4,850 matches
-
mă întreb din nou ce caut aici. Și nu știu de ce îți scriu. Probabil că nu se va întâmpla nimic, faptul că mă dezvălui fără mască în fața ta nu va schimba lumea și nici sufletul meu. Am întâlnit o româncă micuță, uscată, cu fața ca o stafidă... Era rujată țipător, avea în jur de 60 de ani și un aer înțepat de atotștiutoare. Voia să pară sigură pe sine, calmă, dar inima ei se simțea bătând ca a unei vrăbiuțe. Avea
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
rugam în genunchi la Dumnezeu să mă ajute să muncesc. În locul în care, cu ceva vreme în urmă, citeam prospectele unor medicamente tari și mă gândeam că nu mai pot lupta. Am pășit ca într-un sanctuar. E un apartament micuț, care odată a fost plin de dragoste. Fiecare lucrușor era munca mea și în fiecare carte era inima mea. Am plâns pentru sufletul meu și pentru toată durerea din lume. Am mângâiat lucrurile și icoanele. Mi-am spus: — Taci, nu
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
să mă ajute să-mi împlinesc marele vis de a mă odihni și de a fi liniștită, în țara mea, pe perna mea. Scrisoarea 73 Ai vrea să știi ce mai fac cunoștiințele mele din Roma? Leila a vândut apartamentul micuț în care am stat și eu. A plecat în Algeria după zece ani, voia să-și deschidă un salon de înfrumusețare. Am auzit apoi că nu a reușit, că s-a întors în Italia fără rost și fără scop. Nu
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
zi o să ne vedem! Mihaela, prostituata tânără și naivă, cea care mă ruga să-i fac mâncare, după ce a fost bătută de albanezul ei de nenumărate ori, s-a mutat cu un bătrân de vreo 60 de ani. Ea este micuță, genul cu șepcuță șmecheră pe-o ureche, pare (și este) încă un copil. El (îl știu) este un libidinos bătrân, pute a băutură, are un cățel murdar pe care-l plimbă mereu pe la baruri. I-a oferit un adăpost și
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
mă sfătuiam și care mergea eventual să plătească facturile, răspundea: — Taci, stai să vezi când începe să-i pună pe categorii! Și începeam... Un tenculeț pentru curent, unul pentru întreținere, un altul pentru butelie și tot așa. Mai rămânea unul micuț pentru mâncare. Bineînțeles, după vreo două săptă mâni începea „căutarea” banilor cu împrumut. La colegi (care nu aveau), la neamuri (care nu aveau nici ele). Câteodată găseai cât s-o mai lungești vreo două zile. Ei bine, în astfel de
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
oameni mici de statură (și de suflet). O bătrânică de vreo 80 de ani, cu privire vicleană, îmi arăta camera de zi, camera mea, bucătăria și simțeam că e genul care ți se uită în farfurie când mănânci. Ea era micuță și toate obiectele păreau și ele liliputane. Probabil că era mobilă pe comandă și luase măsurile după ea; dar eu sunt înaltă și orice aș fi făcut părea... în plus. Poate exagerez. Mi-am adus aminte vorbele Leilei: „Privește în
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
Inst.de Proiectări Buc., I.C.P.A. Buc., C.C.B. Iași, Cons.Pop.al jud.Iași, Vaslui, Botoșani, Neamț. 23 comunicări științifice prezentate la diverse manifestări științifice din Iași, București, Cluj, Bârlad, Suceava, Agigea, Pângărați, Borca, Tbilisi, Moscova, Chișinău. Orizonturi străine Plecat din micuțul sat Stâncășeni-Tutova, zările mele s-au lărgit necontenit ... până la dimensiuni internaționale. Mai întâi a fost Bârladul ... primul oraș ... la a cărui vedere a trebuit ... conform tradiției ... să țin o pietricică în gură; apoi au fost Galațiul și Ismailul ... când am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Stevens minte, negând că a fost majordom la Darlington Hall, iar Ono se răstește la nepoțelul lui când îl vede că se joacă de-a cowboy-ii, dar își cere scuze imediat, fiindcă îi este absolut imposibil să-l inițieze pe micuț în tainele lumii plutitoare. Viitorul lui Ono a murit. Narațiunea stufoasă înaintează pe mai multe căi deodată. Câteva istorii se derulează simultan. Această simultaneitate face ca romanul să fie o frescă ce deplânge apusul tradiției japoneze. Personajele sunt distante, îndepărtate
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
hai să le zicem mai bine pușcăriași români, deținuți politici ai acelor ani, și-au lăsat sănătatea și, deseori, și oasele. Acest gen de călătorie se petrecea noaptea, cu un tren ce ajungea pe la ora patru dimineața într o gară micuță, pierdută în plin câmp; alte persoane, în majoritate femei, luau parte la această călătorie la capătul nopții**. De la gară, trebuia să mergem cam un kilometru pentru a ajunge la lagăr. Trebuie să fi fost ora cinci când am ajuns acolo
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
să aibă un program de producție de artizanat și de agricultură. La țigănești, o vizitam pe Maica Epraxia, o bătrână călugăriță care ne primea cu ouă fierte din belșug și-mi dăruia plante frumos mirositoare pe care le cultiva în micuța ei grădină. Primăvara, sătucul din preajma mânăstirii mirosea frumos a mușețel, care creștea în tufe dese prin șanțuri. Mușețelul se combina cu tămâia din biserică și cu mirosul de mâl din lac, căci - ca orice mânăstire ortodoxă - avea și aceasta un
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
combina cu tămâia din biserică și cu mirosul de mâl din lac, căci - ca orice mânăstire ortodoxă - avea și aceasta un lac, vestigiu al timpului când se pescuia pește pentru zilele de post. Îmi plăceau praful drumurilor, căsuțele văruite, satul micuț cu ulițele lui, mirosul de lână de oaie care plutea în aer, fumul de seară, din curțile țărănești. În alte dăți, mergeam să ne plimbăm de-a lungul lacurilor, în Parcul de Cultură și Odihnă care s-a numit vreme
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
atunci? Arestarea lui Vlad, în august 1958, ne-a lovit ca o bombă. Tocmai ne întorseserăm din concediul pe care-l făceam, în fiecare an, la mare; eu venisem cu trenul, Vlad și Nicolae pe șosea, călare pe o motocicletă micuță, cumpărată de curând. Eram bronzați, binedispuși, ascultând distrați zvonurile despre retragerea trupelor sovietice staționate în România încă de la sfârșitul războiului. Noutățile aduse de persoanele sosite din București circulau pe plaja de la Mangalia, menționând oameni arestați sau duși la interogatoriu. De când
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
cu teama acestor apeluri neașteptate, făcute special ca să mă intimideze. Răspundeam cu voce neutră, atentă tot timpul, ca hipnotizată în fața unui singur punct sensibil dinăuntrul meu, o pată de spaimă, asemănătoare cu ceea ce poate simți, în mod instinctiv, un animal micuț în fața primejdiei. A doua zi după proces, am și fost informată că cineva va veni, fără întârziere, să ia faimoasa motocicletă - ceea ce se și întâmplă. L-am însoțit pe responsabil la locul unde o pusesem, am semnat o hârtie și
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
matinale de-a lungul orașului. Troleibuzul care mă ducea spre Institutul de Cercetări Hidraulice traversa un cartier despre care nu știam atunci că avea să dispară pe vremea demolărilor lui Ceaușescu. Îmi făcea plăcere să văd răsăritul soarelui deasupra caselor micuțe din vechiul București de altădată, care se iveau din întuneric; căsuțele acelea numai cu parter, mai mult sau mai puțin dărăpănate, cu verande și peristiluri cu ornamente baroce, în care visam să locuiesc, dacă aș fi putut scăpa din locuința
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
sculat măicuța-n zori Și a strâns în brațu-i flori Pentru cei doi frățiori. Lui Răducu, cel mai mare, I-a strâns mama -lăcrămioare. Lăcrămioare, flori de crini, Să nu plece prin străini. Lui Gelucu, cel “plinuț” Feciorul cel mai micuț, I-a strâns mama-iasomie! Iasomie și lalele Să n-aibă amar și jele Nici tristețe, nici durere. Dragii mamei feciorași De părinți să nu uitați! Pe tata să respectați! Pe mama să mângâiați! C-amândoi viață v-au dat! Iar
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
veniți, feciori Aici, la șezătoare, Unde-s fete mândre tare! Când vii bade-n șezătoare Nu sta la ușă-n picioare! Uită-te-n casă de-a rândul Și te-așază un’ți-i gândul! Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță. În picioare am opincuțe Și la brâu port tricolor În cap năframă cu flori Am altiță-n patru ițe. Poale mândre c-ale mele, Mititele, frumușele, Spuneți, care fată mare se fălește că le are? Și la gât
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cu flori Am altiță-n patru ițe. Poale mândre c-ale mele, Mititele, frumușele, Spuneți, care fată mare se fălește că le are? Și la gât mi-am pus mărgele Tot dintr-ale mamei mele Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță! Iată-mă sunt românaș. Tat zice că-s fecior Iară mama, puișor. Mă îmbracă, mă gătește Uite-așa pe românește! Cu opinci, cu zurgălăi, Cum stă bine la flăcăi! Și pun cușma pe-o ureche, Ca să le fiu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
face că beteala de argint a fost folosită doar până la mijlocul secolului al XX-lea. În secolul al XVII-lea , în Germania exista obiceiul ca orice membru al familiei care se așeza la masă să aibă în dreptul său un brad micuț împodobit cu beteală din argint, lumânări și mărgele. Cea mai mare parte a decorațiunilor erau făcute în casă de tinerele doamne, care pierdeau ore întregi decupând fulgi de zăpadă și steluțe și împăturind pliculețe pentru cadouri și coșulețe de hârtie
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de bucurie și de petrecere, nu cereți copiilor să înțeleagă acest lucru. Până în jurul de 10 ani, micuții nu conștientizează trecerea timpului decât la nivelul orelor și al zilelor, nicidecum al lunilor sau al anilor. Așa că nu îl forțați pe micuț să facă față unei situații pe care nu o înțelege. Copilul se bucură că vede pregătiri deosebite în casă, toată familia agitată și veselă, dar nu știe de ce. Faptul că miezul nopții marchează trecerea dintre ani nu îl impresionează pe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
indiferent de vârstă. Cât de des îți răsplătești copilul pentru fapte bune și căt de des aplici pedepse? Nu e vorba de atenții zilnice - de fapt, sunt contraindicate aceste “cadouri pentru neziua lui”, ci de acele activități ce le plac micuților, dar care trebuie desfășurate împreună. Ieșiți cu ei la un spectacol, la un film, în parc ori jucați-vă împreună acasă. Când ai stat ultima oară de vorbă cu copilul tău? Nu există o teorie unanim acceptată pentru creșterea copiilor
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
pe jumătate reprobatoare, pe jumătate șmechere, al căror secret îl cunoaște doar el: Știați totuși că mărturia dumneavoastră falsă îi putea permite lui Bernard Tapie să scape de acuzațiile lansate împotriva lui? Le Parisien, 21 februarie 1997 Gino Russo, tatăl micuței Melisa, insistă: " ... " Libération, 20 ianuarie 1997 Nici "schițează una dintre mutrele...", nici "insistă" nu sînt verbe de declarație. Faptul de a fi urmate de un discurs direct le convertește în verbe care introduc un discurs raportat. Grupuri prepoziționale Ca și
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
sculat măicuța-n zori Și a strâns în brațu-i flori Pentru cei doi frățiori. Lui Răducu, cel mai mare, I-a strâns mama -lăcrămioare. Lăcrămioare, flori de crini, Să nu plece prin străini. Lui Gelucu, cel “plinuț” Feciorul cel mai micuț, I-a strâns mama-iasomie! Iasomie și lalele Să n-aibă amar și jele Nici tristețe, nici durere. Dragii mamei feciorași De părinți să nu uitați! Pe tata să respectați! Pe mama să mângâiați! C-amândoi viață v-au dat! Iar
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
veniți, feciori Aici, la șezătoare, Unde-s fete mândre tare! Când vii bade-n șezătoare Nu sta la ușă-n picioare! Uită-te-n casă de-a rândul Și te-așază un’ți-i gândul! Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță. În picioare am opincuțe Și la brâu port tricolor În cap năframă cu flori Am altiță-n patru ițe. Poale mândre c-ale mele, Mititele, frumușele, Spuneți, care fată mare se fălește că le are? Și la gât
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cu flori Am altiță-n patru ițe. Poale mândre c-ale mele, Mititele, frumușele, Spuneți, care fată mare se fălește că le are? Și la gât mi-am pus mărgele Tot dintr-ale mamei mele Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță! Iată-mă sunt românaș. Tat zice că-s fecior Iară mama, puișor. Mă îmbracă, mă gătește Uite-așa pe românește! Cu opinci, cu zurgălăi, Cum stă bine la flăcăi! Și pun cușma pe-o ureche, Ca să le fiu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
face că beteala de argint a fost folosită doar până la mijlocul secolului al XX-lea. În secolul al XVII-lea , în Germania exista obiceiul ca orice membru al familiei care se așeza la masă să aibă în dreptul său un brad micuț împodobit cu beteală din argint, lumânări și mărgele. Cea mai mare parte a decorațiunilor erau făcute în casă de tinerele doamne, care pierdeau ore întregi decupând fulgi de zăpadă și steluțe și împăturind pliculețe pentru cadouri și coșulețe de hârtie
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]