familiei germanice. La fel și În limba română: contează mai puțin numărul brut de cuvinte latine (diferit de altfel de la o „numărătoare“ la alta) cât — afirmă Hasdeu — valoarea lor de circulație
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
insistentă a originilor dace. Necazul este — am mai spus — că limba dacă rămâne necunoscută, așa că nimic nu poate, În acest domeniu, depăși stadiul ipotezelor. Metoda curentă se bazează pe paralela dintre română și albaneză. Cuvintele comune ar fi (cu excepția celor latine, se Înțelege), În română, de origine dacă. Printre acestea: „mal“, „brad“, „a se bucura“ (și substantivul „bucurie“, ca și numele de persoană „Bucur“, și de aici numele Capitalei României, „București“). Până la urmă, orice cuvânt căruia nu i se poate stabili
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Capitalei României, „București“). Până la urmă, orice cuvânt căruia nu i se poate stabili o altă origine (latină, slavă și așa mai departe) ar putea fi dacic! Pe de altă parte, se Înțelege că dacii, și tracii În general, au preluat latina În felul lor. Peste tot, „substratul“ a avut partea lui de contribuție În „coruperea“ limbii latine și Îndreptarea ei spre limbile moderne respective. Așa se explică, probabil, unele particularități comune românei, bulgarei și albanezei (trei limbi care, altminteri, aparțin unor
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Școala ardeleană (prelungită prin curentul latinist al secolului al XIX-lea), apelând la limba latină pentru completarea vocabularului românesc sau Înlocuirea unor cuvinte de alte origini. În secolul al XIX-lea, franceza devine principala limbă de referință, cu mult Înaintea latinei. Necesitatea neologismelor era evidentă: modernizarea societății o impunea. S-au introdus Însă nu numai cuvinte definind noțiuni noi, ci și altele, care au Înlocuit sau dublat vechi cuvinte românești (Îndeosebi din fondul slav și oriental). Fondul francez din limba română
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]