5,675 matches
-
ziare ce fac descrierea acestei „mașini de vânt”. De aceea: Vă rog să verificați În fondul de documente vechi, poate găsim o asemenea broșură cu explicațiile lui Ion Stoica, care În acel timp se ocupa cu arta fotografică la un meșter din Sibiu. La Arhivele Sibiu - fondul „Astra” nu am găsit nimic Încă; și nici la Muzeul Bruckenthal. Este vorba de o prioritate. Deci e f. important. Poate mai găsiți ceva și despre Petre Gavrilescu?! În așteptarea răspunsului dumneavoastră, primiți vă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cel care bătea toaca. La Iași i-am amintit cum se bate toaca, cu „Înflorituri”. Le auzisem deseori la Fălticeni, sâmbăta. Ieșeam În mod special din casă și stam nemișcat, până se stingeau. Tata mi-a mărturisit că el era meșterul „Înfloriturilor”. Ca să mă conving, peste ani, i-am adus o planșetă și, când a Început să-mi demonstreze, m-a convins cu prisosință. Numai la mânăstire se bate așa. Dumnezeu mi-a dat Îndemnul să fac portretele părinților, apoi să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
numerele de la atelier, a trebuit să le montez, trebuind să apelez la un atelier. Ca să duc mașina la atelier, exista riscul de a fi prins de miliție circulând cu ea fără autorizație, pe numărul provizoriu, așa că sunt obligat să aduc meșterul acasă. Distracția nu a costat decât 400 de lei câte 200 de număr. Am dus mașina la prima revizie obligatorie, conform actului de garanție emis de fabrica producătoare. Pe drum semnalizez o depășire și constat că semnalizarea nu mai merge
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
majoritatea românilor care dublau pe salariații (specialiștii) evrei, au fost mobilizați. Pentru a limita activitatea meseriașilor evrei, cât și pentru a reduce numărul lor prin lipsirea de brevetul de capacitate profesională, s’a întocmit: Decretul-Lege pentru suspendarea preschimbării cărții de meșter a evreilor, din 24 Decembrie 1940 (Monitorul Oficial No. 303). Iar pentru a se împiedica pe viitor formarea meseriașilor evrei, s’a suspendat în fapt, iar apoi în drept, putința pentru evrei de a fi ucenici în industrie, meserii și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
italiană a Facultății de Litere din București (1946- 1947), profesor de limba franceză la Râșnov (1947-1948), de limba română la Conțești-Răcari (1948-1950) și, în București, la Școala Profesională de Pielărie a Ministerului Industriei Ușoare, în paralel și la școli de meșteri și de calificare din cadrul aceluiași minister (până în 1953). Tot în București, devine documentarist la Institutul de Folclor (1957-1964), cercetător științific la Institutul de Studii Sud-Est Europene (1964-1975) și la Institutul de Etnografie și Folclor (1975-1982). Și-a luat doctoratul în
FOCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
cu mitizarea propriului limbaj. G. încearcă să atingă, în această înlănțuire de scurte proze poetice, simplitatea plină de ambiguitate și claritatea plurisemantică a limbajului din Biblie, acea concretețe subțiată până la simbol pe care doar spusele profeților (poeților) o pot avea. Meșterii de clopote (1999), roman inițiatic, poetic și alegoric, merge pe aceeași conjuncție dintre tema religioasă (cristică) și tema poetului, mizând pe amestecul de lirism, poezie, „poveste” și parodie, (auto)ironie, umor savuros, livresc. Romanul încheie o anumită etapă, legată de
GALAŢANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
mahala de început de secol sau de cartier bucureștean postdecembrist. SCRIERI: Știri despre mine, București, 1987; Scrâșnind în pumni, cu grație, Galați, 1993; Bunicul Kennedy, Galați, 1996; Evanghelia lui Barabas, București, 1996; Mireasa tuturor, Piatra Neamț, 1997; Poetus Captivus, Galați, 1999; Meșterii de clopote, București, 1999; Memorialul plăcerii, București, 2000; Strada Plantelor, București, 2001; O noapte cu Patria, pref. Luca Pițu, București, 2001; Româna cu prostii, postfață Gheorghe Grigurcu, București, 2001; Diapazonul plictisit, Galați, 2002; Mormântul meu se sapă singur, București, 2003
GALAŢANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
din București. Nu reușește. Face gazetărie la „Fapta”. În 1943, debutase cu proza Nocturnă la München în „Revista Fundațiilor Regale”. Începuse să scrie în 1938, în franceză: Les Trois combats avec l’Hydre (text pierdut) și o piesă în versuri, Meșterul Manole (text de asemenea pierdut). Este remarcat de D. Caracostea, apoi de Camil Petrescu. Publică în „Revista Fundațiilor Regale”, în 1944, povestirile Niobe și Argonautica sau Fabuloasa aventură, cea de-a doua fiind distinsă de revistă cu Premiul pentru cea
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
luptători, ca apărători ai țării în fața invaziilor otomane, apreciindu-i deopotrivă pentru agerimea minții și pentru ospitalitate. Cartea este o sursă bogată de informații pentru etnografi, fiindcă memorialistul a descris portul popular (îndeosebi îmbrăcămintea femeilor), interiorul caselor țărănești, prețuind talentul meșterilor populari („Valahii sunt foarte meșteri în orice meserie ... Deprind ușor tot ce văd, si nu e o lucrare manuală să n-o imite, fie industrie turcă sau venețiana”), a notat obiceiurile de la nunta și de la înmormântare, unele obiceiuri de peste an
DEL CHIARO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286713_a_288042]
-
1956; Nemaipomenita furtună, București, 1957; Șoimul, București, 1958; Teatru, București, 1959; Trandafirul negru, București, 1962; Baba Dochia și brigadierul, București, 1962; Piese într-un act, București, 1962; Dansul fetelor și echipajul D. 685, București, 1963; Două fete și-o comoară. Meșterul Adam și ucenicii săi, București, 1965; Un om în noapte, București, 1965; Pe drumul fără întoarcere al iubirii, București, 1967; Tunelul, București, 1969; Teatru. Neamul Arjoca, București, 1972; Platforma magică, București, 1973; Măicuța, București, 1981; Cele trei Marii din Vale
DAVIDOGLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286705_a_288034]
-
un portret al marelui etnolog, precum și considerații asupra principalelor studii ale acestuia despre cântecele bătrânești, doină, colindat și descolindat, despre simbolistica eminesciană. Într-un alt studiu, Un mit - Toma Alimoș (1999), consideră că mitologia românească este reprezentată, pe lângă Miorița și Meșterul Manole, și de balada Toma Alimoș, al cărei protagonist, un homo activus, pedepsește exemplar trădarea, lașitatea. D. a îngrijit și comentat o gamă variată de ediții, de la cele destinate bibliografiei școlare până la cele academice, cu ample studii introductive, cu bogate
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
studii introductive, cu bogate note și comentarii. Dintre acestea sunt de menționat în primul rând ediția monografică O capodoperă a baladei populare românești: „Toma Alimoș” (1989, în colaborare cu Viorica Săvulescu), care este, după monografiile Miorița de Adrian Fochi și Meșterul Manole de Ion Taloș, a treia monografie despre un celebru cântec bătrânesc, apoi edițiile Sărbătorile la români de S. Fl. Marian (I-II, 1994) și Sărbătorile la români de Tudor Pamfile (1997). În domeniul istoriei literare a alcătuit în 1971
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
ceea ce construiește poate fi operant în istorie, nu forța negativă ce destramă spiritul și sensul nobil al vieții.” Rubrica „Bibliografie românească” înregistrează riguros și comentează toate publicațiile românești ale exilului, de la volumele tipărite la Editura Cartea Pribegiei ori în Colecția „Meșterul Manole” de la Buenos Aires până la ultimele apariții românești în librăria franceză. Începând cu numărul 10 din 1956, rubricile revistei se restructurează. „Marginalia” preia materia celor patru rubrici precedente de studii și comentarii, restul spațiului fiind consacrat creației originale. Ca și alte
DESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286743_a_288072]
-
din volumul Poeți latini postclasici (2000), unde sunt restituite versuri din Anonymus, Pentadius, Ausonius, Ambrosius, Claudianus, Prudentius, Rutilius Namatianus, Orientius, Boethius, Fortunatus. Singulară se dovedește strădania lui D. de a îmbrăca în haină latină unele capodopere ale literaturii române: Miorița, Meșterul Manole, poeme de Alecsandri, Eminescu, Macedonski, Bacovia, Blaga, Arghezi. SCRIERI: Metaforă și univers saturnalic în comedia lui Plautus, București, 1974; Eminescu și clasicismul greco-latin (în colaborare), Iași, 1982; Istoria literaturii latine (în colaborare), București, 1984; Antichitatea și moștenirea ei spirituală
DIACONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
-
1966), Visul (1968) - vădesc o bună cunoaștere a psihologiei copilului, ca și a strategiilor narative ale folclorului copiilor, din care autorul preia formulele consacrate (ghicitori, păcăleli, jocuri de cuvinte ș.a.). Fiind și pictor, D. îi familiarizează pe copii prin povestirea Meșterul Penel (1981) cu noțiuni din domeniul artelor plastice. Romanul Vlăstarul (1982) este grevat de prescripțiile realismului socialist. D. a semnat scenografia filmelor Lăutarii și Furtuni de toamnă. SCRIERI: Aventurile unui cocostârc, Chișinău, 1960; Boxerul, Chișinău, 1960; Albinușa, Chișinău, 1965; Scărița
DIMITRIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286775_a_288104]
-
filmelor Lăutarii și Furtuni de toamnă. SCRIERI: Aventurile unui cocostârc, Chișinău, 1960; Boxerul, Chișinău, 1960; Albinușa, Chișinău, 1965; Scărița fermecată, Chișinău, 1965; Tic-tac, Chișinău, 1966; Încotro?, Chișinău, 1967; Visul, Chișinău, 1968; Din traista lui Păcălici, Chișinău, 1968; Semn, Chișinău, 1977; Meșterul Penel, Chișinău, 1981; Vlăstarul, Chișinău, 1982, Al patrulea, Chișinău, 1986; Hai să numărăm, Chișinău, 1987. Repere bibliografice: Ștefan Lozie, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 191-195. A.B.
DIMITRIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286775_a_288104]
-
este incontestabil. Comparațiile și metaforele sale traduc o viziune totdeauna fragedă. TUDOR VIANU SCRIERI: Poiana Lungă - Amintiri, București, 1878; Sultănica, București, 1885; ed. București, 1908; Liniște, București, 1887; Trubadurul, București, 1887; Petre Ispirescu, București, 1887; Carmen Sylva. Neagoe Basarab și Meșterul Manole. Carmen Sylva și românii, București, 1892; Paraziții, București, 1892; ed. București, 1905; Între vis și viață, București, 1893; ed. București, 1903; Cestiunea națională, București, 1894; Hagi-Tudose, București, 1903; Apus de soare, București, 1909; ed. 2, București, 1912; Stăpânea odată
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
Chișinău, 1975; Fratele, Chișinău, 1976; Strigătul de pe celălalt țărm al dragostei, Chișinău, 1977; Orele de dimineață, Chișinău, 1978; Trenul ce aduce primăverile, Chișinău, 1980; Numește fericirea altfel, Chișinău, 1981; File de adio, Chișinău, 1981; Plecăciune în fața izvorului, Chișinău, 1983; Minunile meșterului Întrece-Timp, Chișinău, 1985; Nesomnul bărbaților, Chișinău, 1985; Pasărea din noi, Chișinău, 1987; Vornicel la nunta badei, Chișinău, 1988; Dor de casă. Chișinău, 1989; Nuntașii, Chișinău, 1991; Galopul cailor de lut, Chișinău, 1991; Casa cu fața spre ispită, Chișinău, 1993. Repere
DUMBRAVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286900_a_288229]
-
1963; În ospeție la vrăjitori, Chișinău, 1963; Expediția „Penelopa”, Chișinău, 1964; Ștefan de pe linia 22, Chișinău, 1965; Ascensiune, Chișinău, 1967; Noi trei și atotvăzătorul, Chișinău, 1967; Călătorii în necunoscut, Chișinău, 1968; Sâmburii adevărului, Chișinău 1969; Itinerare, Chișinău, 1971; Prietenii lui meșter Micron, Chișinău, 1972; Naufragiu pe Teogra, Chișinău, 1974; Copii dinainte de război, Chișinău, 1975; Secolul vitezei, Chișinău, 1976; Noi, nerăbdătorii..., Chișinău, 1977; Continentul enigmelor, Chișinău, 1980; Alba, culoarea înțelepciunii, Chișinău, 1983; Avanpostul așteptărilor, Chișinău, 1983; Culorile începutului, Chișinău, 1985. Repere bibliografice
GROMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287367_a_288696]
-
de cercetare și de învățământ. Interviurile tratează teme precum: sângele, consangvinitate și structură socială, moștenirea științifică a Școlii sociologice de la București inițiate de Dimitrie Gusti, cercetarea socială românească din perioada regimului comunist, muzee și colecții etnografice din România comunistă, descoperirea meșterilor țărani din România înainte și după 1989. Lucrarea este captivantă prin bogăția și ineditul informațiilor despre propria persoană și despre oamenii cu care Paul H. Stahl a lucrat și pe care i-a îndrăgit. Paul H. Stahl pomenește de primul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și cursuri ori conferințe ținute de N. Iorga), iar în paralel, după sfatul lui Iuliu Moisil, frecventează Școala Superioară de Arhivistică și Paleografie de pe lângă Arhivele Statului. Colaborează cu eseuri, cronică literară, poezie la „Decalogul”, „Curentul literar”, „Universul literar”, „Claviaturi”, „Albatros”, „Meșterul Manole”, „Pagini literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Răboj năsăudean” (din 1939 conduce publicația). Își ia licența în estetică și critică literară cu Tudor Vianu, în 1945. Profesor la liceul din Năsăud, lucrează apoi la Arhivele Statului din Năsăud
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
Celaya, J.L. Borges, Juan Ramón Jiménez ș.a. Întoarcerea la literatură, pe care două volume purtând chiar acest titlu o propun, aduce reinterpretări și valorificări ale clasicilor în paralelisme ce îngăduie o lărgire a sensului („Hanul Ancuței” și „Banchetul”, Luceafărul și Meșterul Manole, Ultimul Decheneu). Cultivând o conștiință activă a identității noastre etno-culturale, devotat memoriei vii a acesteia, H. repune în discuție miturile esențiale în definirea sufletului românesc. SCRIERI: Dincolo de ruine. Cetăți medievale, București, 1959; ed. Iași, 2003; Intoarcerea la literatură. Printre
HUSAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
Peteanu (Statul legionar) și Emil Cioran (Ardealul-Prusia Orientului). Cei mai mulți dintre colaboratori se mențin însă între granițele unei literaturi tradiționale, vizând mai ales probleme specifice Transilvaniei. Colaborează cu poezie Lucian Valea, Ion Tudose, A. Regneanu-Nepos, eseuri scriu Eugen Todoran (Profeții împlinite, Meșterul Manole), Bucur Țincu, Axente Sever Popovici, Radu Dragnea, Al. Dima, O. Vuia, Ilie Olteanu, D.B. Ionescu, Vasile Cotruș, Ilie Dăianu, Ionel Neamtzu. Articolul Aron Cotruș sau Retrăirea istoriei semnalează apariția la Madrid a volumului Rapsodie valahă, încercând încadrarea autorului în
INALŢAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287538_a_288867]
-
Siderurgică din Reșița, iar între 1957 și 1958, Școala de Ofițeri a Ministerului de Interne din București. Între 1961 și 1966 a urmat Facultatea de Filologie din București, secția limba și literatura română. Lucrează la început (1955-1956) ca ajutor de meșter la secția de laminoare a Combinatului Siderurgic din Reșița, iar după absolvirea Școlii de Ofițeri, ca specialist în materie de vize, pașapoarte și control puncte de frontieră la Stamora Moravița la aeroportul „Mihail Kogălniceanu” din Constanța, aeroportul din Timișoara, de unde
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
politică la Aiud și Periprava. Debutează în 1928 în revista „Vraja”, și editorial în 1931, cu volumul Flori de spini. Colaborează cu versuri, articole, cronici literare la „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Universul literar”, „Viața literară”, „Azi”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Meșterul Manole”, „Arta” ș.a. A mai semnat cu pseudonimele V. Olteanu, V. Jianu, Virgil Călugăru, V. Cariopol, Vicar, Rac. Ceea ce intrigă cel mai mult la poezia lui C. este începutul său avangardist (suprarealist), urmat de o evoluție către un tradiționalism destul de
CARIANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]