6,603 matches
-
ale lui Heine au cores pondentul lor în poezia lui Eminescu, dar senzu alității și ironiei spiritual-dizolvante din Buch der Lieder i se substituie fie voluptatea unei vrăji mortale și o insatisfacție, de-a dreptul metafizică a erosului, fie din nefericire satira gravă, reto rizantă, ori romanțiozitatea (ibidem). Pentru apropierea liricii lui Mihai Eminescu de poezia lui Lenau, criticul apelează la Odă în metru antic, text comparat cu Sehnsucht nach Vergessen. "Ambele ode au nu numai forma anticizantă, dar și substanța
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
recunoaștere), condiție a unei transformări ireversibile a ființei. 3. Ritualul de confirmare autorizează renașterea la viață. În Sărmanul Dionis, jocul inițiatic nu este autentic, de vreme ce transformarea ființei nu este ireversibilă. Păcatului luciferic săvârșit doar pe jumătate (din fericire sau din nefericire) și căderea din rai reprezintă, în scenariul ludic, cauza eșecului. Astfel se explică și falsa recunoaștere (schimbarea statutului, revenirea la viață) din finalul nuvelei. Efortul inițiatic și întreaga călătorie sfârșesc într-un registru prozaic deoarece inițiatul a greșit, la un
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Killed With Kindness). Din păcate, există și o obiecție. Deranjează multitudinea de greșeli de tehnoredactare, atît în textul românesc, cît și în cel englezesc. Faptul ridică semne de întrebare vizavi de profesionalismul unor redactori de la Institutul European și strică, din nefericire, perfecțiunea obiectuală a celor două artefacturi culturale. Bibliografie Thomas Heywood. Femeia omorîtă cu blîndețea. Tra-ducere și note de George Volceanov. Prefață și tabel cronologic de Dumitru Dorobăț. Colecția Opera Magna, Institutul European, Iași, 2005. John Webster. Ducesa de Amalfi. Traducere
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
de squash, în compania colegului (american) Jay Strauss, apoi își va vizita mama la azil, iar, în final, va cumpăra pește și va reveni acasă, pentru a realiza un imaginativ experiment gastronomic, ce îi va aduce, indubitabil, laude unanime. Din nefericire, planul articulat cu rigoare științifică (de învin gător), al personajului, trece printr-o neașteptată recon figurare, determinată de contextul nefavorabil (imprevi zibilul "factor X", prezent în estimările aproximative ale tuturor futuriștilor contemporani!). Străzile sînt blocate de o imensă manifestație împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
pînă la urmă, o abstracțiune, chiar dacă una, paradoxal, cu efecte letale. Pentru el, sens are numai spațiul mic, "profan", al propriei existențe. Acolo, "liderii maximi", "comandanții supremi" și "generalissimii" nu valorează nici măcar cît un abțibild ori o piatră colorată. Din nefericire însă, nu sensul este cel care direcționează traiectoria istoriei. Aceasta descoperă personajele lui Sofer la finalul inițierii lor. Bibliografie Dalia Sofer Septembrie în Shīrăz. Traducere de Ioana Văcărescu. București: Leda-Corint, 2008. CUPRINS Nota autorului 5 Tragedia ca război cultural 7
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
la vreun strămoș. Poetul este chemat să descopere și să sancționeze contradicțiile dintre lucruri, să construiască din cuvinte o lume ideală, armonioasă și frumoasă. Din această cauză, cel înzestrat cu darul poetic devine un nonconformist incurabil, fiind condamnat implacabil la nefericire personală. Cel care s-a decis să trăiască pentru creație nu poate fi un om fericit, fie și numai din cauza limitării posibilităților de cunoaștere ale indivizilor. Eminescu zicea în acest sens: Nefericirea cea mai mare a unui om este că
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
devine un nonconformist incurabil, fiind condamnat implacabil la nefericire personală. Cel care s-a decis să trăiască pentru creație nu poate fi un om fericit, fie și numai din cauza limitării posibilităților de cunoaștere ale indivizilor. Eminescu zicea în acest sens: Nefericirea cea mai mare a unui om este că mintea sa este limitată". Ana Blandiana afișează o poză de poet blestemat, poète maudit, cum zic francezii, de tipul lui Baudelaire, Verlaine sau Rimbaud, condamnați la nefericire prin darul lor poetic"118
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Eminescu zicea în acest sens: Nefericirea cea mai mare a unui om este că mintea sa este limitată". Ana Blandiana afișează o poză de poet blestemat, poète maudit, cum zic francezii, de tipul lui Baudelaire, Verlaine sau Rimbaud, condamnați la nefericire prin darul lor poetic"118. Păstrând această tonalitate sumbră, romantică, Dicționarul general al literaturii române caracterizează volumul Cincizeci de poeme (1970), drept un volum care "cultivă valorile stilistice ale liricii psalmice, pe linia simbolisticii romantice a nopții. Alura mistică a
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
a poeziei"70. Alăturarea la realitatea celorlalți, precum și perceperea acestei realități ca pe o realitate proprie, care se vrea a fi asumată și îmbunătățită, devin tot atâtea roluri ale artistului. Călcâiul vulnerabil exprimă condiția poetului învestit cu funcția salvatoare, în ciuda nefericirii proprii: Poeme ca Darul sau Amân mereu exprimă, pe lângă experiența personală, "soarta artistului, condamnat să nu poată atinge lucrurile, ci doar imaginea acestora. Viața prin artă presupune alegere și renunțare în același timp. Legile firii sunt încălcate, însă în poet
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
1997-1998, p. 195-197. Sub semnul arlechinului. În: Adevărul literar și artistic, 7, 14 iul. 1998, nr. 426, p. 2. Despre articolul Elvirei Sorohan: Romanul ironic intimidează critica, publicat în Dacia literară, 9, 1998, nr. 29, p. 37-39. BARBU, Marian. Jurnalul nefericirii ontologice: Ion D. Sîrbu un dosar deschis. În: Mozaicul (Craiova), 3, apr.-mai 2000, nr. 4-5, p. 27. Elvira Sorohan. Ion D. Sîrbu sau suferința spiritului captiv. Iași: Junimea, 1999. BARBU, Marian. Oricând despre rădăcinile culturii românești note pe marginea
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
două niveluri (N) diferite, după cum urmează: N1, al unei terminologii social-politice de ansamblu, a vieții publice (ținând seama și de intenția parodierii amare a discursului politicianist, în general): prezidiu, comitet, fericire obștească, pace socială, justiție ~, situație privilegiată, făgașul progresului, sălașul nefericirii etc.; N2, al unei terminologii și frazeologii politice a regimurilor totalitare, în speță cel comunist, aparent asumate: "Perfectul Prezidiu Permanent al Popoarelor Păcii" (P.P.P.P.P. epoca scrierii textului se caracteriza prin frecventa apariție, la noi, a acestui tip de abrevieri: U
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
sătura să ne vadă goi, legănîndu-ne de pe un picior pe altul, încercînd la răstimpuri să ne așezăm, descurajați de fiecare dată de cei 10 cm de apă care inundă pardoseala." Suntem foarte departe de imaginea celor oprimați, solidari, uniți în nefericirea lor. Lupta pentru viață este sălbatică, fiecare e, fără speranță, singur. Formînd marea masă a prizonierilor, abandonîndu-se și supunîndu-se la orice, "damnații" ("musulmanii") sunt repede eliminați: "E cel mai simplu să mori: e suficient să execuți toate ordinele primite, să
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
salveze viața într-o lume care nici măcar nu e una animală. Învață să nu se lase ucis de muncă, să-și economisească forțele, să nu se supună atît cît e nevoie, să oprească timpul, să nu-și amintească. Descoperă că nefericirea absolută nu există, că totdeauna rămîne o incertitudine, că dificultățile zilnice te leagă de viață: Ceea ce te împiedică să te scufunzi într-o disperare fără fund în timpul călătoriei și după aceea sunt tocmai lipsurile, loviturile, frigul, setea. Nici voința de
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
nici un fel lansarea cercetărilor asupra cauzelor epidemiei și a mijloacelor de a o combate. Oamenii nu sunt deloc condamnați să aleagă între progres și regres tehnologic: raționamentul lui sau (avansăm sau stagnăm, progresăm sau regresăm) îi condamnă prea adesea la nefericire și ticăloșii. Imposibil să nu cauți modernizarea, progresul tehnologic. Imposibil să refuzi inovația tehnică propusă de întreprinderi. Imposibil să nu dorești să trăiești tot timpul într-un și mai mare confort. Imposibil să nu vrei să reduci la maximum incertitudinea
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
redacțiile ziarelor nu încearcă să trateze informațiile în funcție de importanța acestora pe plan uman, și preferă să pună accentul pe cele care aparțin micului nostru univers național? Pur și simplu, deoarece, conform mecanismului psihologic denumit infra-humanisation, suntem mai puțin sensibili la nefericirile celor care aparțin unor culturi îndepărtate... Psihologul Jacques-Philippe Leyens a citit unor voluntari belgieni un articol de presă ce relata un incendiu. Textul suna astfel: „Incendiul a trezit întreaga stradă. Locuința familiei X ardea. Pompierii încercau cu orice preț să
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
în balanța jocurilor electorale. Acest tip de influență numit „non-verbală” face obiectul unor cercetări din ce în ce mai asidue și arată importanța ca un jurnalist să rămână neutru inclusiv în atitudinea gestuală și corporală în momentul în care intervievează un responsabil politic. Din nefericire, E. Babad a arătat că majoritatea jurnaliștilor nu se pot abține să favorizeze conștient sau inconștient cutare sau cutare candidat prin gesturile și postura corporală, după cum arată următorul experiment: Au fost analizate în detaliu atitudinile a șapte jurnaliști de la Televiziunea
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
o posibilitate de „a-și ataca adversarul” și a-și atrage astfel adeziunea stabilă a electoratului. Concluzie Efectul de negativitate ne ajută să înțelegem de ce dezbaterile televizate sunt o parte atât de importantă în atacurile și criticile la adresa adversarului. Din nefericire, această tendință cognitiv constituie un oarecare handicap pentru dezbaterea politică ca atare. Cum să-i reziști? Pentru mai multe informații Bizer, G., Petty, R. (2005), „How we conceptualize our attidudes matters: The effects of valence framing on the resistance of
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
al doilea și al treilea volum, se trezește îmbarcat într-o spirală perversă unde nimic nu este așa cum își imagina, unde totul pare mincinos, începînd cu gemelitatea însăși care se vădește a fi o înșelătorie, proiecția nevoii de a împărtăși nefericirea existențială. Cadrul de încredere și empatie instalat la început între cititor și gemeni într-atît de sudați încît se desemnează pe parcursul primului volum prin pronumele noi se rupe progresiv, în locul său instalîndu-se îndoiala și confuzia. În a doua parte a trilogiei
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
științific e prezent în ambele romane, digresiune pitorescă la Orsenna, schelet narativ la Houellebecq) unul încă mai deapănă fasturi baroce și ondulează printre anfractuozitățile sufletului; celălalt se povestește cu distanță față de sine, de-pasionează o dezbatere ce taie cu bisturiul nefericirile unei generații care nu mai termină de plătit revoluțiile trăsnite ale părinților șaizecișioptiști. Greu ți-ai putea imagina ființe și tipologii mai diferite decît acești doi "șefi" de generație în măsura în care acest apelativ, precum și cel încă mai aberant, de "roman generațional
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Pare a fi o tematică preferențială pentru talentatul Simon Liberati, autor remarcat al unor texte precum Anthologie des apparitions (2004), Nada (2007), L'Hyper Justine (2009), în care abordează dezinvolt lumea adolescentină pariziană, ori paietele unui fotograf de modă, ori nefericiri sadiene, cu un cuvînt cheie, repetabil în surdină deriva. Încă de la primul său roman, acest fost jurnalist a fost aclamat de o bună parte a criticii ca fiind noul autor cult al "descîntării încîntătoare" în fața grației și fisurilor unei generații
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
la elemente cât și la legări, combinații și exerciții), Totuși pregătirea la paralele mai are o caracteristică aparte față de bârnă și sol, aparate la care exercițiile pot fi alcătuite și combinate În mod nelimitat, datorită infinității de mișcări posibile. Din nefericire, sau poate din fericire, numărul elementelor de care dispunem la acest aparat este mai (limitat și deci posibilitățile de a combina aparent reduse. În realitate Însă putem alcătui o mare varietate de legări și combinații, totul depinde de antrenor. În
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
al României să fie cunoscute, să nu se mai repete și a militat pentru Înființarea unui Muzeu al Comunismului la București, așa cum există În alte capitale de foste țări comuniste, fiind chiar gata să Îl finanțeze În mare parte. Din nefericire, din anumite motive, apelul În acest sens adresat În mai multe rânduri președintelui Traian Băsescu a rămas fără răspuns. A suferit mult În ultimii doi ani din cauza unui cancer nemilos. Radiațiile i-au distrus corzile vocale și vorbea cu mare
IN MEMORIAM - CLAUDIU GH. MĂTASA. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1538]
-
opera câte unui prozator de un realism sobru sau a câte unui dramaturg de un comic caustic. Astfel se întâmplă atât în Occident, acolo unde există capodopere ale temei, cât și în România, unde gustul public nu a dictat, din nefericire pentru curiosul cercetător contemporan, apariția unor producții literare apte de a produce frică și unde firavele, dar fascinantele încercări de constituire a unei terori de sorginte fantastică în romantism și în modernism s-au izbit, previzibil, de carcanele cenzurii comuniste
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
la edificarea prozei terorii din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea poate fi extinsă ad libitum. Totuși, din lipsă de spațiu, m-am oprit doar la câteva dintre numele reprezentative. Din fericire pentru amatorul de literatură și din nefericire pentru filologul profesionist, odată cu debutul secolului al XX-lea (și cu formularea explicită a promisiunilor de generoasă evoluție tehnico-științifică pe care acesta le-a comportat), proza terorii, melanjată, până atunci, în proporții variabile și greu separabile exegetic, cu groaza macabră
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
discrete și anonime. Ontologia slabă, fluidă a lumii urbane este premisa acestei experiențe prin care deplasarea devine o căutare a „Mumelor“, a conceptelor originare, fără ca acestea să fie vreodată obiectivate, însușite, elaborate. Neintențională, neprogramatică, expe riența flaneurului intră în categoria „nefericirilor“ poetului fermecat de dragostea „nicht sowohl auf den ersten als auf den letzten Blick“. În mod esențial, ea nu „rodește“, nu determină un rezultat, ci doar reorientează privirea de la caracterul lor actual către universul lor potențial, istoric. Prin aceasta nu
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]