10,034 matches
-
interior într-un sac menajer negru plin de resturi felurite. Drept în față, dușul încastrat în peretele din fața ușii. În dreapta, chiuveta cu flotor jos și o policioară cu un săpun de față așezat pe marginea ei și un tub de pastă de dinți lângă periuța de culoare verde. Pe un alt perete mult mai mic, în dreapta ușii se află ,,rătăcit’’ un rest de calorifer din aluminiu. Pereții sunt total acoperiți cu faianță imagini închipuite, creatoare de iluzii optice, de speranțe inundând
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
Expoziției-Târg a Industriei Românești din Parcul Carol. S-a oficiat un serviciu religios. Au rostit cuvântări: ministrul I. C. Teodorescu, comisarul general al Expoziției Cezar Popescu, Christian Penescu și Carol al II-lea. Au fost vizitate: Pavilionul Regal (industriile confiseriei, băuturilor, pastelor făinoase, brânzeturilor, conservelor), Pavilionul Bucovina (celuloză, arte grafice, lemn), Pavilionul Oradea (industria petrolului), Pavilionul Informației (industria aviatică). Pavilionul Petroșani (exploatarea cărbunelui), Pavilionul Geamurilor și Sticlăriei, Pavilionul Școlii Politehnice, Pavilionul Reșița. Joi, 27 septembrie. La ora 1030, Mihai a sosit în
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
în amestec cu 7 ierburi medicinale „Otoso”. „Osechiryouri”„sechi'' înseamnă anotimp sau sărbătoare. Osechiryouri se prepară dinainte de Anul Nou și conține numai mâncăruri japoneze simbolice: „Tazukuri” sardine uscate în sos de soia. „Tai”plătica roșie este de bun augur. „Kamaboko” pasta de pește fiartă si aranjată în rulouri colorate cu roșu și alb. Culorile, roșu și alb, simbolizează răsăritul soarelui dar și drapelul Japoniei. „Kazunoko” icre de hering. „Konbu”, un tip de alge care se consumă foarte mult în stare proaspătă
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
zilnice. Lenjeria de pat se schimbă în fiecare zi, de asemeni papucii din pâslă și yukata(halat din bumbac) puse la dispoziție de hotel. La baie se schimbă zilnic prosoapele, se pun două pachețele, unul conținând periuță și o mică pastă de dinți, iar celălalt un aparat de ras. În plus, zilnic primești un pachețel de ceai japonez, pe care îl poți prepara la aparatul special care există în toate camerele de hotel. Singurul lucru care mă deranjează este faptul că
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Kyoto și ne vom caza la un ryokan. Ne pregătim sufletește și încercăm să ne culcăm mai devreme ca deobicei. Ne luăm un minimum de bagaje întrucât vom găsi la ryokan tot ceea ce ne trebuie pentru igiena personală: periuță și pastă pentru dinți, aparate de ras, prosoape, papuci, șampon și halate (yukata). Kyoto 15. 08. 2009 Ce bucurie mare! Azi plecăm în excursie într-un loc pe care l-am mai văzut, împreună cu Alex, în iarna lui 2006 .Dis-dedimineață, veseli și
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
a zonelor completate cu clei de pește și praf de cretă purificată, s-a realizat prin retuș În tehnica velatură, utilizând culori acrilice și culori de verni, până la obținerea unui ansamblu unitar cromatic. Acoperirea găurilor mari din lemn cu o pastă din rumeguș, aracet, clei de pește, chituirea și șlefuirea suprafețelor și integrarea cromatică. Suprafețele din lemn, care ulterior au fost vopsite cu vopsea lucioasă de culoare grena, au fost vopsite cu vopsea acrilică albastră, iar sculptura care cândva a fost
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
apelam la remedii naturale în combaterea dezechilibrelor fiziologice, și nu la medicina alopată, clasică. Am adunat frunzele de pe mai multe tulpini de știr. Le-am spălat și apoi le-am tocat mărunt-mărunt, până ce a rezultat un fel de terci, de pastă verde. Peste această tocătură am adăugat o lingură de țărână și una de nisip. Doza trebuia respectată cu maximum de strictețe, la mijloc fiind vorba despre "viața" unui om. Cele trei element component au fost apoi bine amestecate, rezultând o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
din dorința de a ne crea iluzia că este din abundență, în cadrul acestei "orgii culinare", am adoptat o tehnică deosebită. Introduceam o firimitură de telemea în gură, după care mușcam din pâine și mestecam, mestecam până ce elementele componente formau o pastă lesne supusă procesului deglutițional: bolul alimentar. Dar, pentru a menține și prelungi prezența senzației de brânză, nu înghițeam decât jumătate din compoziția pregătită și tot așa, până terminam pâinea împreună cu brânza, pentru a-i simți efectul aromatic, energizant și binefăcător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
lase tocmai când mi-e lumea mai dragă (Doamne ferește, să pierd vreun text; îmi e imposibil, oricâte eforturi aș face, să-l rescriu). Am nevoie să stea lângă mine câteva carnetele cu însemnări făcute de mâna, mai multe pixuri cu pastă de diferite culori, o lupa mare și cărțile asupra cărora mă aplec. Deși este un factor perturbator, telefonul celular este totuși tolerat cu manie surdă. Alte tabieturi nu am! M-am lăsat de fumat de vreo șase ani; cafea nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
peste trei sute de ani, mai departe n-am putut. Lemn bun de foc e destul. Facem pe plajă un foc mare și În jurul lui așezați În stil indian coacem porumb, cartofi sau facem un fel de gogoși mici dintr-o pastă zaharată pe care le coacem În vârfuri de țepușe. Putem frige și pește. Plaja e plină de guvizi azvârliți de pescari amatori. Pe la miezul nopții, oceanul obosit Începe să se retragă. Începe refluxul. Dimineața e departe de noi. Uneori pornim
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Nu numai copiat identic, ci chiar erau părți care nu se mai potriveau punctual. Ne făceau legionari, pretindeau că suntem îmbrăcați în verde... V.A. : Foloseau formule verificate cu 40-45 de ani înainte. Colecțiile ziarelor feseniste sunt pline de copy‑paste din presa folosită de comuniștii care măsluiseră alegerile din 1946. A.M.P. : Mesele rotunde, în teoria tranziției democratice, se numesc pacte. țările care au avut pacte au evoluat mai bine, și-au consolidat democrațiile mai repede decât țările care au
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
se poate vorbi de un conflict între critică și creație, întrucît condițiunea esențială a criticei este o mare pătrundere în tehnica interioară a artei". Ne aflăm în fața unui comparatist spumos, plin de idei fulgurante, asociațiile și disociațiile sînt dintr-o pastă aglutinatorie profund intelectuală, în care amprenta gîndirii sale este permanent prezentă și vizibilă. Asistăm la un grandios spectacol al unei inteligențe în permanentă ebuliție, un regal al spiritului. Îmi recunosc fascinația produsă asupră-mi, în adolescență, de G. Călinescu; eram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
o ață; îți striveau pe rînd fiecare falangă a degetelor de la mîini și de la picioare cu un clește de lemn; îți ardeau cu țigara părți ale corpului, mai ales fesele. Era înjosită, batjocorită demnitatea umană: erai vopsit pe față cu pastă de dinți sau cremă de ghete, ți se punea un colac de WC în gît și erai obligat să reciți poezii de autobatjocorire; dacă aveai deranjat stomacul, cînd stăteai pe tinetă, erai admonestat că ești un nesimțit, că ai stricat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
liste de așteptare compuse din numele unor copii de nouă ani programați pentru ședințele de acupunctură ale doctorului Wolper. Am aflat că un copil din clasa lui Robby băuse o sticluță de Clorox. Apoi mai erau alte subiecte ca: eliminarea pastelor făinoase din meniul de prânz de la școală, nutriționistul care se ocupa de catering pentru bar mitzvah, eleva de clasa a șasea care trebuia să poarte sutien, băiatul care trage de fusta mamei într-un supermarket de lux, întrebând: „Asta conține
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Y B R E T. Why Bret? De ce, Bret? Am reușit să inspir. - Care e data ta de naștere? l-am auzit pe Miller întrebând. - Șapte martie. Miller bătu cu pixul în carnețel. Miller trăsese o linie între două numere. Cu pastă roșie: 3/07 Elsinore Lane. - N-am putea doar să ne mutăm în altă casă? Gâfâiam. - Nu putem să plecăm de-acolo? Nu mă puteam controla. - Nu ne-am putea muta în altă parte? Miller mă prinse de mână să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
extins din istoria Americii precolumbiene. Din capitala Imperiului, Cuzco, incașul Tupac Yupanqui a reușit să-și extindă Imperiul Tahuantisuyo la peste două milioane de kilometri pătrați, ceea ce ne duce cu gândul la cuceririle lui Alexandru Macedon. Imperiul incaș se întindea până la Pasto, în Columbia, Tucuman și fluviul Maule, în Argentina și în Chile. Inginerii incași au fost cei care, se pare, au avut o importantă contribuție la extinderea nemaiîntâlnită a imperiului. Ei au creat "Poteca Incașă" de peste 80 de kilometri, care leagă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
de popoare. Nu ne ironiza Cioran, presupunând un specific paraguayan al existenței? Și totuși nu avem un ce neaoș? Ceva care ne caracterizează numai și numai pe noi? Cred că o asemenea imanență rezidă mai mult în limbaj. Într-o pastă a conexiunilor limbajului, intraductibilă, intransmisibilă în alte idiomuri în întreg spectrul său de nuanțe, de subtile savori: Creangă, Caragiale, într-un fel Eminescu, mai cu seamă Arghezi. Cum să-l traduci pe Arghezi reducându-l la noțiuni, despuindu-l de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
plan de luptă împotriva uraganelor", al cărui nucleu îl constituia "rezerva alimentară strategică": 5 cutii a 1kg.ton în ulei, 5 kg orez, 3 kg. faină de grâu, 3 kg fasole, 3 kg zahăr, 3 kg lapte praf, 3 kg paste făinoase, 2 litri ulei, 10 borcane gem, biscuiți, ciocolate, 10 bidoane a 5 litri apă minerală, toate achiziționate în timp când și când le găseam și pe valută! O locație a "rezervei" era în apartamentul de la Ambasadă și o alta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
alimente erau în continuare în funcție: (lunar cubanezii primesc pe cartelă, la prețuri reduse, compensate de stat, 3 kg. de zahăr, 3 kg de orez, 250 grame fasole,10 ouă, o jumătate de pui, 200 ml. ulei, un săpun, o pastă de dinți si... o cutie de chibrituri!). "Baleam" ca un radar tot ce mă înconjoară, pentru a putea recepta și reține cât mai mult. Deși diplomat UE într-o țară comunistă, nu aveam nici o aversiune față de Cuba și cubanezi, cunoscându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
ha-ha-ha!... ucigaș cu sînge rece. A rîs pînă s-a-nroșit la față. *** La cîteva seri după Întîlnirea cu Roy și Herman am folosit una dintre sirete și astfel am avut prima experiență cu marfa. O siretă e ca un tub de pastă de dinți cu un ac de seringă la capăt. Împingi un bold prin acul de seringă, boldul găurește folia protectoare și sireta e pregătită pentru injecție. Morfina se simte Întîi În partea din spate a picioarelor, apoi În ceafă, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
7. 27.03.2014 Povestire:Iedul cu trei capre 8. 03.04.2014 Dramatizare: Iedul cu trei capre 9. 10.04.2014 Hai să facem o poveste-povestirea copiilor după un șir de siluete 10. 17.04.2014 Povestea iepurașului de Paste Labirint:Cum ajunge iepurașul la coșul cu ouă? 11. 24.04.2014 Lectură educatoarei: Centâmplare! 12. 02.05.2014 Repovestire: Ce-ntâmplare! 13. 08.05.2014 Colorează scenă din poveste „Centâmplare”! De ce crezi că cei doi copii n-au reușit
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
și să recunoască fragmente din creații muzicale pentru copii; O4: să exprime prin mișcare starea sufletească creată de muzică audiată; STRATEGII DIDACTICE: Metode și procedee: Observația , conversația , explicația, exercițiul, turul galeriei; Mijloace didactice: modelul educatoarei , planșete suport pentru lucru , carton , pastă de lipit , carioca (neagră, portocalie), siluete din hârtie glasata, șervetele umede, coșulețe cu material, CD, casetofon, planșa cu conținutul cântecului. DURATĂ: 40 - 45 min. BIBLIOGRAFIE: DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII Activitate practică (D.O.S) EVENIMENTUL DIDACTIC CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC STRATEGII DIDACTICE EVALUARE 1
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
ufici [...]". 12 Vespasiano da Bisticci, Le vite, Aulo Greco (ed.), Istituto Nazionale di Studi sul Rinascimento, Florența, 1970-1976, ÎI, 230: "più volte fu tratto d'alcuna podesteria, et tutte le rifiutò dicendo che le voleva lasciare agli avoltoi, ch'era pasto da loro. Chiamava avoltoi quegli vanno în bireria a consumare i poveri uomini". (Cf. Vespasiano, Renaissance Princes, Popes & Prelates, trans. William George and Emily Waters, ed. Myron P. Gilmore, New York, Harper Torchbooks, 1963, p. 397, care traduce greșit "bireria" că
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
autohton ori un grec, dar acela a podit-o cu câteva sute de gâturi de amforă recuperate. Oricum, locul Își spunea cuvântul. Există o mare deosebire Între ceramica autohtonă și cea romană. Dacă ultima, vorba arheologilor, e făcută dintr’o pastă fină, cea autohtonă e dintr’o pastă grosieră. De ce? Pentru a nu crăpa În timpul uscării, În argilă trebuie adăugat un așa-numit degresant. Ceramica romană, realizată În condiții industriale, folosea În această calitate nisipul. Cea autohtonă, măcinătură de cioburi de la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
podit-o cu câteva sute de gâturi de amforă recuperate. Oricum, locul Își spunea cuvântul. Există o mare deosebire Între ceramica autohtonă și cea romană. Dacă ultima, vorba arheologilor, e făcută dintr’o pastă fină, cea autohtonă e dintr’o pastă grosieră. De ce? Pentru a nu crăpa În timpul uscării, În argilă trebuie adăugat un așa-numit degresant. Ceramica romană, realizată În condiții industriale, folosea În această calitate nisipul. Cea autohtonă, măcinătură de cioburi de la oale vechi ori rebutate, astfel Încât se asigura
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]