13,988 matches
-
, Aurel (13.ÎI.1932, Oradea - 18.V.1993, București), traducător. Este fiul Eufemiei (n. Hoduț) și al lui Vasile Covaciu (numit inițial Lupu), gardian public și apoi plutonier de miliție, si frate cu Ioan Covaci. După ce își face studiile liceale la Beiuș și Oradea (1942-1950), C. se angajează, la București, ca redactor la revista „Flacăra” și ulterior la „Contemporanul” (1951-1954), câțiva ani fiind concomitent și cursant la Școala de Literatură „M. Eminescu”, pe care o urmează în două serii (1951-1953
COVACI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286458_a_287787]
-
CRISTEA, Stan V. (16.III.1950, Sfințești, j. Teleorman), poet și publicist. Este fiul Floarei (n. Mincă) și al lui Vasile Cristea, țărani. După studii gimnaziale la Sfințești (1961-1965) și liceale la Roșiori de Vede, este absolvent al Facultății de Filosofie-Istorie a Universității din București (1981). Funcționează ca instructor și instructor principal la Centrul Creației Populare Teleorman (1980-1990) și este, din 1995, consilier la Inspectoratul pentru Cultură al județului Teleorman. Secretar
CRISTEA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286502_a_287831]
-
ADHD la adolescenți (12-19 ani) Cel puțin jumătate dintre copiii diagnosticați cu ADHD continuă să îndeplinească criteriile de diagnostic și în adolescență. La această vârstă, ei sunt insuficient pregătiți pentru a face față cerințelor din programa de studiu gimnazială și liceală care presupune un volum de muncă sporit și abilități de studiu individual. Obiceiurile lor de lucru proaste, lipsa abilităților organizatorice și gradul scăzut de perseverență duc frecvent la probleme școlare grave în această perioadă. Atenție În adolescență, este deosebit de importantă
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
tată, B. se trăgea dintr-o veche familie boierească (Mustea), atestată pe vremea lui Ștefan cel Mare. Urmează primele patru clase gimnaziale la Școala Domnească din orașul natal, apoi - începând din 1894 - este înscris la Gimnaziul „Principele Ferdinand”. Încheie studiile liceale în 1903, după ce trecuse prin Liceul Militar din Iași și prin cel din Bacău. Are, printre profesori, pe G. Ibrăileanu (română, clasa a V-a), Dimitrie Nanu (română, clasa a VI-a) și D. D. Pătrășcanu (istorie). Se distinge la
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
BÂRSEANU, Andrei (17.X.1858, Dârste-Brașov - 19.VIII.1922, București), folclorist și poet. Este fiul lui Toma Bârsan, preot. După studii gimnaziale și liceale la Brașov (1870-1878) și studii universitare de litere și filosofie (1878-1881) la Viena și München, la Viena fiind și președinte al Societății „România jună” a studenților români, revine la Brașov, unde este profesor secundar (1881-1905), corector al școlii medii (1889-1891
BARSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
BARBU, Eugen (20.II.1924, București - 7.IX.1993, București), prozator, dramaturg, eseist, poet și publicist. Este fiul lui Nicolae Barbu, tâmplar la Atelierele CFR. B. a urmat studiile primare, secundare și liceale în capitală, luându-și bacalaureatul în 1943 la Liceul Internat Schewitz-Thyérin. În același an se înscrie la Facultatea de Drept din București, pe care o va abandona în favoarea Școlii de Ofițeri de Jandarmi (1943-1945). Audiază, în paralel, cursuri la Facultatea
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
suplinea o catedră de geografie la Liceul „Unirea” din Focșani, pentru ca din decembrie 1897 să fie transferat la Ploiești. Luându-și în vara lui 1899 și licența în istorie, primește titularizarea, promovând de la clasele de gimnaziu la cele ale cursului liceal. A predat, în afară de geografie, lecții de istorie, dar și de română și franceză. În 1901, își trece examenul de capacitate. Până la pensionare a mai funcționat și la alte școli din București, Ploiești, Focșani. „Unchiul”, cum i se spunea afectuos, elaborează
BASSARABESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
-
, Emil (5.V.1880, Suceava - 12.XII.1975, Cracovia, Polonia), istoric literar și traducător polonez. Originar dintr-o familie poloneză din Bucovina, B. și-a făcut studiile liceale la Cernăuți și pe cele superioare la Universitatea „Jan Kazimierz” din Lvov, unde și-a luat doctoratul în filologie și a funcționat ca lector de limbă și literatură română (1922-1939). În timpul războiului, Universitatea din Lvov fiind închisă, a lucrat ca
BIEDRZYCKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285734_a_287063]
-
sunt în general indicatori macroeconomici: Rata reală de creștere as PIB pe locuitor sau, Variația logaritmului natural al PIB pe locuitor. În ceea ce privește cuantificarea capitalului uman s-au folosit diferiți indicatori: Rata de școlarizare pe diferite nivele, Media anilor de pregătire liceală sau universitară pentru bărbați de 25 ani și peste, Procentul mediu al populației cu vârstă de muncă etc. Impactul pe care capitalul uman îl are asupra creșterii economice este subliniat de fiecare dintre studiile enumerate în tabel: Creștere de 1
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
subliniat de fiecare dintre studiile enumerate în tabel: Creștere de 1% în ratele de școlarizare la nivel primar și secundar determină creșteri în PIB între 2,2% și 3,71%; Un an adițional de pregătire educațională pentru bărbați, la nivel liceal și universitar, este asociat cu o creștere a PIB între 0,36 și 1,14%; Studiul lui Barro, menționat în tabelul de mai sus, este o lucrare de referință în domeniu, iar concluziile lui merită a fi reliefate: Date utilizate
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
pe 87 țări, realizat pe o peroadă de 25 ani (1965-1990) folosește ca variabile nivelul educațional al bărbaților, nivelul inițial de PIB, speranța de viață, și altele. Rezultatele obținute subliniază încă o dată impactul asupra creșterii economice: numărul anilor de pregătire liceală și universitară are un impact pozitiv semnificativ asupra creșterii, adică un an de pregătire educațională la nivel superior pentru bărbați va aduce la o mărire de 1,2% în rata medie de creștere economică pe an. Educația la nivel primar
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
peste 40% în Coreea, 1/3 în China și 1/4 în Hong Kong și Singapore. Hong Kong, Singapore și Japonia alocă puțin peste 1/3 din bugetul total dedicat învățământului superior; iar în Taiwan cota este de 1/5. Cota învățământului liceal este de aproximativ 1/3 (tabel 4.11). Astfel toate nivelele educaționale par a primi cam aceleași resurse. (figura 4.6). Acordarea aceleași prioritate și învățământului superior a fost astfel posibilă și pare a fi și eficientă, așa cum învățământul primar
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
de aproximativ 1/3 (tabel 4.11). Astfel toate nivelele educaționale par a primi cam aceleași resurse. (figura 4.6). Acordarea aceleași prioritate și învățământului superior a fost astfel posibilă și pare a fi și eficientă, așa cum învățământul primar și liceal sunt universale sau aproape universale. Modelul actual de alocare inter-sectorială a resurselor reflectă și o dezvoltare educațională oarecum “echilibrată”. Cu un model bun de alocare inter-sectorială a resurselor bugetare, ar putea fi menținut un nivel rezonabil de echilibru din punctul
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
ce nu cunosc codicele să știe pe cei cari și-au făcut din aplicarea lor o misiunea vieții? Nu e instrucțiune azi? Dar de la cine să învețe poporul? De la declasații din cari ați făcut profesori ce, având înșiși patru clase liceale, devin profesori de liceu sau de facultate? Stă rău comuna și județul? Și mijlocul de a le îndrepta starea, consistă în sufrajul universal, în seducerea populațiunilor prin amăgitori de profesie, prin oameni cari și-au făcut o meserie din a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
2002). În ce privește educația, din totalul populației de peste 10 ani, 3,3% erau fără școală absolvită (2,6% analfabeți), 36,8% aveau studii primare, 36,7% aveau studii gimnaziale, 12,4% nivel de educație profesional și de ucenici, 8,03% studii liceale și postliceale și 2,49% studii superioare (Recensământul Populației 2002). Ludoșul a înregistrat fluxuri de migrațiune însemnate încă din anii comunismului, datorită colectivizării. După 1990, plecări masive din sat s-au înregistrat între 1990-1991, în timp ce stabilirile cu domiciliul în comună
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
probabil îmbătrânirea populației prin migrația tinerilor la oraș, dar pe ansamblu rata căsătoriilor în rural rămâne tot timpul mai ridicată decât cea din urban. * În ce privește nivelul educațional în rural, pe ansamblu, acesta s-a îmbunătățit, crescând numărul celor cu educație liceală, profesională și gimnazială, de la 1,31% în 1966 la 58% în 1992. Numărul celor cu nivel de educație primar a scăzut, la fel și numărul persoanelor analfabete (s-a redus cu 27%) (Sârbu, Florian, 1996). 5.2. Schimbări socio-economice Din
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
au parcurs-o. Alta este și trăirea și disponibilitatea profesorului de fiecare dată. În afară de acestea, fiecare activitate este structurată pe niveluri și, ca atare, diferă prin specificul ei, cea pentru Învățământul primar de cea pentru Învățământul gimnazial, cea pentru ciclul liceal de cea pentru treapta universitară sau postuniversitară ori pentru adulți, În genere. Infinita varietate de situații este, implicit, izvorul unei mari diversități de proceduri de lucru; ea pledează În favoarea pluralismului metodelor de instruire și de educație; justifică practicarea unor modalități
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cunoștințelor și specificul comportamentelor de Învățare corespunzătoare. Sunt metode caracteristice, de exemplu, predării matematicii, muzicii, artelor plastice, educației fizice etc. Didacticile speciale destinate lor poartă amprenta acestei specificități. Metodele folosite cu precădere la nivelul anumitor trepte de instruire (primar, gimnazial, liceal, universitar, postuniversitar) fac obiectul unor didactici speciale realizate după criteriul specificității procesului instructiv-educativ propriu fiecărei etape. Relevante sunt, astăzi, cercetările legate de dezvoltarea unei didactici universitare. Foarte actuală și operantă a Început să devină clasificarea după criteriul organizării individuale/sociale
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de modelul vieții reale, al activității practice sociale sau productive. Treptat, acesta s-a impus ca una dintre cele mai active metode, de mare valoare euristică, dar și aplicativă, cu largi posibilități de utilizare În Învățământ, mai ales În cel liceal și universitar, ca și la cursurile postuniversitare, stagii de specializare etc. Așa cum am mai precizat, studiul de caz are un trecut al său. A fost folosit cu mai bine de două mii de ani În urmă, În Grecia antică - de către Solon
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
proiectul se adeverește a fi o variantă a ceea ce se cheamă În mod generic „metodologia Învățării prin descoperire”. Realizarea de proiecte este foarte adecvată vârstei de maximă receptivitate a elevilor și studenților. Aplicarea acestei metode mai ales pe treapta Învățământului liceal și universitar, corespunzând unor perioade din viață În care fantezia și Înclinația spre visare, plăsmuirea de proiecte și dorința de afirmare sunt foarte puternice. Angajarea În proiecte dă adolescenților și tinerilor Încrederea legitimă În capacitatea lor de a lucra independent
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ani, pragul de saturație al școlarizării este la noi, ca și în majoritatea țărilor de 100%; - doar o parte a cohortei de indivizi aflate într-o anumită grupă de vârstă este școlarizabilă. În acest caz, care la noi cuprinde ciclul liceal și pe cel superior, pragul de saturație este sub 100% și nu poate fi determinat decât empiric. Spre exemplu, în Franța, pentru clasa a VI-a, pragul de 100% era deja atins în 1972, în timp ce rata de școlarizare pentru copiii
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Nivelul de instrucție are un impact consistent asupra veniturilor persoanei. Față de venitul mediu, o instrucție primară duce la pierderi importante, în timp ce un nivel de instrucție superior sporește cu o treime de abatere standard venitul unei persoane. Niveluri de instrucție medii (liceale) corespund unor venituri medii. Pe baza modelului, care controlează impactul nivelului de instrucție prin poziții ocupaționale sau vârstă, consider că diferențele constatate se datorează unor competențe diferențiate în funcție de școlaritate, dar și accesului diferențiat la poziții salariate ierarhizate în funcție de treapta de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
rezultatelor dobândite în anii anteriori, constituindu-se clase „mai bune” sau clase „mai puțin bune”, iar literele prin care sunt identificate acestea - A, B, C... - semnalează și valoarea lor școlară într-o ierarhie locală. Așa cum am mai menționat, împărțirea curriculumului liceal în teoretic și vocațional constituie o altă cale prin care, în România, copiii din categoriile sociale înalte sunt orientați către destinații sociale corespunzătoare, iar cei din categoriile inferioare sunt destinați unor ocupații subordonate. Dascălii practică și ei, la clasă, diferențieri
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Chestionarul adresat părinților a cuprins și un set de întrebări referitoare la meditații. De la acest al doilea eșantion am primit 384 de răspunsuri. Analiza lor poate să ne ofere o imagine destul de clară despre fenomenul educației paralele în contextul învățământului liceal din mediul rural din România de la momentul respectiv. Principala problemă metodologică a datelor este cea a reprezentativității, dată fiind rata destul de mică de răspuns la această etapă a anchetei (sub 50%). Figura 15. Elevul ia meditații particulare? (procente pentru da
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
particulare? (procente pentru da) Figura 16. În ce scop ia meditații elevul? (în procente) Figurile arată că meditațiile sunt determinate în primul rând de caracterul competitiv al admiterii la facultate. Frecvența elevilor care plătesc meditatori sporește dramatic către finalul ciclului liceal, 60% dintre părinți declarând că meditațiile sunt solicitate pentru a sprijini accesul copiilor la facultate. Doar în cazul celor 10,4% care plătesc meditatori pentru a-și asigura promovarea anilor de studiu și al celor 13% care apelează la ore
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]