13,778 matches
-
stătea în putință pentru a repara această greșeală, încercând să salveze ce mai putea fi salvat din Roma și din demnitatea pontificală. Venirea acestui Colonna nu mă surprindea așadar. În schimb, nu bănuiam nicidecum că, în cursul întrevederilor sale cu papa, emisarul avea să vorbească de mine. Nu-l mai întâlnisem niciodată înainte, iar când unul dintre oamenii milițiilor populare a venit să mă cheme de urgență în apartamentele pontificale, nu aveam nici cea mai mică idee despre ceea ce avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
unul dintre oamenii milițiilor populare a venit să mă cheme de urgență în apartamentele pontificale, nu aveam nici cea mai mică idee despre ceea ce avea să mi se ceară. Cei doi bărbați stăteau așezați în bibliotecă, pe niște fotolii apropiate. Papa Clement nu se mai bărbierise de două săptămâni, în semn de doliu și de protest împotriva soartei care îi era menită. Îmi ceru să mă așez și mi-l prezentă pe vizitatorul său ca „fiu foarte drag, prieten prețios și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Ține să vă mulțumească pentru tot ce l-ați învățat cu atâta răbdare și să vă arate gratitudinea lui ajutându-vă să ieșiți de aici împreună cu soția și cu fiul dumneavoastră. Înainte ca eu să fi putut reacționa, a intervenit papa: — Bine înțeles, nu mă voi opune în nici un chip deciziei pe care o vei lua, oricare ar fi aceasta. Dar sunt dator să te previn că plecarea ta nu se va face fără mari riscuri pentru tine și pentru ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
în picioare. Încet, după obiceiul ei, dar fără nici o șovăială, de parcă ar fi știut dintotdeauna că o voi chema după mine în pribegie. L-a luat de mână pe Giuseppe și a pornit în urma mea spre a ne duce la papă, care ne-a binecuvântat, ne-a lăudat curajul și ne-a încredințat ocrotirii lui Dumnezeu. I-am sărutat mâna și i-am lăsat în grijă toate scrierile mele, cu excepția acestei cronici, pe atunci neterminată, pe care o făcusem sul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
să te vadă. E sătul de fețe cunoscute - le vede pe aceleași de ani de zile. Mătreața m-a deranjat mai mult. Tot așteptam să se scuture pe mine. —Uh! Coșmar. Sunt Suki Fine, apropo. Te-am văzut pălăvrăgind cu papa. Tu trebuie să fii artista. Suki Fine părea să nu-și fi dat seama de ironia cu care rostise ultimul cuvânt. Închise rujul și îl puse în geanta minusculă neagră din fața ei. Scoțând o pudră aurie compactă cu sfere roz-brune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
ulterior de mai marii Bisericii dar păstrat doar de cultul ortodox în urma Schismei(1054). Acest eveniment a fost rezultatul luptelor pentru putere din ierarhia Bisericii între Apus și Răsărit. Intervenția hotărâtoare a lui Otto I a determinat excomunicarea reciprocă a Papei și Patriarhului la Catedrala Sf. Sofia. Europa era acum divizată și la nivel religios. S-a pornit un adevărat război ideologic între cultul catolic apusean cu centrul la Roma și cultul ortodox al cărui leagăn era Bizanțul, război ale cărui
Religia creştină şi spiritualitatea ortodoxă în spaţiul mioritic. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
popa o întrerupea de fiecare dată. — Momoloi isteț, ascultă cât mai concentrată. Face cât zece masterate ce discutăm noi aici. Biografia ta încape în două duzini de cuvinte, știi bine doar. Și alea cu virgulele puse de mine, că altfel... — Papi, gânguri ea, dar eu nu cu biografia vieții mele am treabă acu’. Dar îmi vine și mie cuvinte care vreau să le comunic. Că comunicarea se face persoană la persoană. Doar așa ne-a învățat și la știința ta care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
a venit revoluția și am schimbat macazu’. Și pă vremuri, tot așa o ținea. Dacă-l întărâți, să vezi cum o întoarce cu jertfa intelectualului. Că ei au făcut adevărata rezistență, cum aud că o prelucrează la frecare ăștia de papă banii de-acu’. Ai rezistat, profesore, nu-i așa? Da’ măcar Ceaușescu făcea distincție între profesori și măturători. Apropo, îl mai ții minte pe Kerim? Kerim era măturătorul oficial al micului orășel de la poalele anticului Aegyssus. Un turc bătrân, stafidit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
perspicacitatea ta, nici nu-ți trebuie documente palpabile, prinzi spiritul lor și te-apuci și trântești un documentar de ne aprobă bugetul și la anul, pă chestia investigațiilor care le desfășurăm. Căci nu uita, deviza noastră este: sapă, sapă și papă. De-asta avem buget, să săpăm și să păpăm. Crezi cumva altceva? La cinematografie nu-i niciodată târziu să părăsești platoul. Și-n lavstori, la culmea deznădejdii, ce-a zis tipa, în iubire niciodată să nu spui aimstori“. Cinefil înrăit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Acum e-acum, mi-am zis În sinea mea. O să jucăm totul pe cartea asta. — Aveți un ochi de vultur, sfinția voastră, proclamă Fermín, prefăcîndu-se mirat. Perspicacitatea domniei voastre ne-a demascat fără milă. Veți ajunge cel puțin cardinal sau papă. — Ce vreți să spuneți? — Nu e evident ca lumina zilei, prealuminate? — La drept vorbind, nu. — Ne putem bizui pe taina spovedaniei? — SÎntem Într-o grădină, nu Într-un confesional. — Ne mulțumim cu discreția dumneavoastră ecleziastică. — O aveți. Fermín oftă adînc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
evaluînd diferite posibilități. — Dumneata te referi la Dumnezeu atotputernicul, Împăratul cerurilor, sau mai curînd la tatăl domnișoarei Penélope, don Ricardo? — Ce mai face Fernando? Întrebă bătrîna. — Preotul? E ca o floare. CÎnd nici cu gîndul nu gîndești, va fi făcut papă și pe dumneata o să te instaleze În Capela Sixtină. Îți trimite salutări călduroase. — El e singurul care vine să mă vadă, știi? Vine fiindcă știe că nu mai am pe nimeni altcineva. Fermín Îmi aruncă o privire cu coada ochiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
francez se întindea peste ceea ce numim noi astazi Franța , Germania , Elvetia , Olanda , Belgia si o mare parte din Italia . In anul 800 Carol Magnul aflandu-se la Roma, unde venise în fruntea unei mari oștiri petru a-l apăra 6pe Papa, el a fost încoronat de către pontif ca împărat al Apusului . In ziua de Craciun , Carol a intrat inbiserica Sf. Petru ca pentru a lua, pur și simplu, parte , împreună cu celalți credincioși, la celebrarea servicului divin. Când se apropie de altar
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
de către pontif ca împărat al Apusului . In ziua de Craciun , Carol a intrat inbiserica Sf. Petru ca pentru a lua, pur și simplu, parte , împreună cu celalți credincioși, la celebrarea servicului divin. Când se apropie de altar și îngenunchie în rugăciune, Papa înaintă și-i puse coroana de aur pe cap ; iar la acest gest poporul adunat a strigat: “ Viață lungă și glorie lui Carol Augustul ! încoronat de Dumnezeu ca mare si puternic Împărat al romanilor !”. Papa s-a plecat înaintea lui
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
altar și îngenunchie în rugăciune, Papa înaintă și-i puse coroana de aur pe cap ; iar la acest gest poporul adunat a strigat: “ Viață lungă și glorie lui Carol Augustul ! încoronat de Dumnezeu ca mare si puternic Împărat al romanilor !”. Papa s-a plecat înaintea lui, potrivit unei datini de pe vremea vechilor înaintași , și a încheiat ceremonia ungându-l cu undelemn sfintit . Cele mai multe dintre razboaiele sale Carol Magnul le-a purtat împotriva popoarelor păgâne și barbare , care , sub numele de sarazni
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
să se înfățișeze singuri , pe maăură ce evenimentele îi vor aduce în scenaî. Începem, deci, cu Orlando . ORLANDO Milon sau Milone , un cavaler de familie mare și înrudit de aproape cu Carol Magnul , fusese izgonit din Franța și excomunicat de Papa pentru că se casatorise în taină cu Berta , sora împăratului . După o pribegie lungă și plină de suferințe , umblând pe jos ca niște cerșetori , Milon și soția sa au ajuns la Sutri în Italia , unde se adăpostiseră într-o pivniță și
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
în Spania, la Figueras, lângă Cadaques, unde avea o vilă. Noi locuiam în apropiere. Se plimba cu barca pe mare împreună cu iubita lui, Gala, amândoi goi pușcă, erau bătrâni, slabi, cadaverici, ceva de speriat. La Figueras, la bar, stătea ca Papa de la Roma, cu mâna întinsă, să i-o sărute elevii. Care dintre specialiștii în pictura contemporană crezi că te-a înțeles cel mai bine? — Ionel Jianu, un mare critic de artă român stabilit în Franța. Mă considera „surioara“ lui Klee
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
toți. Povestea ei mi-a legănat copilăria... se îndu ioșă Ioana. — Eu o aleg pe Cenușăreasa, pentru că îmi plac deghi zările și cred în minuni. Ia spune-mi care e eroul tău din viața reală? — Martin Luther King. Al tău? — Papa Ioan Paul II. Eroina ta din istorie? — Maria Antoaneta. — Ai ales niște personalități cu totul opuse, am comen tat, uimită de opțiunea Ioanei. — Așa e, aprobă ea, dar omul este făcut din contrarii. Martin Luther King ne propunea să vedem
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
în vremea aceea? (Ne aflam în Evul mediu.) Și cum Simulescu aștepta cu nerăbdare răspunsul din spate, ce mi-a venit, nu știu, că i-am suflat șuierător, abia stăpînindu-mi un rânjet mefistofelic, la gândul celor ce aveau să urmeze: ― Papa nu era creștin! Glasul lui Simulescu s-a auzit pițigăiat și cu o siguranță de papagal: ― Papa nu era creștin! ― Cum, domnule? a întrebat profesorul stupefiat, nevenindu-i să-și creadă urechilor; la care Simulescu a repetat cu candoare, convins
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
ce mi-a venit, nu știu, că i-am suflat șuierător, abia stăpînindu-mi un rânjet mefistofelic, la gândul celor ce aveau să urmeze: ― Papa nu era creștin! Glasul lui Simulescu s-a auzit pițigăiat și cu o siguranță de papagal: ― Papa nu era creștin! ― Cum, domnule? a întrebat profesorul stupefiat, nevenindu-i să-și creadă urechilor; la care Simulescu a repetat cu candoare, convins că nu fusese auzit: ― Papa! ― Ei, bine, ce e cu Papa? ― ...Nu era creștin! Un hohot de
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
lui Simulescu s-a auzit pițigăiat și cu o siguranță de papagal: ― Papa nu era creștin! ― Cum, domnule? a întrebat profesorul stupefiat, nevenindu-i să-și creadă urechilor; la care Simulescu a repetat cu candoare, convins că nu fusese auzit: ― Papa! ― Ei, bine, ce e cu Papa? ― ...Nu era creștin! Un hohot de râs a răsunat în clasă, de se cutremurau băncile. ― Cum, domnule Simulescu? Cum poți să debitezi asemenea inepții, cu atâta senină naivitate? Papa nu era creștin?!... Îți dai
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
și cu o siguranță de papagal: ― Papa nu era creștin! ― Cum, domnule? a întrebat profesorul stupefiat, nevenindu-i să-și creadă urechilor; la care Simulescu a repetat cu candoare, convins că nu fusese auzit: ― Papa! ― Ei, bine, ce e cu Papa? ― ...Nu era creștin! Un hohot de râs a răsunat în clasă, de se cutremurau băncile. ― Cum, domnule Simulescu? Cum poți să debitezi asemenea inepții, cu atâta senină naivitate? Papa nu era creștin?!... Îți dai seama ce-ai spus? Tocmai Papa
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
convins că nu fusese auzit: ― Papa! ― Ei, bine, ce e cu Papa? ― ...Nu era creștin! Un hohot de râs a răsunat în clasă, de se cutremurau băncile. ― Cum, domnule Simulescu? Cum poți să debitezi asemenea inepții, cu atâta senină naivitate? Papa nu era creștin?!... Îți dai seama ce-ai spus? Tocmai Papa, capul creștinătății apusene, domnule? Dar oricât de indulgent aș fi, răspunsul dumitale nu-l pot trece cu vederea. Și unu este prea mult. Altă dată să judeci mai bine
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Papa? ― ...Nu era creștin! Un hohot de râs a răsunat în clasă, de se cutremurau băncile. ― Cum, domnule Simulescu? Cum poți să debitezi asemenea inepții, cu atâta senină naivitate? Papa nu era creștin?!... Îți dai seama ce-ai spus? Tocmai Papa, capul creștinătății apusene, domnule? Dar oricât de indulgent aș fi, răspunsul dumitale nu-l pot trece cu vederea. Și unu este prea mult. Altă dată să judeci mai bine, înainte de a răspunde! Bafta lui Simulescu s-a oprit aci. Și-
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
ungar. Dar tratatul e semnat. Mai mult, el nu cuprinde cuvântul „vasalitate”, ci expresia „regnum Moldaviae”. Regatul Moldovei. E un document Între două puteri egale. - Egale pe dracu. Matei se crede În continuare un mare rege al creștinătății. Îi trimite papei scrisori În care sugerează că a avut un rol În victoria de la Vaslui. Cere bani. - Știu și asta. Dar am nevoie de armata lui. Și, mai ales, am nevoie de tine la Târgoviște. -Va veni și clipa aceea. Acum trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
trupele sosite pe mare, este posibil ca noi să facem joncțiune cu trupele lui Dracula și să-l prindem Într-o Încercuire neașteptată. Unde e Matei Corvinul? - În drum spre Buda. Consideră că a cucerit Balcanii și trimite deja scrisori papei la Vatican, clamând meritul victoriei. - Deci dincolo de munți nu se află decât mica avangardă a lui Dracula. - E suficient, commandante. Chiar și numai numele lui Dracula e destul pentru a provoca debandada În trupele turcești. A lăsat două mii de oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]