6,722 matches
-
Mondial, în anul 1919, odată cu părinții și s-au stabilit cu toții în București de la bun început. Pe atunci era copil, avea în jur de zece ani. Bidaru l-a cunoscut după aproximativ patruzeci de ani de la evenimentul amintit, tot prin mătușa din "C. A. Rosetti". În anumite momente de nostalgie, când se aflau numai ei doi față în față, afirma că a iubit-o mult în tinerețe, doar că ea nu a ținut seamă de acesta și s-a căsătorit cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
față în față, afirma că a iubit-o mult în tinerețe, doar că ea nu a ținut seamă de acesta și s-a căsătorit cu un altul. Acum era văduvă, el burlac, spera ca prin nepot să ajungă la sufletul mătușii. Ea însă avea cu totul altă convingere. Nu se va mai recăsători, în special, cu el. Probabil, știa precis de ce. Necăsătorită se simțea mult mai liberă și cu mai puține obligații. Ea dorea să fie și chiar era un model
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ne imaginăm ce întorsătură ar lua viața noastră, dar nici nu putem merge la infinit cu povara acestui secret în suflet. Nu s-a ivit, sau mai precis, nu există nici o rudă apropiată, care să aibă pretenții asupra ei: bunică, mătușă, unchi? Din câte știm noi, nu! La timpul respectiv s-au făcut suficiente investigații pentru a-i găsi pe cineva din partea familiei care să aibă grijă de ea. Dar vecinii nu i-au spus nimic fetei, nu i-au sugerat
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
îl și durea, a privit scurt la mulțimea din jurul său și, fără a-și recupera cercul rămas în mijlocul drumului, a și zbughit-o dispărând după primul colț, undeva în direcția morii lui Filderman, după care i s-a pierdut urma. Mătușa, în grija căreia se afla copilul, o femeie văduvă a cărei vârstă nu o putea aprecia, proprietara unei case suficient de încăpătoare, cu acareturi în spate și o grădină de flori în față, nu ar fi aflat de evenimentul amintit
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
a căzut la datorie, mama s-a sfârșit și ea în timpul bombardamentului căzând victimă unei schije ce i s-a cuibărit în plămânul stâng, undeva aproape de inimă. Nu a rezistat operației și a murit, lăsându-l pe Doru în grija mătușii. Aceasta, o femeie cu frica lui Dumnezeu, de grosimea și înălțimea unui măturoi uscat la soare, vrednică și gospodină în felul ei, nu știa carte și, din acest motiv, considera că și alții pot trăi la fel de bine, fără asemenea eforturi
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
asemenea eforturi zădarnice. În consecință, micuțul Doru Gârleanu, după ce împlinise opt ani, văzându-i pe ceilalți copii de seama lui cum se laudă cu fel de fel de năzdrăvănii făcute în școală, dar pe care el nu le înțelegea, fără ca mătușa să bănuiască ceva, și-a cumpărat pe ascuns din banii economisiți un creion, o radieră, două caiete și un maculator, pe care le-a ascuns sub un șopron. A doua zi, ferchezuit bine, pregătit pentru orice eventualitate, însă cu pumnii
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
după ce și-a notat adresa, data nașterii și l-a înscris cu creionul în catalog, l-a poftit în bancă, i-a arătat ce are de făcut și i-a promis că-l va ajuta și că va discuta cu mătușa chiar în după amiaza aceleiași zile. Copiii, care la început îl priveau cu oarecare reticență, mai târziu i-au devenit fani din cel puțin două motive: devenise cel mai bun elev la învățătură din întreaga clasă, poate și din școală
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și pentru o eventuală admitere la medicină; o năstrușnică bătrânică de vreo 80 de ani, slabă și fâșneață ca un măturoi de lux ce nu-și găsea astâmpărul decât în mâna unui stăpân harnic care ar pune-o la treabă, mătușa mirelui, precum și mama miresei, cu o rochiță lungă ca un capot cu nasturi și decolteu în față, pensionară I.O.V.R., încă frumoasă, ce putea oricând să facă fericit un bărbat chiar și mai tânăr ca ea. Bătaia cu zăpadă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
repede la geam, căci așa făcea ori de câte ori lătra câinele, să vadă cine vine. Când nu era nimeni spunea: ,, Vine nimeni cu rochie albă! “ dacă era zăpadă, iar vara spunea ,,Vine nimeni cu rochie înflorată sau verde! “ De data asta venea mătușa Aglaia și Florica a strigat foarte bucuroasă: ,,Vine mătușa Aglaia! “. Mătușa Aglaia era o cumnată de-a tatei, soția unui văr de-al lui, învățătoare în sat, de loc din Cotnari, Iași. Mama a poftit-o în casă dar mătușa
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
să vadă cine vine. Când nu era nimeni spunea: ,, Vine nimeni cu rochie albă! “ dacă era zăpadă, iar vara spunea ,,Vine nimeni cu rochie înflorată sau verde! “ De data asta venea mătușa Aglaia și Florica a strigat foarte bucuroasă: ,,Vine mătușa Aglaia! “. Mătușa Aglaia era o cumnată de-a tatei, soția unui văr de-al lui, învățătoare în sat, de loc din Cotnari, Iași. Mama a poftit-o în casă dar mătușa Aglaia a spus că nu are timp de stat
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
cine vine. Când nu era nimeni spunea: ,, Vine nimeni cu rochie albă! “ dacă era zăpadă, iar vara spunea ,,Vine nimeni cu rochie înflorată sau verde! “ De data asta venea mătușa Aglaia și Florica a strigat foarte bucuroasă: ,,Vine mătușa Aglaia! “. Mătușa Aglaia era o cumnată de-a tatei, soția unui văr de-al lui, învățătoare în sat, de loc din Cotnari, Iași. Mama a poftit-o în casă dar mătușa Aglaia a spus că nu are timp de stat și i-
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
mătușa Aglaia și Florica a strigat foarte bucuroasă: ,,Vine mătușa Aglaia! “. Mătușa Aglaia era o cumnată de-a tatei, soția unui văr de-al lui, învățătoare în sat, de loc din Cotnari, Iași. Mama a poftit-o în casă dar mătușa Aglaia a spus că nu are timp de stat și i-a dat mamei un bilețel de la tata pe care mama nu-l putea citi pentru că era scris în limba rusă. Deși funcționase 11 ani în Basarabia ca învățătoare, nu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
i-a dat mamei un bilețel de la tata pe care mama nu-l putea citi pentru că era scris în limba rusă. Deși funcționase 11 ani în Basarabia ca învățătoare, nu învățase limba rusă pe când tata o știa la perfecție. Atunci mătușa Aglaia i-a spus mamei că tata spunea în bilet că de urgență să ne trimită pe cei cinci copii mai mari la școală, adică pe mine, Ileana, Maria, Florica și Gheorghe. Mama a rămas surprinsă și neumerită, nu știa
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Primăvara Morții”, când foametea din cauza secetei făcea ravagii , curmând vieți, cutreiera satul prin nămeți sau prin glod până la genunchi , bătea în ușile încleștate de frig, îndemna pe locatari să iasă din letargie și să lase copiii în taberele CARS (Comitetului Mătușa Aglaia ne făcuse semn să plecăm, ea știa ce scria pe biletul tatei, adică să nu ne dea voie să mergem la școală, păcălind-o pe mama spre binele nostru. Troianul era mai sus de genunchi dar noi cu o
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
păcălind-o pe mama spre binele nostru. Troianul era mai sus de genunchi dar noi cu o bucurie nespus de mare în suflet, alergam străbătând întâi ulița, apoi drumul mare până la școală. în poarta școlii ne aștepta moș Flondorică, soțul mătușii Aglaia, care își făcea probleme cu situația noastră, copiii vărului său. Pe tata nu l-am înțeles niciodată de ce nu ne-a dat la școală, o mare absurditate, de neînțeles. Moș Flondorică ne-a dus într-o sală de clasă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
a relatat mama în 1946 când am fost cu ea în Transilvania, atunci după război cînd a fost secetă în toată Moldova. Pe timpul vacanței de vară, copiii din Moldova erau luați în Bistrița și găzduiți la familiile ardelene. Cică o mătușă de-a mamei i-ar fi povestit că bunica mamei, adică străbunica mea, fiind o bună bucătăreasă, a plecat într-un sat vecin unde trebuia să gătească pentru o nuntă. Dimineța, după ce a terminat cu bucătăria, fiind obosită a plecat
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Stăpânit de ideea dreptății absolute, Ruscanu e decis să meargă până la capăt, deși toți cei din jurul lui fac presiuni pentru al determina să renunțe. Maria îl șantajează sentimental, vorbindui despre sinucidere în caz că va fi dez onorată prin publicarea scrisorii. De la mătușa Irene, care la crescut de la șase ani, Gelu află că SaruSinești a salvat onoarea tatălui său, Grigore Ruscanu. Item 3: evidențierea relațiilor dintre două personaje reprezentative pentru drama studiată Relația dintre protagonist și adversarul său, Șerban SaruSinești, își reliefează caracterul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
schimbă însă radical prin moștenirea neașteptată, lăsată de unchiul său, Tache. Moștenirea schimbă și existența Elei, studentă la Litere, cu care Ștefan se căsătorise: Ne luasem din dragoste, săraci amândoi. Frumoasa soție a lui Gheorghidiu fusese orfană, crescută de o mătușă. Îl cucerise pe Ștefan prin inteligența vie, prin neistovita ei bunătate, prin sinceritatea și mân dria cu care își etala iubirea, prin întreaga ei ființă, fragilă, delicată, cu ochii mari, albaștri, vii ca niște întrebări de cleștar. Item 2: evidențierea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lui Marin Preda fiind un zguduitor document despre tragedia colectivizării forțate a satului românesc. Subiectul reunește două serii de evenimente. Prima serie narează întâmplări grave ce determină destrămarea familiei lui Ilie Moromete, provocate de un conflict între generații. Instigați de mătușa lor Maria (poreclită Guica), fiii mai mari ai lui Moromete hotărăsc să fugă la București. Mai întâi va pleca Achim, cu oile, apoi, după seceriș și treierat, Paraschiv și Nilă vor fugi și ei, luând caii, bani și lucruri din
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
să demisioneze, amenințândul cu publi carea scrisorii. Eroul e decis să meargă până la capăt, deși toți cei din jurul lui fac presiuni pentru al determina să renunțe. Maria îi vorbește despre sinucidere, în caz că va fi dez onorată prin publicarea scrisorii. De la mătușa Irene, care la crescut de la șase ani, află că SaruSinești a salvat onoarea tatălui său, Grigore Ruscanu. Și dialogul cu Șerban Saru Si nești provoacă revelații care declanșează adevărate seisme în conștiința lui Gelu (conflict psiho logic). Acesta află că
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
tehnice, au fost slabe. Note mari a avut doar la religie, o confirmare timpurie a sensibilității sale deosebite pentru probleme de ordin moral. Pentru amănunte, vezi R. Monk, op. cit., pp. 32-33. 10 Hermine Wittgenstein, op. cit., p. 24. 11 Una din mătușile lui Ludwig, Anna, a luat în tinerețe lecții de pian cu Brahms și a rămas prietenă cu el până la moartea compozitorului. Hermine povestește că, odată, când Brahms a participat la un concert în casa lor părintească, ea și cu sora
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
viața: într-un primo tempo (în La ghicit) nici o surpriză: "Să-ți ghicească baba, boierule, frumosule"; "Ți-e dragă o domnișoară, boierule"; Și s-arată de-o făcătură, boierule ai dușmani". Un secondo tempo insolit schimbă brusc perspectiva: A, nu, mătușă, stai! Să-ți ghicesc eu, dacă-i vorba, că și eu știu să ghicesc: ghicesc în stele și-n vorbe, în fumul țigării, în lumina ochilor și-n ghiocul nopții, îți ghicesc după glas dacă omul are ochi albaștri sau
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
nimeni nu le-a găsit vreun cuvânt de reproș. (Nici chiar pe la spate, ceea ce este un lucru cu totul rar și remarcabil). Iar spiritul lor de familie era notoriu. Tânărul Julius a fost mereu legat de unchiul Felix și de mătușa Rebeca. El nu a putut uita niciodată prânzurile din casa acestora 13, formidabilele fripturi în sosul cu rețetă secretă, imensul nuc, în coroana căruia el, împreună cu cei treisprezece verișori și verișoare, și-au creat și și-au găsit universul; și
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă un cortegiu funerar ieșind pe poarta atât de familiară a gospodăriei unchiului Felix. Să fi murit bunul unchi sau mătușa, draga de ea? Să participe la înmormântare nici nu putea fi vorba: formalitățile pentru a obține viza puteau dura și șase luni. ("Și nici nu e bine să încerci să trece în republica soră în condițiile de acum!") Julius Zimberlan
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
putea fi vorba: formalitățile pentru a obține viza puteau dura și șase luni. ("Și nici nu e bine să încerci să trece în republica soră în condițiile de acum!") Julius Zimberlan a fost mereu legat de unchiul Felix și de mătușa Rebeca. El nu a putut uita niciodată prânzurile din casa acestora, formidabilele fripturi în sosul cu rețetă secretă, imensul nuc, în coroana căruia el, împreună cu cei treisprezece verișori și verișoare, și-au făcut și și-au găsit universul; și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]