6,839 matches
-
mult răposata? — Aș, de unde, a cuprins-o așa, deodată, o slăbiciune cu dureri în toate mădularele și fierbințeli... A murit duminica, duminica Mariei Egipțianca... Cu o săptămână înainte, de duminica Sfântului Ioan Scărarul, au văzut-o toți coborând de la sfânta liturghie de la Mitropolie și oprindu-se în dreptul caselor brâncovenești, la crucea cea mare din piatră de Albești pe care au înălțat-o beizadea Con-standin. S-a oprit doamna Stanca, era singură pe jos, fără caretă, am crezut că s-a lăsat
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și violau nevestele și copilele. Atunci probabil „marea idee” s-a transformat în mintea Brâncoveanului în altceva, căci de atunci luptă în alt fel ca să readucă la viață Bizanțul... Crede că este alesul lui Dumnezeu pentru asta, tipărește cărți de liturghie în toate limbile, trimite odoare, ctitorește biserici, ține în școli teologice tineri. Valahia a devenit limanul tuturor creștinilor care se simt năpăstuiți de iatagan. Brâncoveanul îi primește, îi lasă să-și facă meseriile, le ia dări cu care plătește la
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Sfântul Mormânt al Domnului Iisus Hristos, umbla cât ținea postul mare de la mânăstire la mânăstire, să afle de la credincioșii întâlniți pe cale dacă peste vreun popă se abătuse vreo nenorocire care să-l facă să nu poată sluji deniile și Sfânta Liturghie a Învierii. Și dacă afla una ca asta, bucuros se înfunda în acel loc uitat de lume și slujea cuvioșia sa, cântând cu glas îngeresc psalmii și cântările ca să nu lase credincioșii fără cuminecătură și fără amintirea Paștelui aceluia. Și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să pot ajunge la zidul plâns al mânăstirii Snagovului ca să desăvârșesc panihida unșilor tăi, Doamne, din țara aceasta”. Mergea și spunea mereu pomelnice pentru vii și pentru morți întro neîntreruptă rugăciune, pentru că, în răstimpul dintre două călătorii sau dintre două liturghii, ieromonahul curăța pietrele de deasupra ușilor de la intrarea în biserici, le citea, mângâindu-le literele cu degetele, ștergea praful și ceara de pe mormintele din pronaos ca să pătrundă înțelesul slovelor, cerea, prin satele îndepărtate de la bătrânii care-i descuiau ușa, pomelnicele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
o luăm spre Câmpulung, strigă din urmă Ștefan. — Am pornit-o pe scurtătură pe la schitul Cândeștilor, o să ținem codrul până la Hârtiești, apoi ieșim la drumul mare la mânăstire la Slănic. Acolo ne odihnim, dormim un ceas ca să putem face Sfânta Liturghie... Prințul nu-l mai urmărea, un fior îl străbătu și știa că nu era de frig, pentru că deși noaptea se simțea răcoroasă, era bine îmbrăcat pe sub caftanul ponosit de poslușnic. — ...N-am ținut drumul Câmpulungului, deși tare mi-ar fi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
făcea numai ce știa el. Sâmbătă în zori - era Sâmbăta lui Lazăr -, urmat de toți monahii mânăstirii, îmbrăcat cu veșminte curate potrivite rangului său, începu utrenia în așteptarea arhimandritului Ioan, starețul. Ștefan se trezi când clopotul cel mare anunța începutul liturghiei. Se îmbrăcă în fugă și trase peste hainele lui caftanul ponosit de poslușnic. Ieși din chilia friguroasă în care se odihnise tocmai când sfinția sa Ioan trecea spre biserică și grăbit se alătură celor doi călugări care-l însoțeau pe arhimandrit
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
atâta gravitate în modul în care-i pomenea, încât toți cei din naos îi simțeau pe înaintașii ctitorului mânăstirii lor, ai lui Io Constantin Voievod ca și cum ar fi fost acolo aievea la Sfânta Slujbă. Fiind Sâmbăta lui Lazăr se făcea liturghie pentru pomenirea morților, gândi Ștefan. Arhimandritul nu-l recunoscu pe Ștefan în chipul poslușnicului atunci când l-a miruit și lucrurile au rămas așa, cărțile sfinte purtate în desagi fiind darul de Paște al lui vodă către mânăstire și parohiile din preajma
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
primul stareț al mânăstirii Hurezi, și ceru binecuvântarea pentru a pleca pe drumul de întoarcere. Porniră. Ca să nu piardă timp și-au luat merinde, pâine proaspătă și miez de nucă, la mai puțin de un sfert de ceas de la terminarea liturghiei, călări așa cum au venit, intrau în codru ținând-o tot spre răsărit, spre Râmnic. Mergeau alături, drumul fiind destul de bun; în urmă venea măgarul Mitropoliei Târgoviștei, fără povară, legat cu o funie de oblâncul șeii ieromonahului. Cât stătuseră la mânăstire
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
un popă. Ar fi auzit că am fi bolnavi și au trimis să ne împărtășim. Așteaptă la ușă. Păi nu suntem bolnavi. Ne împărtășim de Paști. — Unde? — Cum? Nu apucăm Sfânta Înviere aici? Mama și ceilalți au pus să facă liturghia la Mogoșoaia din zori și s-au împărtășit cu toții. — Adică vrei să spui că plecăm până-n Paști? — Au început să încarce carele. — De unde știi? — Am un om al meu la cuhnie. I-au luat pe boieri să-l aștepte pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
bun, verde ca o mătase. De Paște n-or să se vadă corbii din lan... Semn bun, de belșug, măria ta. Eh, dacă n-ar fi spaima asta că dau turcii, multe s-ar face. — Cuvioase, cum de nu-i liturghie la Mitropolie, că n-am auzit clopotele... — Poruncă, măria ta, poruncă de la vel logofătul Ștefan să nu bată clopotele că nu ar fi pe placul imbrohorului. Apoi socot că turcul Mustafa în veci n-o să aibă parte de atâta cinstire
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
logofăt, pe Ștefan sin Constantin Cantacuzinul. — Părinte, păi și eu după maică sunt tot din Șeitănești, așa că... — Eh, măria ta, așa este, dar ei nu-și mai aduc aminte. Spătarul Mihai n-are pace, a uitat de denii și de liturghii și de casă și de toate, stă mereu pe capul turcului Mustafa și nu-l slăbește nici o clipă. Zice că Ștefan Cantacuzinul ar fi cel mai bun de domnie. Dacă n-ar fi spaima asta... — E Joia Mare, când au
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în pomelnic: Io Matei Voievod, Papa și Preda Brâncoveanu, Io Constantin Șerban Vodă, Io Constantin Vodă Brâncoveanu, Matei Cantacuzinul, doamna Maria Brâncoveanca și Io Ștefan Vodă cu doamna lui, Păuna. Venise și arhimandritul Ioan, starețul de la Hurezi, să facă sfânta liturghie. Cine țipase atât de înfricoșător, de s-au pornit zăvozii mânăstirii să latre, acum când somnul e mai adânc și când prima geană de lumină n-a prins să stingă stelele? Oamenii care veniseră din depărtări și care stătuseră cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
spun că i-ar fi blestemat... — Cine? Brâncoveanu Constantin, boier vechi și domn creștin? Nu, n-a avut cum să blesteme, mucenicii nu blestemă niciodată, ei pleacă rugându-se și împreunându se cu Hristos, ca și El sunt părtași la Liturghia cea Mare cu Jertfă de Sânge. N-avea cum să blesteme, a stat acolo pe eșafod, avându-L alături pe Tatăl Cel care și-a însoțit Fiul urcând pe Golgota, a stat, pe rând ca părinte cu Constantin, Ștefan, Radu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
iar psalmii cei nemaiauziți îi spunea maica dimpreună cu îngerii. S-a făcut doamna Păuna sănătoasă după o vreme, dar viața greu și-a urmat cursul ei pentru neamul marelui stolnic Constantin Cantacuzino. Degeaba ctitoreau ei și-i citeau în liturghie preoții ieșind cu Sfintele Daruri: mai întâi a murit Radu, feciorul drag stolnicului, cel care nu a vrut să se facă părtaș la trădare și nu dorise să urce treptele scaunului domnesc. L-au îngropat la mânăstire la Cotroceni, dar
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
președinți ai Ucrainei și Poloniei. Astfel am avut ocazia neașteptată, dar binevenită, de a discuta cu niște vechi prieteni de-ai mei. Între timp, Madeleine a depus un buchet de flori în memoria membrilor Solidarității și a participat la o liturghie de trei ore ținută în aer liber în cinstea libertății. Am prins-o într-un moment și într-un loc în care Dumnezeu și democrația se aflau împreună în prim-plan. Relația acestora, o sursă de controverse nesfârșite pe scena
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
sfinte în limba noilor prozeliți. Acest alfabet e numit și astăzi cirilic sau chirilic. Alfabetele rus și sârb derivă în mod direct din el; românii l-au adoptat în jurul secolului al XI-lea; de la această epocă încoace e folosit în liturghie în mod exclusiv. Această circumstanță avea să contribuie, la un popor esențialmente religios, la fixarea limbii naționale. Dacă limba rămase multă vreme de nerecunoscut sub această haină, dacă a fost confundată cu idiomurile vecine din care făcu în mod necesar
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
din slavă sobor de îngeri, coborâtori din razele de soare. E forfotă în cetate. O lume pestriță multicoloră umple piața. Intrând în liniște și ordine în marea catedrală, unde primesc cununi de aur, enoriașii și soborul de clerici, trimise-n liturghie de prea slăvitul Domn ceresc. Robert un cavaler rătăcitor aștepta pe marmura treptelor catedralei, scrutând intrarea acesteia. Frumos cu trăsături fine, simțea în piept iubirea triumfală. Văzând-o pe Roberta inima-i tresaltă, când liturghia suna-n divină simfonie, în
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
soborul de clerici, trimise-n liturghie de prea slăvitul Domn ceresc. Robert un cavaler rătăcitor aștepta pe marmura treptelor catedralei, scrutând intrarea acesteia. Frumos cu trăsături fine, simțea în piept iubirea triumfală. Văzând-o pe Roberta inima-i tresaltă, când liturghia suna-n divină simfonie, în trupul tânăr simțea armonia, exaltarea și triumful fluidului dragostei. Cu stirpea-i din prinți cu blazon, Roberta o prea frumoasă fată, dânsa bogată prințesă, Robert un cavaler cazon. Prăpastia socială dintre ei și statutul bogaților
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Îți aduc o mașină.” După ce au plecat m-am dus la biserică și am dat acatiste de mulțumire lui Dumnezeu și să-l țină sănătos pe ginerele nostru. Nu mi-a lipsit duminică să nu merg la biserică, la sfânta Liturghie. Când au venit din nou În vizită, după câteva luni, au adus o mașină nouă bărbatului meu și au găsit toate puse la punct. Le-au plăcut tot ce am făcut. Nu au plecat până nu au făcut din fostul
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
ulițele mai multor orașe, printre care Rîmnicu Vâlcea, Caracal și Craiova 311. De asemenea, preotul Silivestru de la Episcopia de Argeș, "în trecutul septembrie [1848], chemat fiind de către oroșani, am mers din Episcopie la Biserica domnească [Sf. Nicolae] și am slujit liturghie cu sobor și, după sfârșitul slujbei, am făcut o sfeștanie cu sfintele moaște [ale Sf. mucenițe Filotheia], pentru apărarea holerii ce se ivise de-al doilea"312. În luna septembrie, având în vedere că epidemia de holeră aproape a încetat
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
datoriile voastre de creștini și cetățeni în acest timp de încercare, am gândit să vă adresez aceeași scrisoare pastorală". După considerațiile privitoare la semnificația teologică a flagelului sunt înșiruite măsurile ce trebuie aplicate pe toată durata epidemiei, precum adăugarea la liturghie a anumitor rugăciuni speciale, îndrumarea de către preoți a credincioșilor de a da urmare dispozițiilor antiepidemice ale organelor administrative și sanitare, suspendarea prăznuirii hramului bisericilor, "spre a împiedica o prea mare adunare de popor", dar organizarea a repetate "procesiuni de pocăință
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
era Dumnezeul lui, al lor, cel bun și milostiv, cât să-i mai țină așa, când va chema icoana? - S-a umplut Biserica? De ce? V-ați întors către El? Păcătoșilor! Până acum ați stat la crâșmă și eu la Sfânta Liturghie. Aveați de toate, uite că acum nu mai aveți nimic. Nimic. Zice la sfânta Scriptură : “Drept aceea, adu-ți aminte de unde ai căzut și te pocăiește și fă fapte de mai înainte; iar de nu, vin la tine curând și
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Când ajunse mai aproape îl recunoscu pe Socrate. - Ei! Domnu d'Arrast, plăcut la tine sărbătoarea? D'Arrast spuse că în colibă fusese prea cald și că cerul și noaptea îi plăceau mai mult. - Da, spuse Socrate, la voi numai liturghia. Nimeni nu dansează. Își freca mâinile, sărea într-un picior, se răsucea în loc, râdea cu gura plină până la urechi. - Asta nu bine, asta nu bine. Apoi îl privi pe d'Arrast, plin de curiozitate. - Tu mers de obicei la biserică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
nu uita: ochii mei nasc îngeri păzitori! Stare 8 Îmi caut lacrimile de-o viață; le găsesc perle într-un ocean, închise într-o scoică, născută dintr-o liniște adâncă... Stare 9 Aud tic-tac-ul inimii precum o toacă anunțând începerea liturghiei... Îmbrăcat în haine de sărbatoare, tainicul meu gând îmi cântă o melodie de iubire. Stare 10 Uneori poposim în dreptul unei ferestre să privim înăuntrul ei, curioși. Ne vedem chiar pe noi, deformați, în oglinda ei. Dacă ne străduim să vedem
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
trebuie să înceapă școala, se sfătui îndelung cu protopopul Groza cum să-i înlesnească sarcina și căzură de acord că e nevoie de implorarea Atotputernicului. Prin urmare, hotărâră să pună pe Apostol să zică "Tatăl nostru", într-o duminică, în cadrul sfintei liturghii. Făcură pregătirile în mare taină, ca să nu prindă Bologa de veste și să le zădărnicească planul... În sfârșit, în ziua stabilită soții Bologa luară loc în strana dreaptă, ca de obicei, iar Apostol, în fața lor, în hăinuțe noi, mai palid
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]