4,695 matches
-
pescui, a ara, a culege, a traversa, a semăna, a fotografia, a cheltui, a mătura, a deretica, a împleti, a visa, a fura, a minți, a învăța, a mânca, a bea, a recita, a fuma, a suge, a tricota, a murmura, a asculta, a traduce; a se pregăti, a se spăla. Cornilescu (2001: 484−488) arată că nominalizarea supin + subiect este întotdeauna de tip activitate/proces, obiectul nu trebuie lexicalizat (ca să măsoare evenimentul), pe când cea de tip supin + obiect denotă o
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tiran al României care nu-și revenea din uimire că un fiu de popă unit, căruia „ei” Îi oferiseră toate favorurile, Îndrăznește să-l critice În presa burgheză, dând astfel un foarte prost exemplu, printre altele, celor care În țară murmurau deja Împotriva acumulării excesive a puterii. Grotesc, aproape incredibil: mai mult decât romancierul Dumitru Popescu sau decât adjunctul său, Dumitru Ghișe - ajuns pro-rector, după ce ani de zile fusese adjunct al ministrului culturii, lăsând o impresie mai degrabă pozitivă În rândul
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
robul pîntecelui, Rotund de Burtă mănîncă, inima mea pe pod panoul rutier, satul Sebeș, Mureșule, vale largă! halta Rușii-Munți, Ideciu de Jos semăn cu o fată, din patru-cinci ceferiști adunați în capătul gării mi-ai răspuns la salut sărut mîna! murmurai, dungă de avion cu reacție sud-vest, aerodromul militar unghi ascendent pe Cîmpia Turzii, straturi de zăpadă munții în urmă peste Deda, pe lună pete mai curate decît Cain, intrînd peste el în legendă, distanța felul pămîntesc de curățire, Mureșul mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
frumușîca ceea, pleacă și ea în România! zîce că La Turn, mergeți pe la Giurgiulești în România? parametri fier-materie organică, dominanta de culoare roșu spre galben și albastru, șoferul nici nu ține inscripții bilingve, recunosc mereu chipuri de rude, bună dimineața! murmurînd justificativ pe culoar, sari pe scaun dintr-o mișcare, Vadu lui Isac egreta pe nămol, baltă permanentă la Prut, Colibași tot sate de Mitropolia Basarabiei, cel mai mare protopopiat la Chircani, luați declarațiile de completat în vamă, cei pentru Ucraina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
miticul Hercule, plini de bagaje grele care trebuie purtate cu mare grijă... zacuștile, dulcețurile, punga cu sarmale... În căminul 5, din Pușkin, nu se vede lumină. Nu mă mir. E ceva obișnuit. Colegele mele sunt venite mai demult, le aud murmurând. Deschid ușa. Am senzația că intru într-un beci întunecat și înghețat. Stau în paturile de campanie, cu paltoanele pe ele, încălțate cu cizme și plăpumile peste ele. Ne salutăm. Nicoleta îmi atrage atenția că nu curge nici apa. Cea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
la Mendoza, trei bancnote și i le-am înmânat șoferului. Cursa, după indicația aparatului de taxat, costa 282 pesos. Am spus șoferului să păstreze restul și numai puțin mai târziu am înțeles cum se face că acesta nici măcar n-a murmurat un singur cuvânt de mulțumire și a părăsit locul în viteză. La recepția hotelului, când am anunțat că vom pleca a doua zi dis-de-dimineață, funcționarul mi-a cerut să plătesc în avans camera, ceea ce mi s-a părut cam bizar
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
și cîte și mai cîte subiecte care îți tăiau respirația! Spusele și le întărea cu jurăminte de felul: "Să-mi crape ochii dacă nu, cînd și-a rotit odată privirea, au rămas toți înlemniți..." Își trăia poveștile și cînd își murmura spusele ca susurul unui izvor, cînd răstit, cu strigăte, cu onomatopee și cu multe alte mijloace, după cum era personajul sau situația. Avea și muiere și casă în sat, dar nimeni nu l-a văzut altundeva decît în bordeiul lui de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
povestea de Cernescu, de groaza tuturor deținătorilor de biblioteci. Eram curios și mai ales ciudos că Dumnezeu l-a răbdat atîta pe pămînt. -Bine, o să vin mîine la ora zece. Singur, da? Singur, sînteți mulțumit? Încă nu pot să știu..., murmură bătrînelul. Stătea pe trotuar, puțin speriat, puțin agitat. Mă poftește în casa năpădită de pustiu. Lacăte, zăvoare ruginite și uși scîrțîitoare. Un bec murdar și chior, toaletă pentru muște, încearcă să se lupte cu întunericul. La întrerupător, de jur împrejur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și o întrerup. Deci sînteți rudă cu sculptorul... Nu, nu, excelență. Cu nebunul? țip, întrebîndu-l. Da. Primesc lovitura năucitoare și strig la el: De ce suferi, de ce te autoflagelezi? Cu ce ești vinovat? Avocatul tace. Apoi, ridică ochii spre mine și murmură încet. Așa-s eu... Ochii bătrînului se umplu de lacrimi. Îl strîng la piept și-l mîngîi. Mîine plec pentru un an din țară, în Cuba. Îl voi mai revedea? Capul familiei Un bărbat trebuie să fie bărbat, adică el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
sfera lui nu se intersectează cu a ta, de ce adică să nu surîzi puțin cînd traiectoriile se apropie pentru un nimic de cîteva clipe? Coborîm din tramvai și primesc un blînd surîs de la cineva care îmi oferă întîietatea. Tack (mulțumesc), murmur eu abia auzit. Un nou surîs mă asigură că a receptat recunoștința mea. Tramvaiul ne-a adus în port, unde un vapor din cretă ne așteaptă să ne ducă pe una dintre sutele de insule. Toate sînt din rocă dură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
fost „turnarea cositorului”, practică turcească de îndepărtare a fricii, a oricărui tip de frică. Bunica o făcea cu mare responsabilitate și doar atunci când situația cerea acest lucru în mod evident. Cositorul era topit în timp ce bunica spunea o serie de rugăciuni murmurate pe vârful buzelor, percepția în plan auditiv fiind destul de greoaie pentru cel ce-ar fi vrut „să fure” această practică păgână. Ulterior corpul era acoperit și protejat cu un material a cărui țesătură era potențial din bumbac, in sau cânepă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
că nu atinge imediat luna; [...] imaginea, ca și viața, nu se învață: se manifestă 13. Descrierile sunt uneori atât de concrete la Eminescu, încât par a fi proză curată: Scârție-n vânt cumpăna de la fântână,/ Valea-i în fum, fluiere murmură-n stână./ Și osteniți oameni cu coasa-n spinare/ Vin de la câmp; toaca răsună mai tare,/ Clopotul vechi împle cu glasul lui sara14. Când Lucian Blaga spune că satul e atemporal 15 și că veșnicia s-a născut la sat16
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
degrabă de retină, atunci când este vorba de izvor, ele se adresează urechii: izvorul sare202, se bate-n pietricele 203; singuratice izvoare fac cu valurile larmă 204, plâng în vale205; apa sună somnoroasă 206, tremură pe prund 207; izvoare blânde cad208, murmură 209, suspină 210, cântă 211, fac larmă 212; izvoare albastre/ Șoptesc ele-n de ele213, sunt sdrumicate peste pietre licurind, suspină-n flori molatic, coboară-n ropot dulce, sar în bulgări fluizi 214, sunt vergine și sânte 215. Armonii cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și seacă -/ Părea că-n somn un înger ar trece prin infern 215. Pornind de la credința populară că fiecare dintre semeni poartă cu sine un înger păzitor, dualitatea înger-copilă este sugerată de umbra acesteia, când la picioarele Madonei fata își murmură rugăciunea de credință: umbra ei, ce ca și dânsa stă în rugă-ngenunchiată216. Spre mijlocul poemului apare "certitudinea": O, nu-i umbra ei aceea este îngeru-i de pază217. Imaginile amintesc de umbra copilei moarte, iar verbul a părea deține accentul principal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pă felie? Este desigur o bună recomandare să fiu vărul părințelului, nu al lui Laur, da’ uite ce tâmpenie, că n-am apucat să-i spun că femeii ăleia m-am prezentat drept frate-său. — Și ăsta-i văr-tu, murmură ca pentru sine moșneagul ăsta bățos. Toți trei sunteți veri... — Suntem În familie, bre, așa-i cel mai bine. Zici că-l băgăm? Îl băgăm, aprobă el mecanic, continuând să se zgâiască la fiarele de pe masă și de sub masă, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
dintre colegi... emoționat ca un elev timid, rememorând cu glasul stins, mult De-ar fi Moldova’n deal la cruce... prea stins, împrejurările brutale și cinice, în care școala noastră a fost desființată. „Șaizeci de ani, au trecut de-atunci..!” murmură el, abia auzit, cu glas tremurat. Tăcerea care a urmat, deveni parcă și mai apăsătoare... părea un moment de reculegere, în fața unui mormânt deschis... Doar copacii din jur, cu frunzele împuținate de toamnă, foșniră tainic, și, parcă anume, câteva crengi
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
în sufletul celuilalt, ceea ce simțeam în clipa aceea, dar ne era greu s-o spunem... Era ca și cum, toate simțămintele noastre ar fi fost strânse boț, ca un geamăt, întrun singur pumn. Timpul a trecut peste noi... ca un tăvălug necruțător...!”, murmură alt coleg, vrând poate, să explice de ce ne-am împuținat așa... „ - Hm ?!”, dădurăm toți din cap, pătrunși de acest adevăr aspru și neîndurător. Urmă din nou o liniște adâncă, plină de înțelesuri. „ Da, timpul..!”, îmi trecu prin minte un gând
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
prin goana sângelui... Și, vreme, cât o bătaie de inimă grăbită, întreaga-mi ființă se prefăcu într-un strigăt... „Întoarce-te timp.... întoarce-te !”, pe care îl sfărmai între dinți, și îl înăbușii în piept cu pumnii. Apoi, mă pomenii murmurând, doar pentru mine...” Dacă s-ar întoarce timpul !.. dacă, s-ar putea întoarce, să ne facă din nou copii... măcar pentru o clipă...!” „ - Hm ?!... Ce idee !”, îmi șopti rar, un alt gând... „Ce înseamnă a retrăi timpul trecut, a-l
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
retrăi timpul trecut, a-l avea... a-i da viață ?!.. hm !”... „...Nu, nu !... continuă, tot el, viața ni s-a scurs, la toți, ca o adiere de vânt... Am uitat cum e să fii copil !” „ Da, !.. Așa este, am uitat..!”, murmurai eu înfiorat. „ Ai spus ceva...?!”, mă întrebă un coleg. „ Nu, nu.. m-am gândit, așa..!”, i-am răspuns. Gândul acela m-a întristat și mai mult... și, parcă m-a tras într-o bulboană adâncă... adâncă, fără fund... Haideți, să
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mă întrebă un coleg. „ Nu, nu.. m-am gândit, așa..!”, i-am răspuns. Gândul acela m-a întristat și mai mult... și, parcă m-a tras într-o bulboană adâncă... adâncă, fără fund... Haideți, să ne reîntâlnim peste o lună...!”, murmură unul din colegi risipindu-mi din nou gândurile. „Poate, vom fi mai mulți, atunci !... Vom căuta adrese și-i vom anunța...!” „ Da, da... bună idee !”, murmurarăm toți, în speranța că, poate, așa va fi. „... Deci, ne-am înțeles... peste o
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
într-o bulboană adâncă... adâncă, fără fund... Haideți, să ne reîntâlnim peste o lună...!”, murmură unul din colegi risipindu-mi din nou gândurile. „Poate, vom fi mai mulți, atunci !... Vom căuta adrese și-i vom anunța...!” „ Da, da... bună idee !”, murmurarăm toți, în speranța că, poate, așa va fi. „... Deci, ne-am înțeles... peste o lună, pe 25 octombrie... în poarta Seminarului...!” La gândul că atunci, voi fi din nou după șaizeci de ani, în fața porții școlii noastre... mă înfiorai. Ne-
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
fugărit de cineva din urmă, când abia se târa în noapte oprindu-se la nesfârșit în gări neluminate, ori în câmp, că s-ar fi spus că nu vine de nicăieri și nu va ajunge niciodată undeva... „ Mărășești... stația Mărășești..!”, murmură cineva întuneric... Eu tresării la auzul acelui nume sfânt „Mărășești”... În minte venindu-mi vorbele bunicului meu, veteran din Primul război mondial, „... Românii, când citesc istoria bătăliilor de la Mărăști, Mărășești și Oituz... ar trebui, să o citească ca pe o
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mai țârâiau tremurat. În liniștea nopții, din depărtare se auzi un găgăit ascuțit apropiindu-se din ce în ce. Un cârd de gâște sălbatice acoperea cerul de deasupra, alunecând către miazăzi pentru iernat. „ Asta înseamnă că a venit vremea toamnei..!”, murmură careva mai mult șoptit. După o vreme, tot el continuă cu o tristețe care-i sfâșie sufletul. Cocoarele, în toamna asta, oare, nu s-au mai călătorit ?!.. întreaga-i ființă prefacându-i-se ca într-un strigăt de durere.. Sărmanele păsări, ale
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
pocnetul roților pe șine... glasul lor tremurat.. „De-ar fi Moldova în deal..” Roțile huruiau pe șine tot mai grăbite.. „la cru ce... la cru-ce...”, ticăiau la trecerea peste ace. Abia atunci mi-am retras mâna rămasă întinsă spre cer, murmurând cu o tristețe în suflet nemărginită... „Rămâneți cu bine, oameni buni... rămâneți cu bine!” Capitolul IV ULTIMUL SPECTACOL... 1945... După un întreg an de pribegie, ne întorceam acasă... Trenul aluneca prin codrii Bârnovei, ca un șarpe lung și negru. Urmează
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
lung și negru. Urmează stația Bârnova..!”, se auzi glasul gros al cheferistului de pe culuar. Ne apropiam de casă. După verificarea frânelor... trenul își dădu drumul prin tunel într-un iureș amețitor. „Încă o jumătate de ceas.. și, intrăm în Iași !”, murmură cineva în întunericul din compartiment. Un fior ne săgetă inima la toți. După un an de pribegie, în marele refugiu, ne întorceam acasă... acasă la noi. La ieșirea din tunel, trenul se repezi la vale cu o iuțeală năucitoare, înfiorând
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]