4,436 matches
-
stânga, iar pe revers (fig. 138rv), pe două ramuri de 123 lauri dispuse simetric, legenda pe cinci rânduri RECUNOȘTINȚĂ / PENTRU / CONTRIBUȚIA LA DEZVOLTAREA / RELAȚIILOR CU / ROMÂNIA. Mesajul legendei reversului devine explicit, dacă îl corelăm cu o reprezentare a aversului globul pământesc profilat pe imaginea din plan secund a clădirii care a adăpostit, în perioada interbelică, Societatea Națiunilor. Deși ar părea că sună bombastic, noi percepem mesajul medalistic drept recunoștință pentru contribuția adusă de cel ce a fost ales de două ori
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
În fiecare zi, pe tot cuprinsul globului pământesc, milioane de oameni folosesc droguri. Trăim într-o societate în care, prin diferite legi impuse oamenilor, vrem să arătăm că toți suntem egali, toți avem dreptul la aceleași servicii. Oamenii consumă astăzi droguri mai mult ca oricând. De ce consumă oamenii
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Petrea Diana Valentina, Popa Luminiţa Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1973]
-
acestea după toate, și cinste politicească cer și poftesc... O, lume! Eu decât aceasta și mai mare cinste îmi poftesc: și între stăpâniri să mă învrednicesc. Lumea îl sfătuiește să ucidă, să jefuiască. Înțeleptul ar voi și împărăția cerului, gloria pământească părîndu-i-se șubredă. Acum scriitorul izbucnește într-o invocație furtunoasă a gloriilor apuse: Unde este Kyros și Cresos? Unde este Xerxes și Artaxerxes?" Iar Lumea îi răspunde cu blând sarcasm: "Să știi, că numai cu o feleagă de pânze învăliți, ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
adese, Iluminat de gânduri nespuse, nențelese... Setea euforică de a trăi e în continuarea liricii lui Macedonski, însă cu ondulații mai diafane, potrivite anemiei blânde a ftizicului: Privește!!... Cerul semănat cu stele - Chip purtător de zâmbet și de vise - Înseninează pământești abise, De mult ce caută cu drag la ele; Și toată fericirea lui senină O-ntipărește pe pământ și moare - Și iarăși lutul omenesc tresare, Tinzîndu-și dornic brațele-n lumină... Surâzi, șoptești, tot sufletul aieve-i - S-a risipit cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mei vani, Desfășur cărunta podoabă, Să-nvălui ruina pierduților ani, Să-ți cad în genunchi ca o roabă. În genere confesiunea smerită și demnă e de o mare suavitate: Nu mi-am plecat genunchii Și-n casa mea săraca Cei pământești N-am atârnat pe ziduri Pe piatra nici unui templu, Icoane să-mi aducă aminte Doamne, Că mă vezi, Și nu te-am preamărit Tu, Cu semnul sfânt prin care, Ce mi-ai dat cununa de mucenic, - De la Isus încoace - Știi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
spre stânga, iar pe revers (fig. 138rv), pe două ramuri de lauri dispuse simetric, legenda pe cinci rânduri RECUNOȘTINȚĂ / PENTRU / CONTRIBUȚIA LA DEZVOLTAREA / RELAȚIILOR CU / ROMÂNIA. Mesajul legendei reversului devine explicit, dacă îl corelam cu o reprezentare a aversului - globul pământesc profilat pe imaginea din plan secund a clădirii care a adăpostit, în perioada interbelică, Societatea Națiunilor. Deși ar părea că sună bombastic, noi percepem mesajul medalistic drept recunoștință pentru contribuția adusă de cel ce a fost ales de două ori
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și toată greutatea corupției (ontologică, antropologică, morală) în istoria noastră umană. Tot după Platon, conștiința condiției corupției este direct proporțională cu dorința de căutare a libertății față de această corupție. Pentru el corupția nu este ultimul cuvânt inexorabil asupra experienței noastre pământești. Însă fără o conștiință acută a densității corupției care ne pătrunde și ne formează, devine aproape imposibilă căutarea unor căi de eliberare și forme alternative de viață. Dacă nu îmi dau seama că trăiesc o realitate complet distorsionată, atât din
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
este atât de dură și amară». Cavalerul i-a răspuns cu multă înțelepciune: «Iubitorilor vieții adevărate și a gloriei veșnice viața noastră li se pare mult mai mizerabilă și stupidă. În comparație cu bogățiile cerești, ei socotesc palatele noastre, veșmintele și bogățiile pământești drept gunoaie (cf. Fil 3,8); iar faima noastră este pentru ei precum vântul și un nimic față de nespusa frumusețe și mărire a sfinților care este în ceruri. De fapt, așa cum aceștia ne-au dat impresia că ar fi niște
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
s-a întâmplat. Acest Francisc era renumit pentru noblețea originii sale, însă a devenit mult mai strălucitor prin corectitudinea moravurilor. După ce și-a petrecut copilăria în nevinovăție, a început să mediteze mai mult asupra ademenirilor acestei lumi, la deșertăciunea lucrurilor pământești și să reflecteze permanent la faptul că acestea, care pier odată cu trecerea timpului, sunt un nimic. La astfel de convingeri a ajuns prin studiul gramaticii și al disciplinelor teologice cu care a luat contact încă din copilărie. A continuat această
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Franța din motive comerciale. De fapt, se spune că numele său de Francisc ar proveni tocmai de la această legătură avută cu Franța. Tânăr înțelept, ce dispunea de un caracter bun, a cultivat, după cum se obișnuiește printre negustori, ambiția pentru lucrurile pământești. Cu toate acestea, din profitul comerțului pe care i l-a încredințat tatăl său, ajuta cu generozitate bisericile și pe cei săraci. S-a întâmplat odată să se întoarcă în orașul său; tatăl l-a întâmpinat cu dragoste iar el
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ce aveau pârga darurilor Duhului Sfânt (Rom 8,23)! O, har inefabil! O, privilegiu incomparabil! O, ce dragoste suavă de o nesfârșită delectare este posibilitatea de a ne bucura de prietenia unor asemenea oameni, de a fi mângâiați pe parcursul pelerinajului pământesc de dragostea specială a acestor persoane eminente, de a fi apărați de mijlocirea unor oameni atât de renumiți! 117. După acea predică, noii cavaleri s-au dus în vizită la papa, iar el le-a dat fiecăruia o ghirlandă de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
spre Cristos și crucea sa, și să fie întărit în spirit mergând în urma lui prin poarta cea îngustă și calea cea strâmtă (cf. Mt 7,13; Lc 13,24), și nu numai să se distanțeze de iubirea și posedarea lucrurilor pământești, ci să uite în mod total de ele. Astfel, va intra în moștenirea lui Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, care s-a umilit și înjosit pe sine însuși, și s-a făcut ascultător până la moarte, și încă la moartea pe
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
16 iulie, Francisc a fost canonizat la Assisi. Prin Mira circa nos, un document cu profundă substanță, pontiful oferea creștinătății și o lectură cuprinzătoare a experienței sale creștine. Grigore al IX-lea a prezentat într-o lumină providențială toată activitatea pământească a lui Francisc: acesta era considerat slujitorul pe care Domnul, în ceasul al unsprezecelea, îl trimisese în via sa «pentru a smulge spinii și buruienile» (BF I, p. 42, nr. 1: FF 2721). Sfântul era prezentat astfel în hainele unui
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
care, după ce au fost purificați în teascul răbdării, vor putea fi transferați în crama veșniciei, după ce, asemenea focului, au ars în totalitate răutatea și dragostea răcită a multora, ce vor avea același sfârșit, așa cum au murit filistenii din cauza veninului poftelor pământești. 2. Iată, Domnul, pe când distrugea pământul cu apa potopului, l-a condus pe cel drept prin intermediul unei sărmane arce (cf. Înț 10,4), nelăsând ca varga păcătoșilor să împovăreze soarta celor drepți (cf. Ps 124,3), în cel de-al
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
arătase (Gen 12,1) prin divina sa inspirație. Pentru a alerga mai repede spre răsplata vocației cerești (cf. Fil 3,14) și pentru a putea intra mai ușor pe ușa cea strâmtă (Mt 7,15), a renunțat la bagajul bogățiilor pământești, conformându-se Celui care, din bogat ce era s-a făcut sărac pentru noi, le-a împărțit, le-a dat la săraci (cf. 2Cor 8,9), pentru ca astfel dreptatea sa să rămână pentru totdeauna (Ps 111,9). Apropiindu-se de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și pe Îngerii din rai („și se pare că s-aude prin a raiului cîntare / Pe-ale Îngerilor harpe lunecînd mărgăritare”), dar se Înțelege fără dificultate că extazul nu asociază nici aici cosmicul, metafizicul. Voluptatea rămîne atașată de bunurile raiului pămîntesc. Ele Întrețin buna dispoziție a sufletului, Întineresc spiritul, stimulează reveria. O reverie, trebuie să spunem, molatică, dezmierdătoare. O reverie a măsurii și a firescului. Limbajul ei este repet, șoapta, expresia ei este nuanța, idealul ei este solidaritatea. Fiecare oaspete din
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la autoritate și eroism. Îl amintesc pentru că el angajează o retorică specifică, un mod de a defini liric o personalitate. Conceptul se bazează pe ideea de datorie, iar datoria este pusă sub semnul a două autorități: autoritatea divină și puterea pămîntească. Ostașii lui Ștefan dau năvală În tabăra leșească strigînd: „Din cer ne vede Domnul, și Ștefan ne privește.” Conceptul moral de eroism este Întrupat de Ștefan și pentru Înfățișarea lui poetul Îmbracă veșmintele festive ale retoricii. Apariția lui Ștefan În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pleacă și să Închină, Dorește cele de lipsă, În despărțire suspină. Cu ceilaltă potoale și Împacă Îmbulzîrea Ce aduce la om fapta care i-au dăruit firea.” Finalul acestui spiritual discurs erotic pare a exprima Și o opțiune pentru partea pămîntească a Amorului. Oricum, iubirea se naște prin vedere și trofeele ei sînt: „ochi și gene și guriță, obraji rătunzi, albi și rumeni, pepturi, sînuri cu mici țîță sînt a sale vînătoare...” Mai este Însă ceva. Dar despre acest misterios lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
plîngerii sentimentale. Conachi nu-i propriu-zis om al spiritului, modelul lui nu-i anahoretul, gustul cunoașterii nu trece mai departe de „ibovnica slăvită”, cosmosul nu-i grija lui cea mai mare. Deși vorbește de firea Îngerească, ochiul caută lacom bucuriile pămîntești ale iubirii. Senzualitatea lui funciară corupe conceptele spiritului. Poziția lui Conachi față de aceste categorii nu este singulară. Mai toți poeții erotici din epocă stau sub semnul cupei și, prin nomadismul lor sentimental, intră și În sfera de influență a treflei
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
că numărul cutremurelor este în raport direct cu mărimea deplasării polului: “când se produc dărâmături în compartimentele scoarței globului, de mare adâncime, 18 acestea pot să zdruncine punctul de gravitate al masei pământoase și să producă astfel oscilațiuni ale axului pământesc”. * Zgomotele subterane însoțesc adesea cutremurele către epicentru, se manifestă prin urlete, tunete, scrâșnituri etc., datorită frecărilor compartimentelor scoarței globului. Se aud mai bine în zonele muntoase, unde există roci dure, stâncoase. * Fenomenele luminoase preced sau însoțesc seismele vulcanice, care, de
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
-se apoi în exclusivitate la creștinism, Paul Diel interpretează mitul șarpelui ipostaziat în figura lui Satan. Acesta ar traduce pe plan pur psihic ,,forța subconștient motivată care duce la ignorarea chemării "spiritului" (dorința esențială) și la exaltarea dorințelor multiple și pământești (reprezentate de măr, simbol al pământului)"52. Faptul cred că este salutar, cu condiția de a nu reduce simbolul șarpelui doar la aspecte de ordin psihologic. În joc sunt și date metafizice, teologice, istorice sau aparținând istoriei religiilor. Ele nu
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
sînt ideile și opiniile tuturor oamenilor? Ce altceva decît un „pește pierdut“ e principiul credinței lor religioase? Ce altceva decît niște „pești pierduți“ sînt, pentru traficanții de cuvinte, gîndurile filozofilor? Ce altceva decît un „pește pierdut“ este însuși marele glob pămîntesc? Și ce altceva ești dumneata însuți, cititorule, dacă nu un „pește pierdut“ și unul, totodată, „capturat“?! Capitolul LXXXIX CAPETE SAU COZI De balena vero sufficit și rex habeat caput et regina caudam. BRACTON Potrivit acestui adagiu latinesc luat din codicele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de suferințe, pînă dincolo de mormînt. Dar chiar și fără asta, o analiză cît de cît profundă a lucrurilor te duce la încheierea că există o mare inegalitate la mijloc. Căci, își spunea Ahab, în timp ce pînă și cele mai sublime fericiri pămîntești ascund întotdeauna ceva meschin și insignifiant, toate suferințele sufletești au, în fond, o semnificație mistică, iar la unii oameni sînt semnul unei măreții angelice. Observațiile directe nu fac decît să confirme această concluzie. încercînd să stabilim genealogia acestor mari nefericiri
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nu în creștetul capului, cum ar fi trebuit să i-l pună, dacă Dumnezeu ar fi dorit ca omul să-i contemple firmamentul. Fii blestemat, sextantule! Și, trîntindu-l pe punte, adăugă: Ă Nu-mi voi mai călăuzi după tine drumurile pămîntești. Busola cea simplă și lochul cu saula lui, iată călăuzele ce-mi vor arăta în care punct al mării mă aflu! Da - răcni el coborînd din ambarcațiune pe punte - iată, te calc în picioare, te sparg și te distrug, lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și se încheie printr-o strofă nu mai puțin antologică, deși mai puțin citată: „Dogoarea, podoaba: răsfețe/ Un secol cefal și apter./ - Știu drumul Slăbitelor Fețe./ Știu plânsul apos din eter” (Edict). „Dogoarea” mult prea omenească și „podoaba” mult prea pământească să „răsfețe”, în continuare, „un secol cefal și apter”, raționalist și pozitivist: aceasta nu va fi și calea urmată de poet, ci calea de la care el se consideră dator să se abată, pentru a atinge astfel veritabila asceză, atitudinea „de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]