10,420 matches
-
înaripat Să ia păgânii de la idoli, spre CURISTOS Cel Înviat ! Iunia, i-a fost alături, ca rudă și ajutor Întemeind multe Biserici, conduse de Mântuitor ! Și Cete de Ucenici, ce duhuri rele izgoneau Cu Nădejde și-alinare, pe bolnavi îi mângâiau ! În temniță cu Sfântul Pavel, mari chinuri au suferit... Și în scop Misionar, la Roma au călătorit ! Ducând Cuvântul DOMNULUI, pe unde au poposit Și-n ziua "șapteșpe" din Mai, alergarea au sfârșit... Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.
SF.AP.ANDRONIC ȘI IUNIA. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360469_a_361798]
-
Travesti”, nu ai încă o operă completă, cu o structură organică, teologică și filozofică, vie, care să ajungă, în chiar clipa aceasta, la sufletul, la inima și la mintea românului, solar prin descendență, care nu se mai lasă așa ușor mângâiat pe creștet doar cu “trei petece” rupte dintr-o zdreanță de zeu zdrențuros și teribil din Munții fabuloși ai Destinului, sau dintr-un “vis pur și un surâs mătăsos”. Românul simte și știe că vine dintr-un neam ales, mândru
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ GENERAŢIEI OPTZECISTE ŞI ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (3) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X [Corola-blog/BlogPost/360388_a_361717]
-
salut, înstrăinata mea iubită, Și te anunț că, pentru iertarea acestui păcat al tău, Împotriva mea, și de care nu te credeam în stare, Voi termina Catedrala începută, cu tine, cândva, Și ți-o voi dedica, la sfințire, să-ți mângâie sufletul Și să te spele de orice îndoială care te macină, O, de când meriți tu, prea curata mea, o biserică! E prea târziu ca să ne mai putem împăca, Eu sufăr, acum, de-o ciudată stângăcie, în fața ta, Și nu am
ANA -MARIA PAUNESCU : FESTIVALUL INTERNAŢIONAL ADRIAN PĂUNESCU – EDIŢIA I-CRAIOVA 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360427_a_361756]
-
Aduse de vânt, așa de legănat. Mă uit peste dealuri, prin vii, Ruginite de soare-n amurg, La acel tablou pictat, îl știi? Din care culorile simple curg. Simt și eu adierea de o clipa, Tu ai venit să mă mângâi, De sărutări faci risipă, Ca la întâlnirea dintâi. Referință Bibliografică: SIMFONIA PLOPULUI ALB / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1595, Anul V, 14 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
SIMFONIA PLOPULUI ALB de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360541_a_361870]
-
intrarea pe poartă respiră timpul cu ochii. Închizi în cerc razele demnității și lași lumina să-ți fugă-n afară pe aripile gândului, fluture alb. Seara te cheamă cu tăceri pe care le auzi, sunetele sunt simple gesturi care te mângâie cu degete de aer. Așa cum vântul îți răsfiră părul și-ți răcorește pielea, de înfloresc în tine vise conturate din care se vor naște copiii de mâine. Cuvintele ți se închid în memorie, îndoielile nu le dau voie să iese
SUNETELE SUNT SIMPLE GESTURI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360540_a_361869]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > RESEMNARE, DE AUREL CHIRA Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 396 din 31 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Poezie de Aurel Chira RESEMNARE De-aș fi o frunză, te-aș mângâia când vântu-adie Pe-obrazul istovit, ca și un puf de păpădie. De-aș fi copac, ți-aș ține umbră în arșița fierbinte, Când, gânduri cu ce-a fost, îți vin mereu în minte. De-aș fi pădure, ți-aș face
RESEMNARE, DE AUREL CHIRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360581_a_361910]
-
te-aș strânge-n brațe, la fel ca pe ursoaică, Cu blândă prietenie, ca puii când se joacă. De-aș fi chirurg, ți-aș scoate riduri de pe-obraz și bătături din talpă. Te-aș săruta pe mâini, te-aș mângâia. Mai știi cum era altă dată ? Aș vrea să fiu izvor, ca setea să-ți astâmpăr ; Mărgele de-apă vie să-ți mai atârn în păr. Aș vrea să fiu măgar, să-ți duc rucsacu-n spate ; Destul ai dus poveri
RESEMNARE, DE AUREL CHIRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360581_a_361910]
-
ecoului cald se scaldă-n șapte zile-lumină dar tot atâtea nopți sunt ziduri înălțate instantaneu, ca niște munți uriași la pândă. Mă așez pe povârnișul celui mai tăcut dintre ei. Culeg stelele și șipotul izvorului. Împrejurul meu visele se lasă mângâiate de palma aprinsă în nori sălbatici. Și mă aplec în noapte, cu felinarul pe brațul drept. Se aud viorile suspinând... Pe pereții gândurilor s-au așternut deodată mii de sunete. Multe dintre ele erau din catifea albastră, altele din ceață
DIN JURNALUL UNUI SFINX ALB de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360579_a_361908]
-
chiar dacă ard... chiar dacă luminează secundele umbrelor dispărute în neant... răni. stupide răni sângerează acum. aplic doar palmele fierbinți și simt cum iubirea tainică le învelește în săruturi prelungi...știu că este, că se manifestă...e destul... îmi iau crucea, o mângâi ușor și merg mai departe... nu pot uita să nu plâng...a fost tinerețe. a murit. este...iubire...acum. alerg prin ploaia de lacrimi și râd. râd ca un copil sătul de voci umane. vreau să ascult doar pocnetul mingiilor
CAUT ŞI CAUT, ŞI CAUT... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360586_a_361915]
-
doctorița, apoi o întreabă: - De când durează situația aceasta? De șase luni... De ce nu ati venit mai demult? Am zis că necazul este doar al meu și trebuie să-mi duc crucea.. Fiecare-și are greutatea sa Nimeni nu mă poate mângâia! ... dar nu se mai poate așa! Fata asta este mai sensibilă și chiar pe ea i-a cășunat. Ceilalți doi se ceartă cu el, îl înfruntă. Cred că băiatul când s-o face mai mare - acum are 14 ani- o să
VICIUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360561_a_361890]
-
doctorița, apoi o întreabă: - De când durează situația aceasta? De șase luni... De ce nu ati venit mai demult? Am zis că necazul este doar al meu și trebuie să-mi duc crucea.. Fiecare-și are greutatea sa Nimeni nu mă poate mângâia! ... dar nu se mai poate așa! Fata asta este mai sensibilă și chiar pe ea i-a cășunat. Ceilalți doi se ceartă cu el, îl înfruntă. Cred că băiatul când s-o face mai mare - acum are 14 ani- o să
VICIUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360562_a_361891]
-
el are voie să umble în ele! A început să-l pregătească pe Suru de drum. După ce l-a înhămat la șaretă, a ieșit pe poartă după care s-a urcat în atelajul gata de drum, nu înainte să-i mângâie capul lui Beldie, și să-i reamintească lui Colorado; Știi ce am vorbit? Și a plecat. În seara aceea Beldie nu a dormit în casă, ci în grajd cu vitele, căci vitrega zicea că are păduchi. I-au adus de
BELDIE SE ÎNTOARCE LA ŞCOALĂ... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360598_a_361927]
-
lumini! Vin heruvimii să săvârșeasă liturghie Cât Dumnezeu va-ngădui să fie Viață, bucurie, sub acest albastru cer Plin de miracole și mișcător mister. Merg pe urmele lupilor, spre înălțimi Las în urma-mi dâre de lumini Sus Îngerii Virtuții mă mângâie cu vânt Cuvinte-mi pun pe limbă, legămînt. Doar aici în munți, între dalbe zăpezi Cu sacra lumină te înmiresmezi Doar aici te întâlnești cu îngerii Atras de lumină, uiți Valea Plângerii! În văzduh, serafimii dansează lin Cu aripile ating
ÎMPĂRTĂŞIRE ÎN LUMIN de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360667_a_361996]
-
lumini! Vin heruvimii să săvârșeasă liturghie Cât Dumnezeu va-ngădui să fie Viață, bucurie, sub acest albastru cer Plin de miracole și mișcător mister. Merg pe urmele lupilor, spre înălțimi Las în urma-mi dâre de lumini Sus Îngerii Virtuții mă mângâie cu vânt Cuvinte-mi pun pe limbă, legămînt. Doar aici în munți, între dalbe zăpezi Cu sacra lumină te înmiresmezi Doar aici te întâlnești cu îngerii Atras de lumină, uiți Valea Plângerii! În văzduh, serafimii dansează lin Cu aripile ating
ÎMPĂRTĂŞIRE ÎN LUMINĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360666_a_361995]
-
s-o țin, cum s-o arunc, Lumea zice că sunt prunc. Lasă, cresc eu mâine mare, Minge, te țin în picioare Și o lume va vedea Șut de fotbalist sadea. Noaptea de Crăciun Sfântă noapte fermecată, Firea toată-i mângâiată De făptura delicată A pruncuțului divin! Îngeri cântă-n aer moale, Plâng cu fluturi nori agale, Tuturor le iese-n cale Stea ce magii-o văd când vin. Ce cântări și ce ecouri! Se-ntâlnesc pământ și nouri! Toți așteaptă
POEZII PENTRU COPII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360661_a_361990]
-
Vântul strigă că se teme Să nu-l prindă ploaia-n spate. Ouă încondeiate Vine-o sărbătoare Ruptă e din soare ! Mama vrea s-arate Ouă încondeiate. Roșii oușoare Parcă-s globușoare, Mama le-a pictat Roșu-ncondeiat. Și le-a mângâiat Și le-a liniat Stau pe-o farfurie Câte-or fi, o mie ? Zeci de oușoare Prea strălucitoare Au și figurine. Toate-s pentru mine ? Paște fericit ! Oul l-am ciocnit Ou încondeiat Hristos a-nviat ! Referință Bibliografică: Poezii pentru copii
POEZII PENTRU COPII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360661_a_361990]
-
căror părinți nu au știut ce-i sărăcia și suferința. Fugi să te schimbi în camera ta! Să știi că este așa cum ai lăsat-o. Din când în când mai intră menajeră să șteargă praful și mamă-ta să-ți mângâie și să-ți sărute fotografiile. În duritatea inimii pe care tu o condamni, să știi că există totuși un suflet de mamă care și-a crescut copilul cu dragoste douăzeci și patru de ani și acum când s-a făcut mare, nu
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]
-
dând din coadă, a început din nou dansul său fără noimă în jurul cozii. S-a repezit flămând la vasul în care se punea hrana sa zilnică și, pentru câteva minute, a uitat de prietenul său din copilărie. Mircea l-a mângâiat pe spinare și a revenit în casă să se schimbe de pantaloni. Trebuiau spălați dacă dorea să-i mai folosească. Doctorul a scos din frigider o sticlă cu vin de Cotnari galben ca lămâia și cu două pahare în mână
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]
-
casă, cerul... Pe lângă el, treceau copii cântând colinde nu știu cui.... Nici nu-i vedea, nici nu-l vedeau...Iar foamea îl strângea în clești Arome multe-l chinuiau și-i aminteau de ''mami-lui'' Când îl tinea în brațe moi și-l mângâia-i spunea povești... Erau doar EL și EA. Atât! Și se iubeau... Era prea mult. Și ea s-a dus și l-a lăsat! I-a spus doar ''mami moare''... Acum, în seara de Ajun, Grivei cățelul de demult, Golan
POVESTE DE IARNĂ FĂRĂ SFÂRŞIT...- PĂRERI PERSONALE- VERSURI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360679_a_362008]
-
se pare că iar era in criză de comenzi, altminteri el fiind un fidel client de seară al speluncii lui domn' Petrică. Cei doi îi răspunseră aproape în același timp, bătrânul întorcându-se pe jumătate spre noul venit, iar patronul-barman mângâind cu delicatețe gâtul sticlei din care tocmai îi turnase bătrânului, zâmbind în același timp satisfăcut de faptul că ziua începea să se arate fructuoasă. -O votcă mare, nea Petrică, să-mi dezinfectez respirația, că ci-că s-a întețit gripa porcină
1. GRIPA PORCINĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360696_a_362025]
-
-n furnicar de vise, Carate- n grabă, gaze mari ucise. Te simt pe tine, stranie făptura, Din gânduri conturând a ta alura Și mâna în neștire o întind, Prin aer ireal să te cuprind. Minune, tu aevea-n mine stai, Te mângâi, tâmpla-n palmă, vorba-n grâi. Ferestrele privirii mi se sparg Când visul le deschide cald și larg. Cum să te fac, iubite, să-nțelegi! Ce vid cumplit în creier, ce paloare! Îmi caut printre gânduri felinare O licărire de
DIN VOLUMUL ,, CE ENIGMATICĂ EŞTI, FEMEIE .... de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360695_a_362024]
-
tămâiat în taina milenară, veacurile Doinelor sortite. Cu spada de foc a cuvăntului înfipt în credință a sfărâmat glodul existenței tenebros, înfiripând zenitul.Luminișul nădejdii s-a-ntrupat în liturghia Învierii. Ai noștri dorm în suflet cu genuna,/ dar măna cui îi mângâie prin vis,/ că-n locul frunții lor de totdeauna /parcă-nfloresc petale de cais?/ Un înger alb-sau liniștea se-aude?/ Se-mbracă-n aur noaptea și-n mister./ Abia sunându-și lanțurile crude/ se-nalță toată temnița la cer
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
bătute-n piroane/ și plângând i-am spus: “Dă-ne, Doamne o fărâmă din slava Ta,/ din resemnarea îndurărilor de pe cruce/ și în ispita disperărilor nu ne duce,/ ca orice hulă/ s-a putem ierta”./ Ne-a privit, ne-a mângâiat și s-a dus,/ așa cum se duce un vis în mister,/ în nențelesuri pornite spre cer,/ și noi am plans, căci totul era plângere/ și înfrângere, Iisus./ Apoi ne-am rugat ca lanțurile reci/ să nun e mai doară/ a
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
poate m-aș fi plimbat și eu, mă doare curcubeul ce-n cerul meu iar moare și-i șterg cu mâna arsă o lacrimă de zeu. La tine pe terasă aș adăsta în seară și mâna mea fierbinte te-ar mângâia ușor ți-aș săruta șuvița rebelă de pe frunte și din vioara-mi veche ți-aș tot cânta cu dor. Leonid Iacob Poezie publicată în volumul . „Țărmuri paralele” - editat în 2010. Referință Bibliografică: neliniștite ape / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
NELINIŞTITE APE de LEONID IACOB în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360730_a_362059]
-
în fiecare om odată cu primăvara și lasă „urma de înger” în cupe de ghiocei, în drumul său spre inimile noastre, dăruind „pace sacră-n sărbătoare” („Surâsul primăverii”). Ce frumos ! „Albastra slovă” a „cuvântului din iarbă” sau din „ochi de flori”, mângâiată de „raze dulci ce se alintă” capătă valențe deosebite, transformând totul într-o adevărată sărbătoare a revenirii la viață! („Flori”). Poeta care și-a pregătit „șevaletul inimii” înmuindu-și „pensula” în culorile sufletului „spălat” anume în „culori de curcubeu”, dă
FEREASTRA OCHIULUI DIN MINE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360722_a_362051]