6,081 matches
-
tot mai vizibile, copiii trebuie să-și fi pierdut, într-o oarecare măsură, libertatea hedonică de care beneficiau în contextele sociale fluide și riguros egalitare. Indiferența prietenoasă cu care fuseseră tratați a fost, foarte probabil, înlocuită de importanța lor ca miză a schimburilor matrimoniale. Leau revenit, prin urmare, sarcini sociale noi, precum o crescută implicare în activitățile productive sau deprinderea unor tehnologii specializate, ca și asumarea timpurie a unor statute clar prescrise (Owens & Hayden 1997). O trăsătură care sugerează emergența unui
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
palmelor, brațelor și feței pentru că aceste zone sunt ușor de observat. Gesturile nu trebuie asociate imediat cu ascunderea adevărului și trebuie obligatoriu corelate cu ceea ce comunică verbal și paraverbal și prin comportamentul general al acelei persoane. Dacă minciuna nu are miză mare atunci schimbările sunt nesemnificative și detectarea semnalelor se face cu dificultate. Mimica Expresia feței este dată de mimica realizată prin mișcarea mușchilor feței cu semnale date de: încruntare, ridicare sprâncenelor, încrețirea nasului, grimasa buzelor, poziționarea ochilor. Mimica este semnalul
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
nume să fie în natură ci doar în pricepere și în înțelegere”. Aici cartesianismului și tomismul se deosebesc fundamental. Caterus contra Descartes reia opera lui Gounilon și Sfîntul Toma contra Sfîntului Anselm, dar cu anumite variații. Aceste obiecții formulează perfect miza întrebării: ce valoare trebuie să acordăm ideilor care sunt în înțelegere? Pentru Caterus ceea ce Descartes numește lucrul gînditor, în calitate de ceva ce este prezent în mod obiectiv în înțelegere, “nu este decât o simplă denumire și un neant pur”.) Mai mult
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
trecere și nu ca substanță se rezumă la o continuitate; aceea “atât de fermă și de sigură” a enunțării Cogito-ului care se prelungește în “fermitatea acestei decizii pe care cred că trebuie să o iau pentru virtute”, pentru că ea este miza filosofiei văzută în întregimea ei, odată pentru totdeauna: ) Inventivitatea gîndirii se traduce deci în viața morală printrun drum personal care se continuă așa cum a început, grație acestui elan inaugural care “odată în viața mea “ mă face să resping opiniile cele
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Dar, metoda J.I.T. prezintă și limite, asupra cărora specialiștii fac referire și anume: * Există riscul ca așteptarea „momentului oportun” să ducă la întârzieri; * Manipularea materialelor în loturi mici presupune costuri asociate suplimentare; * Monitorizarea și controlul conduc la costuri crescute etc. Miza majoră pentru entitățile patrimoniale o reprezentă deținerea unui sistem modern de calcul al costurilor si de măsurare a performanțelor. Se poate aprecia că, teoretic, revin în actualitate metodele tradiționale de calculație și se impune rediscutarea acestora. În acest sens putem
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
blocaj al trecerii, o maladie a pasajului: voi rămâne mereu dincoace, pe teritoriul unei cunoașteri incapabile să se mântuie în act. „Ce e de făcut?“ rămâne o simplă întrebare, o infinită cădere pe gânduri. În nehotărâre, întrebarea aceasta își sporește miza, și cu cât febrilitatea căutării răspunsului devine mai mare cu atât ea se înfundă mai adânc în spațiul purei ei interogativități. Căci răspunsul la această întrebare nu e un simplu răspuns înlăuntrul unui sistem de concepte; nu e un răspuns
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
își ascund hotarul, pentru că ele îmi arată doar ne-hotărârea lor, orice hotărâre importantă este luată în „spaimă și cutremur“; căci ea se sprijină pe contururi neștiute: șubrede, înșelătoare, care urmează să apară sau care s-au șters de mult. Miza hotărârii mele poate să răspundă unei absențe, unei eschive, unei întârzieri sau unei sosiri prea timpurii. Ea poate fi însoțită de nehotărârea celuilalt, de răzgândirea lui, de părăsirea mea. Orice hotărâre adevărată este de aceea o faptă a singurătății și
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
compune niciodată cu el, cel ce se hotărăște și-l asumă din plin. Asumându-l, el cunoaște o stare de beție. El plutește și se lasă purtat de febra hotărârii sale. Pentru că hotărârea este luată în „spaimă și cutremur“, pentru că miza ei este un destin care ajunge să fie dobândit chiar și cu prețul vieții, trecerea ireversibilă a pragului care desparte tot ce a fost de tot ce va fi altfel ca până acum este însoțită de febra pe care o
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
devine atitudine. O viață întreagă modul meu de a gândi poate rămâne viciat, atins, filoxerat de o investiție inițială, de un crez, de o idee de care am apucat cândva să mă îndrăgostesc. „Proiectul“ este în fond pariul meu existențial, miza pe care o azvârl înaintea mea și din care îmi fac reper și îndreptar de conduită. Or, câți oameni sunt apoi dispuși să recunoască faptul simplu că matca în care și-au așezat viața sau o parte a ei n-
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
cel de-al treilea caz, în care îmi joc nu viața, ci eternitatea, nu împlinirea sau ratarea, ci mântuirea sau damnarea mea, cel care pune întrebarea și mă judecă se pierde într-o indeterminare supremă. Cu cât sunt mai mari miza, răspunderea și vina, cu atât instanța interogativă îmi este mai neclară. La drept vorbind, eu nu mi-l pot reprezenta nicicum pe cel care mă întreabă, așa cum nu-mi pot reprezenta circumstanțele interogării și așa cum criteriile de judecare îmi rămân
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
se vorbea aiurea la televizor și ușor-ușor ne-am dat seama că se vorbea aiurea și în interiorul unității noastre. Am avut colegi care aruncau așa, o vorbă, și deja se făcuseră bisericuțe. Ne-am divizat. S.B.: Până la urmă care era miza acestei împărțiri? G.Ș.: Nu știu să vă spun. Unitatea noastră a fost interogată toată. Era un procuror cu mustăcioară așa, care participase și la procesul lui Ceaușescu, nu-mi mai aduc aminte numele. S.B.: Când s-a întâmplat asta
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
51. Realitatea, susține aforistic Buisine, există atâta timp cât este descrisă, iar descrierea constituie cea mai pertinentă formă de reflecție a ei52. Perspectiva pe care o deschide studiul lui Buisine asupra descrierii ekphrastice face din stimulul pictural o problemă centrală a ekphrasis-ului. Miza fragmentului ekphrastic este aceea de a-l face pe cel căruia îi este adresată descrierea să vizualizeze obiectul de artă descris. Studiile lui Jean Michel Adam despre mecanismul descriptiv dețin o poziție privilegiată în cadrul teoriilor descriptive ale secolului XX. Un
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
plantații chnezești, se umflă ca să culmineze cu chipul trist semănând măștii lui Eminescu. Rar se întrevăd în artă, atât de fericit, semnele măreției sub veșmintele simplității!72. Referințele picturale și descrierea ekphrastică au în romanul lui Mircea Horia Simionescu o miză ironică. Dicționarul onomastic joacă în istoria ekphrasis-ului din literatura română un rol comparabil cu cel al romanului lui Perec, O colecție de amator în tradiția occidentală. Dacă în romanul francez unele tablouri descrise sunt inexistente, în romanul lui Mircea Horia
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
cu cel al romanului lui Perec, O colecție de amator în tradiția occidentală. Dacă în romanul francez unele tablouri descrise sunt inexistente, în romanul lui Mircea Horia Simionescu tablourile (universul pictural) evocate prin referințe și pasajul ekphrastic sunt reale, dar miza descrierii lor este inexistentă. La Mircea Horia Simionescu rolul ekphrasis-ului și al referinței picturale este acela de a reprezenta teroarea obiectelor (cum se întâmplă în Noul Roman Francez), ci de a descrie de dragul descrierii, fără ca acest discurs să aibă o
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
descrierii lor este inexistentă. La Mircea Horia Simionescu rolul ekphrasis-ului și al referinței picturale este acela de a reprezenta teroarea obiectelor (cum se întâmplă în Noul Roman Francez), ci de a descrie de dragul descrierii, fără ca acest discurs să aibă o miză narativă. Nefiind referințe sau descrieri ekphrastice care au un scop hermeneutic, observabil în construcția narațiunii sau a personajelor, dar neîndeplinind niciun rol ornamental, referințele și descrierea ekphrastică serveste drept instrument de parazitare a intrigii, de anulare a acțiunii, constituindu-se
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ornamental, referințele și descrierea ekphrastică serveste drept instrument de parazitare a intrigii, de anulare a acțiunii, constituindu-se în digresiuni perfecte. Comparabile cu cele inserate de Odobescu în Pseudokynegeticos, cele ale lui Simionescu arată dimensiunea ironică a ekphrasis-ului inserat fără miză interpretativă. Capitolul II Imagine și literatură în critica românească din perioada 1960-19951 Așa cum am văzut, una din pozițiile teoretice ce marchează critica occidentală în perioada 1960-1995 se orientează înspre interesul pentru studiul imaginii și, mai precis, pentru studiul problemei ekphrasis-ului
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
două serii paralele, ochii noști ar putea zări ceea ce pentru ochii viitori va deveni limpede?26. Articolul Marianei Enache din ultimul număr al revistei Arta din anul 1989 analizează ilustrația operei lui Creangă în perioada interbelică. Articolul nu are o miză analitică, ci mai degrabă istorică. Autoarea antologhează edițiile grafice dedicate operei lui Ion Creangă în această perioadă și prezintă selectiv edițiile semnate de Dumitrescu Stoica, Maria Manolescu Bruteanu și Theodor Kiriacoff Suruceanu Trecerea sumară în revistă a ilustrației interbelice pentru
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
unui prim studiu consistent semnat de Tudor Vianu și publicat în 196138. Tudor Vianu trasează în paginile acestui articol din volumul omagial dedicat profesorului George Oprescu o istorie a acestei teme horațiene în estetica secolului XX. Articolul nu are o miză analitică, ci, mai degrabă, una istorică. Sunt menționate astfel studii aparținând spațiului german de reflecție asupra asemănărilor dintre cele două arte: studiul lui Th. A. Meyer Das Stilgesetz des Poesie (1930), studiul lui O. Walzel Gehalt und Gestalt im Kunstwerk
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
sub impusul neștiut al infuenței celor citite sau ascultate cu diverse prilejuri - artistul însuși a creat o sinteză, uneori evidentă, alteori mai greu de deslușit, a artelor ce se rostesc în teritorii diverse ale creației 48. Articolul nu are o miză analitică pentru că nu dezvoltă o comparație a discursului vizual și a celui verbal; intenția lui Dan Grigorescu rămâne mai degrabă aceea de a găsi o similitudine funciară: intrinsecă între arte nu din perspectiva producerii unui fapt artistic, ci din aceea
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
românească (literară și de artă) studiile despre imagine, mai ales cel despre ekphrasis, nu se conturează ca o preocupare circumscrisă teoriilor despre cititor. Studiul Ameliei Pavel observă prezența descrierilor obiectelor de artă în romanul lui Thomas Mann, rămânând unul fără miză analitică. Mai mult, în critica occidentală a perioadei 1960-1995 interesul pentru ekphrasis se concretizează, așa cum am văzut, prin publicarea a numeroase studii. În spațiul românesc cele trei direcții de cercetare - ilustrație, pictorialism și ekphrasis - nu privilegiază studiul raportului literatură/artă
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
realist. Putem defini descrierea ekphrastică drept copia verbală a unei reprezentări vizuale. Impulsul mimetic de a transpune verbal elementele componente ale picturii se opune tendinței de a le organiza în dicsurs. Pașaliu nu descrie detaliile scenei de interior la întâmplare. Miza descrierii sale este interpretarea tabloului. Fragmentul ekphrastic pune în discuție raportul dintre ekphrasis și descrierea laudativă. În istoria ekphrasis-ului sunt situații în care descrierea textului literar se construiește exclusiv cu ajutorul descrierii laudative a operelor de artă (pictură, sculptură, desen). Unul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
statuii, viceconsulul Charles Champoiseau, să identifice funcționalitatea piedestalui - ea reprezintă un vapor, o ambarcațiune - și să propună în a doua misiune de explorare a sanctuarului din insula Samotrache aducerea lui la Louvru, acolo unde bustul fusese deja expediat în 186329. Miza unei astfel de selecții este fără îndoială decontextualizarea. Înșiruirea elementelor ce compun anatomia figurii zeiței accentuează semnele mutilării: "Un trup fără cap, fără brațe, cu o aripă doar, o ciungă". Portretul conturat nu mai este cel al zeiței Nike, ci
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
metonimică; tabloul este locul unde pentru prima dată Vasi o întâlnește pe Yvette, trimisă și ea de mama ei să vadă pictura. Evocarea lui, prin menționarea titlului, semnalează începutul istoriei amoroase dintre cei doi, și, indirect, începutul istoriei lui Babis. Miza acestei referințe ekphrastice este mai mult una de reper, decât aceea de interpretare a unui element al compoziției plastice create de Leonardo da Vinci. Privit din perspectiva transferului dintre opera picturală înspre opera literară, Căderea în lume prezintă o particularitate
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Ionescu propune înființarea unui Institut de Înalte Studii Ortodoxe, o instituție teologică modernă și riguros ortodoxă, care merită chiar și acum, după șase decenii, toată atenția Bisericii Ortodoxe Române, prin actualitatea demersului său, axat pe o viziune înnoitoare și prin miza sa majoră pentru revigorarea Ortodoxiei 8. Filosoful român analizează acest proiect esențial al unui posibil Institut de Studii Ortodoxe, în cele mai mici detalii, de la aspectul logistic, organizarea internă până la formarea corpului profesoral, estimându-se o perioadă de 5-6 ani
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
nivel teoretic înalt, o amplă acțiune menită sporirii prestigiului Ecclesiei și dialogului interortodox, prin proiectarea unei reviste solide, din punct de vedere științific, de teologie ortodoxă. Încă din toamna anului 1926, Nae Ionescu anunța apariția unei asemenea reviste a cărei miză era una majoră pentru spațiul ortodox 7. Apariția acestei reviste de cultură ortodoxă era o bună oportunitate de restaurare a prestigiului Bisericii, în condițiile în care se preconiza editarea unei publicații de un nivel științific ridicat. Pentru Ortodoxia românească, o
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]