4,496 matches
-
producerii de celule sanguine de către măduva osoasă. d) afecțiuni grave ale unui organ, observate la microscop după autopsie: ... i) necroze extinse sau grave, fibroze sau formarea de granuloame în organele vitale cu capacitate de regenerare (de exemplu, ficatul); ... îi) modificări morfologice grave care sunt poten��ial reversibile, dar există dovezi clare care indică o disfuncție organică pronunțată (de exemplu, infiltrare gravă cu grăsime a ficatului, necroza tubulara acută gravă a rinichilor, gastrita ulceroasa), sau iii) dovada unei mortalități celulare importante în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207505_a_208834]
-
respectă nevoile analitice ale calității farmaceutice și controlul calității și în multe domenii, poate servi drept alternativă la spectroscopia convențională. Lucrări din domeniul farmaceutic se axează asupra unor aspecte ca: - analiza uniformității amestecului în pulberi și comprimate; - compoziția și caracteristicile morfologice ale comprimatelor filmate și ale granulatelor multistratificate; -schimbările de ordin spațial care au loc în sistemele de matrici biodegradabile, în cazul hidratării și degradării matricei și eliberării active. II. 6. SPECTROSCOPIA RAMAN Principii generale Într-o moleculă poliatomică pe lângă vibrația
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
artistică, filosofie - literatură, creație - metodă, artă - cunoaștere, artă - progres, teorie - dogmă, text - context ș.a. Reluând concepte din aceste lucrări, și din altele, adâncindu-le și dezvoltându-le dintr-o perspectivă mai largă, lucrarea Nivele estetice (1972) se vrea o „sinteză morfologică”, „o sinteză a modalităților de abordare științifică a operei”. Autorul o consideră necesară, întrucât estetica intuitivă, constituită prin negarea celei speculative și sistematice, întemeiată de filosofi, nu elucidează decât unele dintre problemele artei, de vreme ce judecata estimativă se poate bizui doar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
etimologic și aceasta o declară de la început. E foarte bine că s-a preferat principiul fonetic. Numai că, în mod surprinzător, ni se spune tot în preambul că «principiului fonetic îi sunt asociate în acest proiect principiul silabic și cel morfologic». Ei, parcă nu mai e așa simplu... Când scriem după ce pronunțăm și când scriem după principiile «asociate 0╗, cel silabic și cel morfologic? Ne-ar trebui și aici o regulă pe care s-o urmărim statornic, un fel de subregulă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
spune tot în preambul că «principiului fonetic îi sunt asociate în acest proiect principiul silabic și cel morfologic». Ei, parcă nu mai e așa simplu... Când scriem după ce pronunțăm și când scriem după principiile «asociate 0╗, cel silabic și cel morfologic? Ne-ar trebui și aici o regulă pe care s-o urmărim statornic, un fel de subregulă precisă, simplă, clară, fără fluctuații și contradicții. Nu e oare prea mult să pretindem unui inginer, unui muncitor, să cunoască principiul silabic și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Ne-ar trebui și aici o regulă pe care s-o urmărim statornic, un fel de subregulă precisă, simplă, clară, fără fluctuații și contradicții. Nu e oare prea mult să pretindem unui inginer, unui muncitor, să cunoască principiul silabic și morfologic înainte de a învăța noua ortografie? În loc să învăț principiile, voi învăța pe dinafară textul însuși al proiectului noii ortografii a limbii române. Voi începe cu paragraful 1, care ne arată de câte soiuri sunt literele. Merge. Paragraful 2 (din capitolul Vocale
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Acestea sunt consecințe ale modificărilor la nivelul nodulului sinoatrial și al sistemului excitoconductor, dar și a afectării sistemului nervos vegetativ în relație cu îmbă - trânirea (2). 11.1.2. Unda P Pe electrocardiograma subiectului vârstnic, unda P prezintă uneori modificări morfologice, fiind mai plată sau alteori bifidă (2). 11.1.3. Intervalul PR Mai multe studii electrocardiografice arată alungirea fiziologică a intervalului PR asociată procesului de îmbătrânire. Din acest punct de vedere, limita superioară a lungimii interva - lului PR a fost
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
fiziologic drept cord drept. La nivelul AD ajunge sângele venos al marii circulații prin cele două vene cave și sinusul coronar, care drenează cea mai mare parte a sângelui venos propriu inimii. AD este format din două porțiuni distincte, atât morfologic cât și embrionar. Între orificiile de deschidere ale celor două vene cave, mergând în stânga până la șanțul interatrial și în dreapta pâna la șanțul terminal His, peretele atrial este neted, reprezentân portiunea sinusală a atriului derivată din sinusul venos al tubului cardiac
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
atrială dreaptă a fosei ovalis este situată între triunghiului lui Koch și deschiderea venei cave superioare. Un anevrism al sinusului aortic a lui Valsalva se poate deshide datorită proximității sale în atriul drept. Morfologia internă a atriului drept Principalele elemente morfologice interne ale atriului drept sunt: crista terminalis care reprezintă mulajul negativ al șanțului terminalis de pe fața externă a cordului, cristă ce separă aria posterioară netedă a atriului (sinus venarum) de porțiunea rugoasă anterioară (regiunea trabeculată) a atriului propriu-zis și a
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de drept, stâng și posterior, ceea ce este mai adecvat referitor la dispunerea embriologică a cordului fetal. Considerăm că pentru un cord adult termenii corecți din punct de vedere anatomic sunt anterior, posterior stâng și posterior drept. Din punct de vedere morfologic și funcțional arterele coronare prezintă o porțiune infundibulară, lungă până la 0,5 cm, nivel la care apar frecvent plăcile de aterom, care micșorează ostiumul coronarian. Traiectul arterelor coronare este sinuos, arterele prezentând o rezervă de lungime necesară în timpul fazelor revoluției
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
materiale ca platina ș.a. Pentru progresul farmacologiei reținem și Formulaire pour la préparation et l’emploi des plusieurs nouveaux médicaments al lui Purkyné, care deși apare în 1821, experimentările sunt făcute în acest secol; endocrinologia își încheie și ea perioada morfologică (începută în sec. XVI) prin studiile semiologice și anatomo clinice ale englezilor Caleb Hillier Parry (1755 - 1822) și mai târziu Thomas Addison (1793 - 1860). Apar publicații medicale și de popularizare ca Avis au peuple sur la santé (1761) a medicului
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pus bazele școlii românești de morfologie la Iași interpretând anatomia ca „știința formelor vii“. El consideră că procesul de învățare trebuie să evolueze de la simpla asimilare mnemotehnică la cel de asimilare biologică. Studiile sale au abordat domeniile de embriologie, fiziologie morfologică și antropologie creând la București, Institutul de antropologie, care astăzi îi poartă numele. Elevul său, Gr. T. Popa (1892-1948) se distinge prin concepția medical filosofică, vocația de cercetător, pasiunea pentru laborator și catedră, dragostea de neam și țară. Gr. T.
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
este postpunerea. Într-o primă etapă, antepunerea sa poate dobândi valori stilistice, antrenând valori emfatice. Construcția cu de presupune deja un grad superior de subiectivitate. Cât privește specificul construcției în limba română, pot fi făcute câteva observații legate de natura morfologică și sintactică a elementelor N1 și N2: (a) Româna permite apariția unui adjectiv substantivizat în poziția N1 (posibilitatea există și în spaniolă și în italiană): Da' bleaga de Ivona, ea cu serviciu, ea cu prietinile, cu țigarea-n gură și cu
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
tine. 2. OBIECTIVE Am urmărit formularea unei serii de observații cu privire la comportamentul tiparului (Det) N1 de N2 în româna actuală. Pentru stadiul actual al limbii, am tratat în mod special aspecte legate de frecvență și de productivitate: din ce clase morfologice sunt selectați constituenții și ce mecanisme de interpretare a sensului există pentru diverse registre de limbă în cazul anumitor formații speciale, create în strânsă dependență cu un context sociocultural sau politic. Am urmărit aceste probleme într-o serie de utilizări
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
sau argotic, am interpretat datele obținute în urma aplicării chestionarului menționat. Observațiile asupra utilizărilor din stadiul actual al limbii vizează comportamentul sintactic (asocierea modificatorilor cu cele două nominale componente, modalitățile de realizare a acordului intern și extern), natura semantică și caracteristicile morfologice ale elementului din prima poziție, mecanismele de interpretare a sensului și uzul propriu-zis al tiparului la nivelul unei categorii foarte dinamice de vorbitori, adolescenții (frecvență și productivitate). 3.1. Studiul corpusului 3.1.1. Comportamentul sintactic Ambii constituenți pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
proeminenței contextuale acordate de vorbitor unuia dintre cei doi constituenți (ambii cu trăsătura [- Animat]) ca sursă a acordului apare ca o soluție acceptabilă, care explică libertatea actuală în realizarea acordului în aceste situații. 3.1.2. Natura semantică și caracteristicile morfologice ale elementului din prima poziție În legătură cu semantica și caracteristicile morfologice ale lui N1, se observă o foarte mare permisivitate a construcției în uzul actual. Seria elementelor care pot apărea în poziția N1 depășește cu mult sfera restrânsă a "numelor de
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
ambii cu trăsătura [- Animat]) ca sursă a acordului apare ca o soluție acceptabilă, care explică libertatea actuală în realizarea acordului în aceste situații. 3.1.2. Natura semantică și caracteristicile morfologice ale elementului din prima poziție În legătură cu semantica și caracteristicile morfologice ale lui N1, se observă o foarte mare permisivitate a construcției în uzul actual. Seria elementelor care pot apărea în poziția N1 depășește cu mult sfera restrânsă a "numelor de calitate", stabilită de Milner (1978: 201 și urm.) și amendată
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
prin incompatibilitățile semantice; gramatical, toate formațiile noi se construiesc pe baza acelorași tipuri de substructuri menționate deja pentru (Det) N1 de N2 (vezi supra, 3.1.); ● disponibilitatea în direcția construirii unor sintagme cât mai expresive are consecințe și în plan morfologic și lexical: crearea unei paradigme de flexiune în cazul cuvintelor invariabile sau al împrumuturilor neadaptate (plasate în poziția N1) și apariția unor unități lexicale noi, neatestate în dicționare, prin derivare și compunere; ● se păstrează structurile relativ stabile, catacretice, cu adjective
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
ă), care au relaționat activitatea sexuală cu starea de sănătate. Acești vârstnici sănătoși, căsătoriți, au răspuns că ,,viața sexuală nu încetează niciodată" sau au apreciat încetarea activității sexuale la peste 60 de ani. Nu toți specialiștii admit andropauza ca entitate morfologică, deoarece simptomatologia și delimitarea ei nu sunt atât de bine marcate ca la menopauză; totuși climacteriul viril poate fi definit ca perioada de tranziție între vârsta adultă și declinul fiziologic [4, p. 111]. Programat genetic, fenomenul de îmbătrânire are răsunet
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
și, în condițiile în care populația vârstnică devine un segment demografic tot mai important, cunoșterea particularităților legate de evaluarea cardiologică a acestei categorii dobândește o importanță aparte. Particularități ale semiologiei ecocardiografice a vârstnicilor sănătoși Aparatul cardiovascular al vârstnicului suferă modificări morfologice și funcționale, astăzi bine studiate. Din perspectiva evaluării ecocardiografice, cunoașterea acestor particularități normale și diferențierea de modificările patologice reprezintă o condiție importantă pentru o interpretare corectă a datelor imagistice. 13.1.1. Ventriculul stâng 13.1.1.1. Geometria și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
diastolică a ventriculului stâng Numeroase studii au obiectivat alterarea funcției diastolice la pacienții vârstnici. Mecanis- mele implicate în apariția disfuncției diastolice asociate cu înaintarea în vârstă nu sunt pe deplin cunoscute, dar au fost sugerate multiple ipoteze. Modificările fiziologice și morfologice induse de vârstă care ar putea contribui la alterarea umplerii diastolice precoce includ: prelungirea relaxării izovolumice secundară recaptării întârziate a calciului de către reticulul sarcoplasmic; creșterea rigidității ventriculare datorată modificărilor calitative și cantitative ale colagenului miocardic și ale conținutului de țesut
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
unei bune capacități de efort. 13.2. Modificări valvulare frecvente la vârstnici În contextul general al îmbătrânirii populației și al schimbării etiologiei dominante a bolilor valvulare, odată cu creșterea frecvenței leziunilor degenerative în detrimentul celor reuma - tismale, devine foarte importantă cunoașterea modificărilor morfologice și funcționale „fiziologice” în cadrul procesului de îmbătrânire și distingerea lor de aspectele patologice care pot fi întâlnite la vârstnici. Înaintarea în vârstă produce modificări morfologice la nivelul țesutului valvular, în special la nivelul valvelor mitrală și aortică, ce suferă un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
valvulare, odată cu creșterea frecvenței leziunilor degenerative în detrimentul celor reuma - tismale, devine foarte importantă cunoașterea modificărilor morfologice și funcționale „fiziologice” în cadrul procesului de îmbătrânire și distingerea lor de aspectele patologice care pot fi întâlnite la vârstnici. Înaintarea în vârstă produce modificări morfologice la nivelul țesutului valvular, în special la nivelul valvelor mitrală și aortică, ce suferă un proces progresiv de degenerare și dilatare. Un studiu necroptic efectuat pe 765 de pacienți a evidențiat o tendință de creștere progresivă de-a lungul vieții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
IV, Buc., 1978; Id., Pelendava - Craiova pe Columna lui Traian și în epoca Imperiului Roman, Craiova, 1980. 30 Aceste fortificații, preluate de la geto-daci, au fost identificate pe malul drept, pe versantul abrupt de la Bucovăț. 31 Nicolaescu-Plopșor D., Volschi W., Considerațiuni morfologice și hidrografice privind evoluția chorologică a fortificațiilor naturale întărit în Câmpia Română în Hallstat și Latène, St. cerc. antrop., 8, 1971. 32 Tudor D., op. cit., 1978 (285-286). 33 Dumitriu-Snagov I., Țările Române în secolul al XIV-lea (Codex latinus Parisinus
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
QRS (de fapt al oricărei unde) se poate face prin analiză vectorială. Metoda este identică cu cea folosită pentru determinarea axei electrice, dar este luat în considerare un număr oarecare de momente din cursul fenomenului (puncte de traseu ECG). Analiza morfologică a traseului ECG presupune identificarea corectă a componentelor sale (unde și segmente), determinarea duratelor și compararea lor cu valorile normale. Sunt evaluate amplitudinea și aspectul undelor (cursa de timp); pentru segmente este identificată orice deflexiune suplimentară (suprapusă), pozitivă sau negativă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]