36,388 matches
-
și stiluri muzicale. Un loc special a revenit creației românești - clasice și contemporane, multe dintre primele audiții ale maeștrilor creației contemporane, aflându-se pe afișele acestei instituții. Timp de mai bine de o jumătate de veac, distinsul om de știință muzicală Petre Codreanu a semnat sute de articole, eseuri,cronici muzicale și prezentări de cărți și de discuri, recenzii etc., care au văzut lumina tiparului în reviste de specialitate: Muzica, Contemporanul, Actualitatea muzicală, Teatrul. Spectacolul muzicii., Luceafărul. Libertatea, Săptămâna, Cronica (Iași
PETRE CODREANU - 80 by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83383_a_84708]
-
clasice și contemporane, multe dintre primele audiții ale maeștrilor creației contemporane, aflându-se pe afișele acestei instituții. Timp de mai bine de o jumătate de veac, distinsul om de știință muzicală Petre Codreanu a semnat sute de articole, eseuri,cronici muzicale și prezentări de cărți și de discuri, recenzii etc., care au văzut lumina tiparului în reviste de specialitate: Muzica, Contemporanul, Actualitatea muzicală, Teatrul. Spectacolul muzicii., Luceafărul. Libertatea, Săptămâna, Cronica (Iași), Tribuna (Cluj - Napoca), Astra (Brașov), Ateneum (Bacău), precum și în presa
PETRE CODREANU - 80 by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83383_a_84708]
-
o jumătate de veac, distinsul om de știință muzicală Petre Codreanu a semnat sute de articole, eseuri,cronici muzicale și prezentări de cărți și de discuri, recenzii etc., care au văzut lumina tiparului în reviste de specialitate: Muzica, Contemporanul, Actualitatea muzicală, Teatrul. Spectacolul muzicii., Luceafărul. Libertatea, Săptămâna, Cronica (Iași), Tribuna (Cluj - Napoca), Astra (Brașov), Ateneum (Bacău), precum și în presa centrală cotidiană dar și de peste hotare - El Mendo (Cuba), Sovietskaia Musika (Moscova) etc. În această îndelungată și prestigioasă activitate, a redactat nenumărate
PETRE CODREANU - 80 by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83383_a_84708]
-
Sovietskaia Musika (Moscova) etc. În această îndelungată și prestigioasă activitate, a redactat nenumărate programe de sală pentru concerte, recitaluri, spectacole de operă și balet etc. La solicitarea forurilor de specialitate a colaborat la realizarea Dicționarului Enciclopedic Român, Dicționarului de Termeni Muzicali, Enciclopedia căminului etc. În cadrul dialogului cultural internațional a întreprins deplasări și studii de documentare în diverse țări europene cu importante tradiții muzicale (Cehoslovacia. Germania, Polonia, Italia, Spania, URSS, Franța, Elveția, Iugoslavia, Grecia și peste Ocean (Cuba) etc. Distinsul muzician a
PETRE CODREANU - 80 by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83383_a_84708]
-
și balet etc. La solicitarea forurilor de specialitate a colaborat la realizarea Dicționarului Enciclopedic Român, Dicționarului de Termeni Muzicali, Enciclopedia căminului etc. În cadrul dialogului cultural internațional a întreprins deplasări și studii de documentare în diverse țări europene cu importante tradiții muzicale (Cehoslovacia. Germania, Polonia, Italia, Spania, URSS, Franța, Elveția, Iugoslavia, Grecia și peste Ocean (Cuba) etc. Distinsul muzician a dedicat câțiva ani din viață și nobilei activități didactice, în calitate de profesor de istoria muzicii la unele instituții școlare din Capitală, pentru care
PETRE CODREANU - 80 by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83383_a_84708]
-
muzicii la unele instituții școlare din Capitală, pentru care a realizat și un manual în acest sens (pentru cls. a X-a, tipărit la Ed. Didactică și Pedagogică (1966, 1968) Muzicologul Petre Codreanu a fost permanent legat și de viața muzicală din fosta Regiune Ploiești și din Jud. Prahova, colaborând efectiv, la solicitarea semnatarului acestor modeste rânduri, pentru susținerea unor interesante prelegeri în programele următoarelor manifestări de excepție: Cursurile Universității Populare de Vară „Nicolae Iorga” (1975 - 1978, 1990 - 1996), Zilele Culturii
PETRE CODREANU - 80 by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83383_a_84708]
-
Nicolae Iorga” (1975 - 1978, 1990 - 1996), Zilele Culturii Tezaur Prahovean (1970 - 1996), Festivalul Național (Internațional) al Tinerilor Dirijori de la Bușteni și Sinaia (1981 - 1996), aniversarea dirijorului magician Marin Constantin și prof. univ. Emilia Comișel și recent pentru lansarea volumului „Cultura muzicală în structura muzicală pe teritoriul jud. Prahova”, autor prof. dr. Al . I. Bădulescu. În acest ceas sărbătoresc, îi adresăm maestrului Petre Codreanu, cele mai sincere urări de sănătate și putere de muncă, tinerețe fără bătrânețe pentru a desăvârși toate proiectele
PETRE CODREANU - 80 by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83383_a_84708]
-
1978, 1990 - 1996), Zilele Culturii Tezaur Prahovean (1970 - 1996), Festivalul Național (Internațional) al Tinerilor Dirijori de la Bușteni și Sinaia (1981 - 1996), aniversarea dirijorului magician Marin Constantin și prof. univ. Emilia Comișel și recent pentru lansarea volumului „Cultura muzicală în structura muzicală pe teritoriul jud. Prahova”, autor prof. dr. Al . I. Bădulescu. În acest ceas sărbătoresc, îi adresăm maestrului Petre Codreanu, cele mai sincere urări de sănătate și putere de muncă, tinerețe fără bătrânețe pentru a desăvârși toate proiectele aflate pe agenda
PETRE CODREANU - 80 by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83383_a_84708]
-
Atât tălmăcirea Alinei Cojocaru, care a dansat, a emoționat, a impresionat, a fermecat, a plutit, a pluti, iar a plutit și a povestit ca nimeni alta basmul, cât și a partenerului ei de scenă, Steve McRae, dotat cu calități deosebite: muzical, vesel, de o agilitate rară, excelent tehnician, reușind la perfecție suita de baterii mici, în ciuda tempoului draconic și incorect pe care l-a imprimat dirijorul; dar și a baletului în sine, care cu toată vârstă lui înaintată de aproximativ 180
Revelație și surpriză la Opera Națională by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/83410_a_84735]
-
au prezentat 11), care au interpretat pe scenă două cântece: deși nu era obligatoriu, 8 Descântec dintre ei au interpretat câte o piesă din repertoriul Sterian. Juriul a avut componența: Alex Revenco - Jurnalul Național (președinte), Florin Silviu Ursulescu (revista Actualitatea muzicală - care a fost și partener media) și Mihai Cosmin Popescu - redactor la Radio România. Corectă inițiativa de a nu introduce în juriu membri ai organizatorilor, pentru a nu se induce ideea unor favoritisme... Iată și palmaresul: două Premii I (a
Festivaluri by Gabi Matei () [Corola-journal/Journalistic/83412_a_84737]
-
confirmă regula. Bunăoară. în polifonia vocală a Renașterii întâlnim „rătăciri” de la canoanele stricte ale contrapunctului superpozițional, rătăciri care întăresc regulile de întocmire a plurivocalității datorită rarității lor. Regula devine în mod cu totul excepțional neregulă, arătând că numai așa compoziția muzicală este un act rațional, de vreme ce se poate încălca severa regularitate a discursului sonor. Eliberarea de rigoarea legii îl înnobilează într-atât pe autor, încât ea înalță ființa muzicii. Spiritul palestrinian trăiește din licență, așa cum fluturele trăiește din efemeritatea larvei. 3
Reguli și excepții by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83425_a_84750]
-
în lege, oricât ar pretinde acesta că o exprimă și o respectă. În mod cert, serialismul a devenit regulă prin hegemonia disidenței în raport cu tonalismul și modalismul începutului de secol 20. Astăzi, muzicienii și, mai cu seamă impresarii, caută o gramatică muzicală comună, închipuindu-și pentru viitor o muzică unică, întruchipând semnificațiile unui folclor mondial. Până atunci însă muzicile se desfășoară și se diversifică mai departe, ca tot atâtea excepții de la legea logosului sonor. Însăși istoria muzicii europene este una în care
Reguli și excepții by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83425_a_84750]
-
de respect la adresa creatorilor, de aceea comunicatul poartă un titlu grăitor: “Nu despărțiți muzica de autorii săi!”. Deja apelul a fost semnat de zeci de oameni de muzică. Dar, cum spuneam mai sus, slabe șanse, dată fiind lipsa de cultură muzicală specifică din mass-media.
Apel Trist by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83413_a_84738]
-
dar și cu un compozitor- orchestrator mult prea puțin cunoscut, prin prisma talentului și a rafinamentului, Francisc Reiter. Acesta este de altfel... jumătate din acest album, din punct de vedere componistic, el semnând și orchestrațiile și mixajul. Dar senzația materialului muzical de față constă în readucerea în prim-plan a unei alte legende (Ioana Sandu dovedește așadar un respect adânc față de numele mari ale genului), a unui alt “monstru sacru”, în cazul căruia uitarea este absolut nedreaptă, în “buna” tradiție a
La jumătatea carierei by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83423_a_84748]
-
narativ, cu referiri transparente la motivul Muss es sein. Piesele Lisei Lim (Australia) Sonorous Body - pentru clarinet solo și How can I see the things - pentru ansmblu de Laurențiu Beldean ( căruia i-aș recomandă mai multă concizie în conducerea discursului muzical) se pot percepe 1) fie că meditație în sens lamartian, ce ține mai degrabă de sensibilitate decât de rațiune, 2) fie meditații - reflecții asupra unui gând filozofic. The Epic Pyramid op.106 - pentru flaut(e), percuție și pian, de Liviu
Meridian, la Conservator by Veturia DIMOFTACHE () [Corola-journal/Journalistic/83408_a_84733]
-
poeta, muziciana, mistic de înaltă pietate. Sprachrohr - de Sancta Maria, pentru mezzo-soprana și ansamblu de Carmen Cârneci aș așeza-o alături de o altă compoziție a acesteia, Cântarea Cântărilor pe versuri taduse de poetul Radu Cârneci, tatăl artistei, ambele fiind echivalente muzicale a unor texte de mare expresivitate literară, si anume, un poem de dragoste omenească (sec X î.Hr.) și, psalmii, rugăciuni de laudă a Fecioarei Maria (sec.XII d.Hr.), texte scrise sub inspirație divină. Situată într-o lume ce depășește
Meridian, la Conservator by Veturia DIMOFTACHE () [Corola-journal/Journalistic/83408_a_84733]
-
mult aproape de liniște, de lapidar, conține o imagine, un gând, o idee. Haiko-ul, poezie cu forma fixă, trei versuri și 17 silabe,ce vine din Orientul depătrat, l-a inspirat pe Adrian Enescu găsindu-i o strălucitoare și convingătoare transpunere muzicală. Concepută ca un ciclu de 7 Haiku (fiecare piesă durează un singur minut și poartă un titlu rostit ferm de o voce femenină Și torna, Aspetto, Latte, Vai via, În dietro), piesa lui Adrian Enescu este o mare izbândă pe
Meridian, la Conservator by Veturia DIMOFTACHE () [Corola-journal/Journalistic/83408_a_84733]
-
Ulpiu Vlad, o compoziție ale cărei sonorități se derulează irizante, scintilante și autoportante, cu noblețea unor voaluri care sfidează gravitația. Ulpiu Vlad, în acest opus ivește cu finețe, delicat, în mod firesc, accente și străfulgerări care descind fin din folclorul muzical românesc, ceea ce m-a purtat cu gândul că asist, la o surpriză între lumi, la o reluare, într-un alt orizont și pe altă scară de timp, a miezului de autentic din Preludiul la unison, enescian, într-un parcurs de
Concert de muzic? contemporan? by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83428_a_84753]
-
orchestră mare de Jorg Widman ne-a plasat pe planul unei creații simfonice importante, ca expresie a forței conceptului de emoție, care aduce revelații inclusiv prin implicarea unor larg dimensionate mulțimi de timbruri, de inspirate soluții și un impresionant simț muzical arhitectonic. Cred că această Missă pentru orchestră mare de Jörg Widmann este sortită, într-un cândva, să devină clasică, printre lucrările de acest gen... O mențiune specială trebuie făcută și la adresa Orchestrei simfonice a Filarmonicii din Cluj-Napoca, o formație având
Concert de muzic? contemporan? by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83428_a_84753]
-
care-i erau atribuite încă în urmă cu două-trei decenii. În planul efectului la ascultător, muzica lui Tomasz Skweres are desfășurarea care mi-a sugerat o reîntoarcere, dar la o altă luminiscență, la lumea partitelor din epoca în care lumea muzicală a occidentului era dominată de teoria afectelor. În varianta interpretativă dată de Tomasz Skweres am audiat piesa Solo multipli de Sorin Lerescu, o compoziție conturată pe registre sonore, o muzică cerebrală, dar nu mai puțin creatoare a unei atmosfere de
Un violoncelist de excepție by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83405_a_84730]
-
a unei atmosfere de rigoare spectaculară, printr-o anume intenție de exaltare virtuozică. Tomasz Skweres a interpretat în continuare lucrarea Al fresco de Gerard Resch, compozitor austriac. Cum derivă și din titlu, avem aici intenția transpusă cu talent în plan muzical, de a se fi ilustrat în grafii sonore prospețimea suportului peste care, cu gesturi rapide, pentru că timpul nu poate aștepta, artistul așează fresca. În aceste pagini muzicale semnate de Gerard Resch există imaginație, profesionalism și originalitate. Dana Cristina Probst, din
Un violoncelist de excepție by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83405_a_84730]
-
Cum derivă și din titlu, avem aici intenția transpusă cu talent în plan muzical, de a se fi ilustrat în grafii sonore prospețimea suportului peste care, cu gesturi rapide, pentru că timpul nu poate aștepta, artistul așează fresca. În aceste pagini muzicale semnate de Gerard Resch există imaginație, profesionalism și originalitate. Dana Cristina Probst, din Austria, a prezentat în primă audiție absolută, lucrarea Per sor. Eu am văzut aici una dintre creațiile care au importanța lor în muzica contemporană, prin proporții și
Un violoncelist de excepție by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83405_a_84730]
-
care se spune că nu au fost încă văzute și nici auzite, a fost, în interpretarea absolut excep- țională a violon- celistului Tomasz Skweres, piesa Chant 3 de Johannes Berauer. Johannes Berauer este o personalitate bine cunoscută în mass media muzicală internațională de vârf . Setul său compozițional este bogat, una dintre creațiile sale, muzica pentru Linzer Klangwolke, o producție multi media, reunind, în 2008, 95 000 de ascultători. Chant 3 este o pagină de o complexitate de timbruri și sonorități și
Un violoncelist de excepție by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83405_a_84730]
-
Ceea ce m-a emoționat a fost faptul că violoncelul suna realmente ca o orchestră, o orchestră compactă , cu voci soliste ale unor instrumente încă deabia atunci de noi auzite, o muzică, cu melodii și dansuri. Instrumentul răsuna ca un aparat muzical multisonor, și cu nimic din ce știam că-i este tradiția. Cred că aici este locul să aduc mulțumiri Forumului Cultural Austriac de la București, sponsorul acestui regal instrumental și componistic.
Un violoncelist de excepție by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83405_a_84730]
-
notele pe care cântecul meu le-a obținut în cursul jurizării. Țineți totul “Un Caritas de prost gust” Așa cum consemnează “Jurnalul național”, “Nu se știe cine a ales, nu se știe nici cum au fost alese piesele, fie după ureche muzicală, fie după alte criterii (ne)profesionale”. Ultima afirmație poate avea legătură cu o nouă gafă făcută de TVR, după cele din anii trecuți, când în juriu erau profesori cu elevi în concurs: Bere Gratis s-a calificat în finală, soția
Varz? ? la TVR by Ana-Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/83389_a_84714]