6,058 matches
-
și Adi Cristi, în Lăcomia destinului, 2009; Mircea A. Diaconu, în "Convorbiri literare", nr. 6, iunie 2003; Sebastian Drăgulănescu, în Dicționarul general al literaturii române, S/T, 2007; Cristian Livescu, în "Convorbiri literare", nr. 10, octombrie 2007; Liviu Grăsoiu, în "Luceafărul", nr. 46-47, decembrie 2007; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Ioan Holban, Literatura română de azi. Poezia. Proza, 2012. TACU, Alexandru Mălin, 19 noiembrie 1969, Onești, Bacău m. 21
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Miorița", revista liceului din Târgu Frumos (1969), iar editorial cu placheta de versuri Întoarcerea menestrelului (1979). Publică apoi un substanțial grup de poeme intitulat Nopțile Șeherazadei, în volumul colectiv Intonații (1989). Colaborează la revistele "Alma Mater", "Ateneu", "Antiteze", "Cronica", "Convorbiri literare", "Luceafărul", "Dacia literară", "Dialog", "Oglinda literară", "Porto-Franco", "Poezia" etc. Volume de versuri: Întoarcerea menestrelului, Centrul de Creație Botoșani, 1979; Ghemuit într-un sâmbure, Editura Junimea, Iași, 1998; Nopți cu chirie, Editura Cronica, Iași, 2004; Liniștea vânatului, Editura Junimea, Iași, 2005; Acordorul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cum este moartea/ fără de viață/ de dimineață./ De într-o zodie/ fără de Rodie"), poetul reușește să accentueze o vitalitate, o frumusețe care transcende abrutizarea fizică și moartea. Referințe critice (selectiv): Ștefan Aug. Doinaș, Lampa lui Diogene, 1970; Al. Piru, în "Luceafărul", iunie 1975; Gheorghe Grigurcu, Poeți români de azi, 1979; Al. Piru, Poezie românească contemporană. 1950-1975, 1975; Virgil Cuțitaru, Spații, 1981; Valentin Tașcu, Poezia poeziei de azi, 1985; Ioan Holban, în "Cronica", noiembrie 1986; Liviu Antonesei, în "Timpul", mai 1996; Liviu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Filialei Iași a Alianței Civice. Secretar al Asociației Scriitorilor Iași (1997-2000). Debutează cu versuri în revista "Cronica" (1968) și editorial cu placheta de versuri Inel cu Enigmă (1970). Colaborează cu versuri, articole și studii în periodice din țară ("Cronica", "Ateneu", "Luceafărul", România literară", "Convorbiri literare", "Poesis", "Timpul") și din străinătate ("Ethos", "Limite" din Paris, "Mele" din Honolulu, "Agora" din Philadelphia, "Observator" din München). Cărți de poezie: Inel cu Enigmă, Editura Junimea, Iași, 1970; Missa Solemmis, Editura Eminescu, București, 1971; Poezii, Editura
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ființă și neființă. În spațiul dintre ele, instanța auctorială poate textualiza în voie "mesajul ultimității" (Vladimir Jankélévitch). Din fericire însă, în cursul acestui proces de o cruzime doar uneori denunțată, ia naștere însăși Poezia. Referințe critice (selectiv): Cezar Ivănescu, în "Luceafărul", nr. 10, 1981; Al. Andriescu, în "Cronica", nr. 49, 1981; M. Nițescu, Atitudini critice, 1983; Marin Mincu, Eseu despre textul poetic, vol. II, 1986; Al. Cistelecan, în "Familia", nr. 6, 1987; Eugen Simion, Scriitori români de azi, vol. IV, 1989
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Iașului" (1955-1957), bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară "Mihai Eminescu" (1957-1959), redactor, ulterior secretar general de redacție la "Iașul nou", "Iașul literar" și "Convorbiri literare" (1959-1990). Debut publicistic la "Iașul nou" (1952) și editorial cu placheta Fluierul (1959). Colaborează la "Cronica", "Luceafărul", "România literară", "Argeș", "Tribuna" ș.a. Cărți de poezie: Florile cornului tânăr, prefață de Otilia Cazimir, Editura Pentru Literatură, București, 1961; Orfeu îndrăgostit, Editura Pentru Literatură, București, 1966; Alcor (antologie), Editura Tineretului, București, 1967; Iarnă erotică, Editura Tineretului, București, 1969; Umbra
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
astfel de etichete identificatoare să amintesc doar caracterizarea emblematică pe care i-a făcut-o Eugen Simion încă din 1977: "Horia Zilieru poartă cu orgoliu insignele retoricii tradiționale și nu se sperie de a fi socotit un poet nesincronic" (în "Luceafărul" din 4 iunie 1977, ulterior reluat în Scriitori români de azi, 1984). Pe de altă parte, oricât ar insațiabilă ar părea apetența poetului pentru retorica așa-zis convențională a liricii (pre)moderne, creația sa nu lasă deloc impresia unui tradiționalism
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
un veac pentru ei. Clipele vor fi decenii [...] Eu singur voi fi mort și îngropat când vei reveni tu, căci oarele vieței tale vor fi șir de ani întregi pentru pământ (Sărmanul Dionis Eminescu : 2011, II, pp. 50-51). (H2b) Porni Luceafărul. Creșteau În cer a lui aripe, Și căi de mii de ani treceau În tot atâtea clipe (Luceafărul Eminescu : 2011, I, 206). (h2c) În vremea de demult, un pescar numit Urasima Taro locuia în satul Mitsunowe din provincia Tanko. Ieșea
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
chiar și așa, e nefiresc ca el să nu observe calitățile autentice de rege ale lui Claudius. În exploziile de furie din intimitate, Hamlet își numește unchiul "satir", conside-rîndu-și, totodată, tatăl mort "Hyperion": "Un rege atît de bun! Ca un luceafăr/ Pe lîngă un satir, față de acesta" (Shakespeare. Vinea 22). Protagonistul este, aparent, incapabil să înțeleagă partea strict utilitară a intervenției (salutare) a lui Claudius, după moartea bruscă a fostului monarh. Nu există decît o singură explicație pentru acest comportament. Hamlet
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
care să sugereze ideea, nu să o impună, toate acestea sunt caracteristici inițiate de modernitate, dar preluate și cultivate, cu grijă, prin eforturile neomoderniștilor. Nu sunt de neglijat însă grupurile literare, care lansează și promovează Generația '60. De asemenea, alături de "Luceafărul", intervine revista "Steaua", precum și Manifestul Cercului literar de la Sibiu. "Poezia neomodernistă nu poate fi înțeleasă, la adevărata ei dimensiune, dacă neglijăm rolul unor grupări ori al unor creatori ce au anunțat-o. În acest context, trebuie să subliniem importanța pe
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
am plâns, m-am căutat [...]/Și-abia atunci când îmi atinse privirea mea de vreasc,/ Am înțeles că pentru a fi ca voi curată,/ Va trebui cu trudă să mă mai nasc o dată/ Și-acum mă nasc". (Regenerare) Ca într-un luceafăr eminescian, poeta pare să găsească, totuși, calea de reîntoarcere către copilărie, prin intermediul întrupării în oglindă sau în apă, pentru că, de fiecare dată, nostalgia reîntoarcerii o cuprinde iremediabil: "Mi-e dor din când în când de voi/ Ca unei păsări de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
obține licența, în 1968, cu lucrarea Locul filosofiei culturii în sistemul lui Lucian Blaga. În 1977, obține Doctoratul în Filosofie, cu teza Vina tragică (Tragicii Greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka). Din 1980, devine redactor la "Viața Românească". Debutează, în 1965, la "Luceafărul", și editorial, în 1967, cu volumul Pasărea tăiată. Colaborează la "Amfiteatru", "România literară", "Viața Românească", "Steaua", "Tribuna", "22" etc164. După volumul de debut, celelalte care îi vor urma se vor succeda firesc. Făcând o trecere în revistă, le vom menționa
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Dar cred că există situații în care pierderea sensului vieții și moartea psihică sunt și mai greu de acceptat decât moartea." Interviu cu Ileana Mălăncioiu: "Din eșec în eșec, am ajuns acolo unde trebuia", realizat de Radu Doru Cosmin, în "Luceafărul de dimineață", nr. 9, 8 aprilie 2009, p. 15. 193 Ibidem. 194 Ibidem. 195 Sursa: http://convorbiri-literare.dntis.ro/ENACHEnov 11.htm/accesat iunie 2012. 196Ibidem. 197Informații preluate din sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/ Rom%C3%A2nia comunist%C4%83
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
unei amprente fosile. În jurul chipului, mască fulminantă, se disting contururile delicate ale unor reverberații în masa poliedrului, ca și cum sculptorul ar fi vrut să sugereze coagularea formală, ieșirea dificilă din indistinctul materiei, "din genuni", "din ale haosului văi", metamorfozele succesive ale Luceafărului în poemul omonim. Paciurea va viza cu Himerele sale același efort al ideii, al fanteziei, al imaginației, de a prinde trup, de a dobândi consistență. Același registru al decantării formale din masa compactă îl regăsim într-o altă sculptură de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
păstrat în preajmă toată viața. În monografia inevitabil lacunară pe care i-o consacră Tudor Octavian 279 este reprodusă o ilustrare a unui poem eminescian, fără niciun titlu și datat 1910 cu mențiunea locului: Berlin. Tabloul îl înfățișează probabil pe Luceafăr plutind somnolent alături de iubita lui într-o mare de perle pe fondul de un albastru fluid al nemărginirii. Părul îndrăgostiților este auriu, marcă a contaminării simbolismului cu Art Nouveau-ul în diversele sale ipostaze, probabil secesionist-germană în cazul de față. Alături de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Eminescu astfel încât: "Poetica petrașciană este o poetică eminesciană prin excelență..."280. Într-adevăr, o mare parte a picturilor cu caracter simbolist poartă amprenta acestei afinități: o "pictură-poem" (Popescu-Gogan) Scrisoarea IV (1897) o nocturnă, Oră de dragoste (1904), un moment din "Luceafărul", Seară de dragoste, Nud la malul mării (1931)281, Natură moartă (1935) și Flori (ofrandă lui Eminescu) (ulei pe pânză, 1,708 x 1,708 cm, inventar 2061, 1935), tot o natură moartă. Poetul nu doar primește din partea Poeziei sale
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în 1910, ediția Scurtu a poeziilor lui Eminescu. Popescu-Gogan menționează anvergura publicității de care dispuneau aceste ilustrații în faptul că balurile de sâmbătă seara își selectau "reginele" cu ilustratele lui Salmen la poeziile lui Eminescu. Desenele lui Florin Mureșianu din Luceafărul 284, "Revistă pentru Literatură și Artă", care apare bilunar între 1902 și 1920 la Budapesta, Sibiu și București se află în mod clar sub influența Secession-ului. Graficianul inserează elementele portului tradițional românesc, aduse prin complicația liniei la un veșmânt
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
împărat travestită într-o frumoasă țărancă română, "un personaj ardelean princiar". Acest desen apare pe coperta revistei preț de 12 numere, între 1 iulie și 31 decembrie 1902. La rândul său, Ary Murnu colaborează la aceeași revistă în 1908, iar Luceafărul său rezistă 18 numere pe coperta revistei. Luceafărul încununat cu lauri -, este coroana simbolică a marilor artiști, în speță a poeților, modalitate de a sublinia identitatea cu poetul Eminescu -, se apleacă pentru a o săruta pe Cătălina. Trupul său eteric
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
personaj ardelean princiar". Acest desen apare pe coperta revistei preț de 12 numere, între 1 iulie și 31 decembrie 1902. La rândul său, Ary Murnu colaborează la aceeași revistă în 1908, iar Luceafărul său rezistă 18 numere pe coperta revistei. Luceafărul încununat cu lauri -, este coroana simbolică a marilor artiști, în speță a poeților, modalitate de a sublinia identitatea cu poetul Eminescu -, se apleacă pentru a o săruta pe Cătălina. Trupul său eteric rămâne suspendat pe fundalul unei nopți înstelate. În
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Jugendstil-ului -, pictorul își făcuse stagiul la München dar doar în primul volum. În al doilea, Ary Murnu revine la o viziune neoclasicizant-academizantă. La rândul său, Mișu Teișanu realizează o serie de cromolitografii având ca subiect poemul "Luceafărul" publicate în Luceafărul 286, cromolitografii însoțite de fragmente poetice: "Și din oglindă luminiș / Pe trupu-i se revarsă, / pe ochii mari bătând închiși / Pe fața ei întoarsă" (1923), Luceafărul, "Din sfera mea venii cu greu", (1923), Luceafărul "Și din a chaosului văi / Un mândru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
trupu-i se revarsă, / pe ochii mari bătând închiși / Pe fața ei întoarsă" (1923), Luceafărul, "Din sfera mea venii cu greu", (1923), Luceafărul "Și din a chaosului văi / Un mândru chip se-ncheagă"(1923), Luceafărul "Și tainic genele le plec" (1923), Luceafărul "De dragul negrei vecinicii / Părinte mă dezleagă" (1923), Luceafărul "Ce-ți pasă ție, chip de lut, / Dacă-oi fi eu sau altul?"(1923), Călin (File din poveste) Nunta (1919). Și el face parte din același club al artiștilor care trec pe la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Pe fața ei întoarsă" (1923), Luceafărul, "Din sfera mea venii cu greu", (1923), Luceafărul "Și din a chaosului văi / Un mândru chip se-ncheagă"(1923), Luceafărul "Și tainic genele le plec" (1923), Luceafărul "De dragul negrei vecinicii / Părinte mă dezleagă" (1923), Luceafărul "Ce-ți pasă ție, chip de lut, / Dacă-oi fi eu sau altul?"(1923), Călin (File din poveste) Nunta (1919). Și el face parte din același club al artiștilor care trec pe la Luceafărul de la Sibiu. La Mișu Teișanu, Luceafărul "Ce-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
De dragul negrei vecinicii / Părinte mă dezleagă" (1923), Luceafărul "Ce-ți pasă ție, chip de lut, / Dacă-oi fi eu sau altul?"(1923), Călin (File din poveste) Nunta (1919). Și el face parte din același club al artiștilor care trec pe la Luceafărul de la Sibiu. La Mișu Teișanu, Luceafărul "Ce-ți pasă ție, chip de lut, / Dac'oiu fi eu sau altul", (cromolitografie, 495 x 346 cm, 1923, cabinetul de stampe BAR) Toate aceste desene poartă marca influenței Secession-ului vienez. Învăluiți în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Dac'oiu fi eu sau altul", (cromolitografie, 495 x 346 cm, 1923, cabinetul de stampe BAR) Toate aceste desene poartă marca influenței Secession-ului vienez. Învăluiți în volutele părului, cei doi îndrăgostiți apar aproape degeminați. Cătălina privește în sus la Luceafăr care lasă în urma sa o trenă neagră, rotindu-se în spirală către astrul ce-i este originea. La fel în Luceafărul, ("Și din a chaosului văi / Un mândru chip se-ncheagă") pictorul încearcă ilustrarea versurilor "Și din oglindă luminiș / Pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Stampe, DR 20 I/T.M.) Expune în 1914 alături de Ressu și Băncilă, și în 1922 cu Paciurea participă la expoziția societății "Arta Română", unde decorativismul lucrărilor sale este remarcat. Mișu Teișanu mai creează 22 de gravuri policolor având ca temă "Luceafărul". Popescu-Gogan consideră că există o influență manifestă a creației lui Paciurea în desenele având ca temă poezia eminesciană ale lui Mișu Teișanu, desene aflate sub semnul simbolismului. "Stilul școlii lui Paciurea vizibil în liniile himerelor unind cerul cu pământul simțit
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]