13,652 matches
-
Ion trăi nefericit, și Maria trăi fericită" rezultă din alternanța unei unități formată din "Ion era fericit; apoi Ion a divorțat; apoi Ion trăi nefericit" și a unei unități alcătuită din "Maria era nefericită; apoi Maria s-a măritat; apoi Maria trăi fericită". ¶Împreună cu CUPLAJUL și INSERȚIA, alternanța este unul din modurile de bază de a combina secvențe narative. ¶Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Prince 1973, 1982; Todorov 1966 [1972a], 1981. Vezi și POVESTIRE COMPLEXĂ. ambreior [shifter]. Un termen sau o expresie
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de „Societatea franceză a morilor și pităriilor mecanice din Principatele Dunărene”, a căreia scaun și locuință se găsesc la Lyon (mai înainte curtea La Fayette) cu un scaun de exploatație la Galați”. Locul lui Gosme a fost luat de către Antoine Marie Vachon și Jules Jacques Vachon, care urmau să fie reprezentați la Galați de către morarii Marius Glénard și T. Boucher. De aici rezultă că în Franța mai exista în acea epocă, pe lângă societatea morilor mecanice din Moldova, de care am amintit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Colecția STUDII EUROPENE 14 Coordonatorii colecției: RAMONA COMAN, ANA MARIA DOBRE Advisory Board: MAURICE CROISAT, Institutul de Studii Politice, Grenoble; FRANK DELMARTINO, Universitatea Catolică, Leuven; LAURENT VAN DEPOELE, Universitatea Catolică, Leuven; JEANMICHEL DE WAELE, Universitatea Liberă, Bruxelles; MICHAEL KEATING, Institutul European, Florența; EROL KULAHCI, Universitatea Liberă, Bruxelles; JOHN LOUGHLIN, Universitatea
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Presses universitaires, 1996. * Thierry Magnin, L'importance de la philosophie morale dans le dialogue entre science et théologie, teză de doctorat în teologie, sub conducerea lui P. Louis Desrousseaux, Universitatea catolică din Lille, Presses de l'université de Lille, Lille, 1997. * Marie France Hureau, Stéphane Lupasco et l'éducation pour la paix, lucrare de licență sub conducerea lui René Barbier, Facultatea de științe ale educației, Universitatea Paris 8, 2005. * Elena Bondor, Ștefan Lupașcu în perspectiva logicii "dialectice", teză de doctorat în filosofie
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
umane. După concepția lui Wayne F. Cascio managementul resurselor umane necesită dezvoltarea și evaluarea programelor în cel puțin cinci domenii: umanizarea postului; recompense legate de performanță; programe de muncă flexibile; planuri de recompense flexibile; planificarea carierei. În literatura franceză Jean Marie Peretti arată ca funcția de personal presupune următoarele aspecte: administrarea curentă; gestiunea resurselor umane; formarea; dezvoltarea socială; gestionarea costurilor de personal; informare și comunicare. Opiniile întâlnite la autorii români sunt asemănătoare. Astfel, conform autorilor Lefter V. și Manolescu A., departamentul
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
o casă ce pare a fi reședința familiei poetului, nefiind prea siguri care dintre acareturi o fi locul cu pricina. De după un perete ne iese În cale o femeie tânără și zveltă, ce pare să cunoască rostul locului. Eu sunt Maria Casian, femeia de Încredere a boierului, și mă ocup de rânduiala lucrurilor văzute și nevăzute de pe aici. Puteți pofti, căminarul e plecat la oraș, jupânul Mihai hălăduiește ca de obicei pe la lac, iar dintre frați doar Șerban și Niculae sunt
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
un război îndelungat, crâncen, înverșunat, un război pe viață și pe moarte, care cere tărie, disciplină,fermitate, intransigență și unitate de voință", Opere, vol. 41, Editura Politică, București, 1966, p. 6. 1146 Pentru o analiză sociologică a claselor sociale recomandăm Maria Larionescu, "Structura socială", în Dumitru Otovescu-co., Tratat de sociologie generală, Editura Beladi, Craiova, 2010, pp. 320-338. 1147 Immanuel Wallerstein pune în evidență (chiar dacă în mod involuntar) confuzia pe care a trăit-o Marx atunci când a pus semnul de egalitate între
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Floare de pământ/ Ne-ajunsă de vânt,/ Floare la răcoare/ ne-ajunsă de soare./ Tu să mi le iei/ Că sunt flori din rai (S.F. Marian, 1995, pp. 279-288). Traseul continuă pe la mărul lui Sân Pătru, unde se află Sânta Marie. Aceasta adapă sufletul, care uită de lume și Îi arată drumul mai departe. El ajunge la o mândra răchită, unde tot Sânta Marie șade la o masă și scrie soarta celor vii și morți; de acolo, sufletul ajunge la poarta
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
rai (S.F. Marian, 1995, pp. 279-288). Traseul continuă pe la mărul lui Sân Pătru, unde se află Sânta Marie. Aceasta adapă sufletul, care uită de lume și Îi arată drumul mai departe. El ajunge la o mândra răchită, unde tot Sânta Marie șade la o masă și scrie soarta celor vii și morți; de acolo, sufletul ajunge la poarta Raiului: Și tu vei ajunge/ Tocma-n poarta raiului/ Unde-i floarea-soarelui./ Acolo să te oprești/ Acolo s-adăpostești/ Și-așteaptă cu răbdare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
șapte vămi, răscrucea marcată de o salcie mare, Înaltă și aplecată, mărul lui Sân Pătru, masa de sub răchita „Împupită”, poarta Raiului; b) prezintă paznicii și acțiunile lor: bradul, puii de vidră, puii de șarpe, puii de șoim, zâna bătrână, Sânta Marie și floarea-soarelui (despre aceasta aflăm la Începutul bocetului că „judecă florile / unde li-a miroasele” - aluzie metaforică la faptele bune ale oamenilor, la fel de trecătoare și ușor de irosit ca și mirosul florilor); c) explică strategiile ce trebuie urmate: sufletul se
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și mirosul florilor); c) explică strategiile ce trebuie urmate: sufletul se va ruga de brad și În final Îl va amenința, va urma cu atenție drumul, va bea apa uitării, va culege florile din Rai, se va ruga de Sânta Marie să se Îndure să-i Însemne soarta și se va adăposti la poarta Raiului așteptând „ceasul de neînturnare”; d) avertizează Împotriva unor capcane sau greșeli care ar putea deturna călătoria sau bloca accesul către punctul final al călătoriei: sufletul nu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Suflet, București Pop, Mihai, 1976, Obiceiuri tradiționale românești, Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice, București Post, Paul, 1996, „The Modern Pilgrim: A Christian Ritual Between Tradition and Post-Modernity”, În Elizondo, Virgilio; Freyne, Sean (coord.), 1996, Pilgrimage, SCM Press, Londra Pouchelle, Marie Christine, 1983, „Sentiment réligieux et show business: Claude François, objet de dévotion populaire”, În J.-C. Schmitt (coord.), Les saints et les stars: le texte hagiographique dans la culture populaire, Beauchesne Editeur, Paris Pourcher, Yves, 1990, „Un home une rose
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
în anii următori. În anii 1210-1216, la Vidin, a avut loc o conjurație a boierilor împotriva lui Asan Borilă, care a apelat la regele ungar Andrei II (vezi expediția comitelui Ioachim de Sibiu). Ulterior, în 1213, prin căsătoria fiicei sale Maria cu împăratul latin Henric de Flandra, el s-a bucurat de sprijinul său. În 1216, după moartea împăratului latin, situația țarului bulgar s-a agravat, Ioan, fiul lui Asan, întors în țară după ani de pribegie, a revendicat tronul, a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Sofocle, Euripide, precum și Dante, Tasso, Ariosto. Mai pot fi citite scurte fragmente din scrierile lui Cervantes, Florian, Goethe (din convorbirile cu Eckermann). Dintre operele scriitorilor de mare succes în epocă, redactorul selectează pasaje din George Sand, E. Bulwer-Lytton, Ernest Legouvé, Marie Aycard. Orientarea culturală și literară a C. de a. s. coincide, în bună parte, cu a celorlalte publicații ale lui Heliade-Rădulescu. În revistă au intrat articolul său Critica literară și studiul Paralelism între limba română și italiană, s-au retipărit
CURIER DE AMBE SEXE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286590_a_287919]
-
lemne, Iași, 1982; Schiță de autoportret, Iași, 1986; Tabieturile nopții de vară, București, 1989; Existență acută, București, 1994; Casa cu storuri galbene, Iași, 1997; ed. (Das Haus mit gelben Gardinen), tr. Michael Astner, Iași, 1998; Blanc, București, 2000. Traduceri: Jean-Claude Marie, Marele secret al zilelor de naștere, Iași, 2003. Repere bibliografice: Cezar Ivănescu, Mariana Codruț, LCF, 1981, 33; Liviu Antonesei, Dragostea și melancolia, „Dialog”, 1983, 4; Al. Călinescu, Lirism și luciditate, CRC, 1986, 38; Adrian Marino, Portret și autoportret, TR, 1986
CODRUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286322_a_287651]
-
al iubirii de frumos, București, 1999; Aurore și genuni, București, 2001; Columnele sonetului, București, 2002. Traduceri: E. Malțev, Din toată inima, București, 1948 (în colaborare cu W. Cohn); V. Ohotnikov, În lumea cercetărilor, București, 1952 (în colaborare cu Ada Cherchez); Marie Spetova, Familia Vojacik, București, 1952 (în colaborare cu P. Popa); K. Zolotovskij, Meșterii din fundul apelor, București, 1953 (în colaborare cu M. Căciulanu); Vilis Lațis, Spre țărmuri noi, București, 1953 (în colaborare cu Natalia Stroe); K. Fedin, Opere, I-II
CONSTANTINESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286376_a_287705]
-
în Castelul brâncovenesc, Carnavalul Veneției și Visul vieței omenești de Michel-Angel, București, 1852, Iacobinii și girondinii, București, 1855, Isaac Lachedem, I-IV, București, 1855-1856, Cei patruzeci și cinci, I-III, București, 1856-1857, Contele de Monte Cristo, I-VIII, București, 1857-1858, Marie Stuart, București, 1858, Marchiza de Brinvilliers, București, 1858; Byron, [Poezii], în Potpuri literar, București, 1852; George Sand, Metella, București, 1853, Lacul dracului, București, 1855; R. R. Thelusson, Orbul, București, 1853; [Autori neidentificați], Dominoul roșu, București, 1853, Lena și ziua fără
BARONZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285654_a_286983]
-
2002; Lettres d’une fille de Napoléon, Paris, 1933; ed. (O fiică necunoscută a lui Napoleon), îngr. și pref. Ion Grecescu, tr. Andreea Gheorghițoiu, București, 1993; Égalité, Paris, 1935; Le Rire de la Naïade, Paris, 1935; Un Tendre amour de Napoléon: Marie Walewska, Paris, 1936; Images d’Épinal, Paris, 1937; Katia. Le Démon bleu du tsar Alexandre, Paris, 1938; ed. (Katia. Demonul albastru al țarului Alexandru II), București, 1991; Loulou. Prince impérial, Paris, 1938; Feuilles de calendrier, Paris, 1939; In memoriam: l
BIBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
înseamnă a limita excesiv contextul performării și a îngusta însăși posibilitatea de înțelegere a b. popular. De fapt, această imagine este contrazisă chiar de statutul sursei unora dintre „poveștile pentru copii și casă” culese de Frații Grimm de la „die alte Marie”, pe numele ei Maria Müller, născută Clar, îngrijitoarea copiilor unui farmacist din oraș. Înainte de a privi b. ca performare, ca act de comunicare (Mihai Pop), folcloriștii au arătat interesul cuvenit povestitorilor, subliniindu-se ocaziile zicerii, structura repertoriilor, raporturile cu auditoriul
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
contextul performării și a îngusta însăși posibilitatea de înțelegere a b. popular. De fapt, această imagine este contrazisă chiar de statutul sursei unora dintre „poveștile pentru copii și casă” culese de Frații Grimm de la „die alte Marie”, pe numele ei Maria Müller, născută Clar, îngrijitoarea copiilor unui farmacist din oraș. Înainte de a privi b. ca performare, ca act de comunicare (Mihai Pop), folcloriștii au arătat interesul cuvenit povestitorilor, subliniindu-se ocaziile zicerii, structura repertoriilor, raporturile cu auditoriul, particularitățile stilului individual în
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
cît] îți mulțămesc! (bea repede) [ANNA] Bogdane!... Ai crezut [tu] că nu te mai iubesc! O, dulcele meu suflet... acuma ești al meu, Al meu pentru vecie... Zîmbește-mi... așa vreu. {EminescuOpVIII 125} GRUIE SÎNGER TRAGEDIE 2278 PERSOANELE IUGA voievodul Sucevei MARIA Doamna BOGDAN-DRAGOȘ fiul lor MIHNEA SÎNGER IRINA GRUIE fiul lor GALU voievodul Tatrei și Câmpulungului AMIN fiul său ANGELICA fiica sa [URICARUL] AMBROZIE episcop și egumen monastirei Pietroasa Nuntași EUSTRATIE LIMBĂ-DULCE PEPELEA CRACALEI dascăl PROCOPIE * zodieri TU GOMIR BASSARABA FILIP
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mere - e tatăl și maica sa. El cade mort. [ACTUL I] 2254 (Suceava. O sală frumoasă gotică, ferești înguste. În stânga spectatorului, în prosceniu, tronurile Domnului și a Doamnei; în dreapta, în semicerc, stau boierii. {EminescuOpVIII 127} SCENA I (IUGA VODĂ și MARIA pe tron. Boierii, între cari hatmanul MIHNEA SÎNGER. E sara. ) [IUGA] Și ochii mei, senine fereștile gîndirei, Sânt prinși în flori de gheată, în pânzele pieirei. Zadarnic îi silesc eu la slujbă - răzvrătită, Eu văd lumea întreagă acuma ca prin
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Ș-acele lacrimi lemnul de măr să îl hrănească, Să crească-n cer, ș-oricare păcat din neamul Sânger Să fie pintre crenge un măr însîngerat. 2254 (ACTUL AL II-LEA] [SCENA I] (Întuneric. Codru des. Noaptea. Trăznete, fulgere) DOAMNA MARIA. BOGDA. ROMAN BODEI ROMAN Prevestitoarea fire cu cerul său cernit Deschide a ei gură, prin fulger ea vestește CE rău aduce lumei o zi ca cea de azi: În răzvrătire firea arată cumcă astăzi Lui Vodă Mihnea Sânger îi dăruiește
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cloci-va În țărna cea uscată ouăle de locuste... Căci lumei acestia și legilor din fire De li se naște-un dușman e semn că firea toată E-n neorânduială, că din încheieturi Ceasornicul ieșit-a al lumei noastre-ntregi. MARIA Cumplită prevestire mai faci tu, frate Roman. ROMAN Ce vrei? Uitat-ai oare c-ai blestemat pe Vodă Și că de-a lui sămânță legași acel blăstem? Nu s-a-nnegrit doar luna și soarele în ceruri Pe când îl răstigniră jidanii pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sa frunte cu fărdelegi pătată Cu sabia luată va fi de Bogdan-Dragoș. De-aceea el trimite în [patru ] părți a lumei Pe Gruie pârcălabul menit să-i fie naș Să-l stingă de pe lume pe Bogdan-Dragoș Vodă. BOGDAN Mamă, mamă! MARIA Aud, dragul mamei BOGDAN Cum se cheamă apa ce curge pe-aici?... E tare repede MARIA Bistrița, dragu mamei. B[OGDAN] Da' ce cetate se vede acolo în lumina fulgerelor? M[ARIA] Acolo? Cetatea craiului Gralur. Mare crai și bogat
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]