7,693 matches
-
mai mari adversari, dușmani mai neîmpăcați decât acești monștri”augumentarea unei stări de fapt ce subliniază ura față de iezuiți, ură pe care o nutrește emițătorul acestei replici; p. 97, r. 7 8 : „grație forței noastre naționale, am scăpat de acești oaspeți urâcioși” unitatea națională dă oamenilor forța de a lupta împotriva invaziilor de orice natură; r. 24 25 : „Așa e țara noastră...e bună și tolerantă!” elogierea caracteristicilor naționale, dovadă de patriotism și mândrie. ÎNTÂMPINARE LA CRITICA DOMNULUI I. NĂDEJDE ASUPRA
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
prezintă o lume rânduită (în toată complexitatea ei genetică, educațională), dar nu și desăvârșită, precum o „carte de semne, un trepetnic” (Mircea Vulcănescu). Aflați în căsuța lor, la poale de munte, cei doi soți, Alexandra (Alek) și Mihai, își așteaptă oaspeții, pentru a petrece o vară de neuitat. Vestea morții lui Pierre (marea ei iubire) răscolește, „dezechilibrază ritmul interior” al lui Alek, nu doar al femeii îndrăgostite, ci al tuturor actorilor care joacă pe acea scenă de vacanță. Cu sufletul „rănit
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de sugestive schițe, semnate de Tudor gebeleanu. Un poem emblematic pentru un om care se simte dator față de semenii săi. Un poem conceput de NORMAN MANEA în 2005, dar care se dorește a aminti viitorimii de trăirile unui fiu rătăcitor, oaspete de seamă la Târgul de carte de la Ierusalim, din 2003. „Voi cei care locuiți în liniștea eternității,/aici, pe dealul de piatră...”, în spațiul încărcat de istoria zbuciumată, unde altarul religios, Marele Templu, a zădărnicit atâtea visuri ale atâtor generații
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
eu nu puteam înț elege atunci ce poate fi atât de deosebit la un banal apus d e s oare?! Am mai întâlnit scene în care oamenii își cereau scuze pentru că tulburaseră armonia altora. Din cauza unor certuri în familie, un oaspete în acea casă era îndreptățit să primească scuze pentru că i se tulburase echilibrul interior. Armonia și echilibrul interior al unui om erau noțiuni noi pentru mine. Nu mă gândisem niciodată la acest aspect și la importanța lor în viața de
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
ordine atunci va fi pace în lume. Reflecteză! (dicton chinezesc) Odată cu începutul existenței sale sociale, umanitatea a impus norme de comportament în toate domeniile esențiale ale vieții: hrana și îmbrăcămintea, relațiile dintre sexe, relațiile dintre inferiori și superiori, corespondența, primirea oaspeților, etc. Comportamentul prescris în aceste ocazii a fost codificat în reguli precise, și nerespectarea lor însemnă excluderea din societate. Nu trebuie să uităm nicio clipă că bunele maniere se deprind din fragedă copilărie sau nu se mai deprind deloc. Modul
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
apoi primar al com. Lehancea (1963 1968) până la contopirea comunei cu Podu Turcului, unde a rămas funcționar până la pensionare pentru că era extrem de receptiv și inventiv. La cei 82 de ani ai săi, Vasile Buhnilă e un pensionar modest, bucuros de oaspeți sau de vizitele copiilor și nepoților săi, în Lehancea. 13. Viorel CHEPTINE (din parohie, dar și căsătorit cu Dorina Dorin) S-a născut la data de 28 iunie 1948, în satul Strâmba, comuna Corbița, județul Vrancea (fosta regiune Bacău). A
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
1906), reprodus în TM, 10-11 (alături de numerotarea paragrafelor făcută de noi, am inserat și numerotarea progresivă a întregului text). 1. (6). Printre evenimentele mai recente [așa relatează cronicarul, după ce a terminat expunerea martiriului Sfântului Verecundo], fericitul sărăcuț Francisc a fost oaspetele Mănăstirii Sfântul Verecundo de mai multe ori. Piosul abate și călugării îl primeau cu dragoste. Aici s-a întâmplat minunea cu scroafa care sfâșiase un mielușel. 2. Chiar în apropierea acestei mănăstiri, fericitul Francisc a convocat capitulul primilor trei sute de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ce trebuia terminată, deoarece nu avea încă acoperiș, și grădina alăturată; până ce casa respectivă urma să fie acoperită iar grădina împrejmuită cu un gard, i-a găzduit în subsolul castelului. Frații, mai înainte amintiți aici, se rugau și mâncau, primeau oaspeți și dormeau. Dar fiindcă acei frați, mulțumindu-se de acea mică încăpere, nu reușiseră într-un an și jumătate să acopere casa și să îngrădească grădina, contele, neconstatând niciun folos de pe urma lor, a început să-i priveze de ajutorul său
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
le vadă. De asemenea, doi frați au ajuns într-o zi foarte obosiți la un convent al Ordinului; deoarece lipsea berea, guardianul, la sfatul bătrânilor, a făcut rost de o ploscă pe datorie, însă frații conventului, care le făceau companie oaspeților, nu beau din ea, chiar dacă din dragoste se prefăceau că beau. 9. Adăugire. Înainte de constituirea definitivă a Ordinului, frații obișnuiau să se adune în fiecare zi pentru a conversa și a bea împreună, cei care doreau, și țineau capitul în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
iar fratele Ugo, guardian, eu am văzut niște frați care beau o bere atât de amară, încât unii preferau apa și mâncau acel tip de pâine care se cheamă «turtă». De asemenea, lipsind pâinea, în prezența aceluiași ministru și a oaspeților din casă, de multe ori am mâncat pâine de orz. Conversația a II-a PRIMA EXPANSIUNE A FRAȚILOR 10. Când au ajuns așadar la Londra, cei patru frați amintiți mai sus s-au dus la frații predicatori și au fost
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
foarte evidentă în cazul infirmeriei din Oxford, ce fusese construită într-o manieră atât de sărăcăcioasă, încât înălțimea zidurilor nu o depășea cu mult pe cea a unui om, iar până în vremea fratelui Albert casa nici măcar nu avea chilii pentru oaspeți. De asemenea, el a schimbat zidurile de lut din dormitorul de la Londra cu ziduri de piatră, lăsând acoperișul așa cum era. Sub conducerea fratelui Albert a fost mutată locația așezămintelor din Northampton, Worcester și Hereford. 59. Diferite măriri de spații ocupate
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de ei cu o legătură inefabilă. Într-adevăr, i-a considerat conformi voinței sale în orice propunere ce urmărea desăvârșirea, dispuși să îndure temnița și exilul împreună cu el pentru reforma Ordinului. 97. Fratele Albert a stabilit ca în casele de oaspeți să se respecte mereu tăcerea la masă, în afara cazului în care ar fi fost prezenți frații predicatori sau frați din alte provincii. A voit de asemenea ca frații să poarte rasele vechi deasupra celor noi din umilință și pentru ca cele
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fost ascultat. Guvernatorul orașului Parma, Gerard de Corregio, numit de’ Denti [cel al Dinților], fiindcă avea dinții mari, a venit personal cu unii cavaleri la conventul fraților pentru a-l vizita pe fratele Elia. Acesta stătea în camera unde mănâncă oaspeții, adică străinii, așezat pe un pat cu pernă, și avea în fața sa un foc mare, iar pe cap purta o beretă de tip armean. Nici măcar nu s-a ridicat atunci când guvernatorul a intrat și l-a salutat, așa cum am văzut
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fratele Ioan s-a reîntors la papa ce îl trimisese (p. 443-444). 43. Pe vremea când fratele Ioan din Parma era lector la Napoli, înainte de a fi ministru general, trecând o dată prin Bologna și stând la masă în sala de oaspeți împreună cu însoțitorul său și cu alți frați aflați în trecere, au intrat câțiva frați și l-au ridicat cu forța de la masă pentru a-l conduce să mănânce în sala de mese a bolnavilor. Dar el, văzând că însoțitorul său
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Parma, ministrul general, voia într-adevăr ca, atunci când se ducea într-un convent al fraților minori într-o situație neprevăzută, frații cei mai săraci sau toți frații împreună, sau pe rând, să mănânce cu el, atâta timp cât rămânea în sala de oaspeți (adică până când mergea în refectoriul comun ca să mănânce, lucru pe care mereu îl făcea după ce se odihnea puțin în urma călătoriei obositoare, dacă se oprea pentru o perioadă de timp în acel loc), pentru ca venirea sa să fie pentru ei o
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
artă mai sigură pentru a câștiga favoarea oamenilor decât aceea de a-i salva"220. Și pentru a-și demonstra afirmația, Ovidiu apelează la o listă de personaje mitologice, pe care toată lumea îi vorbește de rău pentru cruzimea acestora față de oaspeții lor, mai ales; și la alții pe care toți îi laudă și-i binecuvânteză pentru bunătatea și pentru ospitalitatea lor generoasă. Din prima categorie îi citează pe: Antiphates, regele lestrigonilor, de a cărui ferocitate antropofagă s-au salvat cu greu
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
unui lung discurs solemn, declină neobosit principalele teme politice, și dezvoltă o scenografie inedită care le transformă în mari tablouri vivante: flăcăi și fete în costum popular oferind stereotip pâine cu sare și flori, covoare de flori în calea "înalților oaspeți", voievozi călări, spătari și plăieși predându-i cheile Cetății, buciumași, fluierași, bătrâni sfătoși, o horă în care se prind chiar EL și EA, ilustrând caracterul popular (nu democratic, popular) al acestor adunări care transced sistematic toate categoriile societății reale în
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
după doar o lună de absență spre a-și cere dreptul la fericirea legitimă. Ana, în schimb, vrea să fie lăsată în pace și visează la o liniște imposibil de dobândit, câtă vreme iubirea încă vie pentru de acum neavenitul oaspete îi accentuează conștiința vinovăției. "Omul sfânt pe care l-am ucis noi merită o jertfă cât de mare", îi atrage ea atenția bărbatului nesimțitor, adăugând cu reproș: "Chiar când te văd numai îmi pare că-l ucid a doua oară
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
lîngă soațe? Au nu plîng fete smulse din brațul celor dragi? Nu plîng plăpînzii prunci, cosiți mult prea devreme? Străjerule, te du, deschide-i poarta, Primește-o după datina străveche!. Urmează ritualul trecerii prin fața celor șapte porți infernale, pînă ce oaspetele „de sus” ajunge în fața stăpînei întunericului, noroiului și plîngerii. La fiecare poartă, Iștar este deposedată, ca și Inanna, de însemnele divine. Probabil că trecerea timpului, de la o variantă la alta, de la Inanna la Iștar, le-a opacizat simbolismul, pentru ca unele
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de la un cîntăreț din vremuri de demult, de la care a învățat meșteșugul și s-a legat prin jurămînt să-l respecte pînă la moarte. În același sens, o narațiune din culegerea lui Al. Vasiliu-Tătăruși îl înfățișează pe un sătean invitînd oaspeți să rămînă peste noapte, cu condiția să spună un basm înainte de culcare; sau, în alt caz, gospodarul însuși dădea înconjurul casei rostind povestea de unul singur. Sunt voci din anonimat care certifică funcția magică a cîntatului și a povestitului. Și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
groapă cu alai de nuntă; mai era sacrificată și o fată, încă nenuntită, pe deasupra. Se regăseau în viața „de dincolo” ca familie închegată. „La ucraineni, ca și la români sunt vornicei care umblă cu plosca cu vin sau rachiu dînd oaspeților să bea întocmai ca la nuntă. La români, mai mult încă, în unele părți (precum în comuna Bălăceana-Bucovina) vătăjeii trag focuri de pușcă tot drumul pînă la groapă, datină caracteristică nunții. Iar la acestea se adaugă lăutarii, prezenți la moartea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
gesturile de salut. Unul dintre ei se ridică în picioare, se înclină și părăsi încăperea. Cel rămas spuse: — Eu sunt Geavit Casim și am cinstea să mă număr printre prietenii cunoscutului măriei tale, Ianache Hartofilax, care a mijlocit să fii oaspetele nostru pentru călătoria pe mare spre Istanbul. El, marele bibliotecar al patriarhiei din Constantinopol, este bunul meu prieten; când mi-a spus ce oaspeți de vază îmi aduce pe galeră, m-am gândit că sunt dator ca gazdă să vă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cinstea să mă număr printre prietenii cunoscutului măriei tale, Ianache Hartofilax, care a mijlocit să fii oaspetele nostru pentru călătoria pe mare spre Istanbul. El, marele bibliotecar al patriarhiei din Constantinopol, este bunul meu prieten; când mi-a spus ce oaspeți de vază îmi aduce pe galeră, m-am gândit că sunt dator ca gazdă să vă duc în siguranță până unde plătiți. Vremurile sunt grele, măria sa beiul Șerban are mulți dușmani și printre turci, dar mai ales printre greci, care
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Lavinia. — Mda, știu eu? mormăi Hartofilax. Mihai o privea întrebător pe Lavinia. Ea bătu din palme și le arătă celor doi vizitatori jilțurile din lemn. — Dragă Lavinia, eu aș pleca. Se lasă întunericul. — Unchiule, nu se cuvine. Vei pleca împreună cu oaspetele meu. Apoi, întorcându-se spre Mihai, Lavinia continuă: Știu, ca și ceilalți, te-ai mirat că un păcat m-a putut purta până acolo în deșert, în dorința de a-l ispăși. Am simțit ca zeci de cuțite în inimă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Feciori cu mustăcioare subțiri, cu buze cărnoase și rumene, încălțați în târlici cu broderie bogată, se mișcau abia simțit servind mușteriii. Pe tăvi rotunde de aramă ciocănită erau aduse pe mutește cafele, dulciuri și ciubucuri. Hamie însuși își primea clienții - oaspeții, cum îi numea el -, căci toți cei care îi călcau pragul cafenelei deveneau boieri pe dată, indiferent cine ar fi fost. El îi saluta adresându-le titluri înalte, onoarea cu care-i trata onorându-l pe dânsul. Cafeneaua era din
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]