34,654 matches
-
modalități uimitoare sau prezentînd problemele dintr-o perspectivă nouă. Bunăoară, sintagma responsabilitatea față de societate a pușcăriei anulează toate abuzurile petrecute în interiorul ei, devenite total nesemnificative prin comparație cu acest măreț și convingător țel. În acest fel, întreaga complexitate a problematicii penitenciare se reduce la formule curățate de nuanțe, simple clișee verbale ușor de reținut și de memorat. A considera limbajul oficial unul de sine stătător ar fi, desigur, o exagerare, multe dintre elementele sale lexicale regăsindu-se în domeniul militar, în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
juridico-administrativă și caracterizat prin rigiditate și conservatorism, poate fi analizat ca o variantă (primitivă) a limbajului polițienesc, foarte apropiat de ceea ce este cunoscut ca "limbă de lemn"54. Aproape neinfluențat de schimbările politice și de modelele lingvistice, discursul reprezentanților administrației penitenciarelor oferă paradigma poziției oficiale și autoritare, caracterizată de stîngăcia organizării discursive, producătoare de ambiguități sau de tautologii neintenționate. Nu este vorba de rigiditatea firească oricărui stil tehnic, specializat, ci de aceea impusă mai ales de clișee împrumutate din alte domenii
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și interviurilor oficiale. Cazurile cele mai frapante de incompatibilitate stilistică, de non-proprietate semantică sau de construcție sintactică defectuoasă apar pe un fundal constituit de numeroase clișee ale "limbajului de lemn" abstract și oficial: În ceea ce ne privește, Direcția Generală a Penitenciarelor, cu întregul său personal, se consideră onorată de a depune, în continuare, în mod necondiționat, toate eforturile umane și materiale de care dispune, pentru îndeplinirea misiunilor ce-i revin, în vederea realizării procesului de reformă"55. Unele dintre aceste clișee s-
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
utilizează, unde s-ar descoperi numeroase sentimente de nesiguranță, frustrări, tendințe de dominanță, temeri față de haos sau nevoi ale ordinii impuse de părinți prea autoritari. Dincolo de aceste explicații psihanaliste, limba de lemn a oficialităților s-a menținut după 1989 deoarece penitenciarele românești au fost obligate să accepte o militarizare accentuată, în ciuda tendințelor de întoarcere spre comunitatea civilă. Mii de cadre ale securității, armatei și miliției, care s-au ocupat cu propaganda în timpul lui Ceaușescu sau cu alte activități dezonorante, au fost
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
obligate să accepte o militarizare accentuată, în ciuda tendințelor de întoarcere spre comunitatea civilă. Mii de cadre ale securității, armatei și miliției, care s-au ocupat cu propaganda în timpul lui Ceaușescu sau cu alte activități dezonorante, au fost înghițite de sistemul penitenciar. Ele nu numai că s-au adaptat rapid limbajului și așa desuet al administrației, dar l-au adus "pe noi culmi". Prin pozițiile dominante pe care le-au deținut în ultimii cinsprezece ani, ele au impus și celorlalți colegi clișeele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
astfel ca noii veniți în organizație, absolvenți de facultăți umaniste, să fie obligați să-și adapteze studiile unui aparat lingvistic rudimentar, dar justificativ. S-a dezvoltat o limbă de lemn și în domeniile psihologiei și sociologiei, studiile referitoare la mediul penitenciar fiind de cele mai multe ori primitive, elementare, efectuate pe baza unui aparat metodologic simplist, completate cu texte plagiate din diverși autori și relevînd concluzii triumfaliste și autolaudative. Argoul penitenciar În sens general, argoul poate fi definit ca limbajul grupurilor marginale ale
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de lemn și în domeniile psihologiei și sociologiei, studiile referitoare la mediul penitenciar fiind de cele mai multe ori primitive, elementare, efectuate pe baza unui aparat metodologic simplist, completate cu texte plagiate din diverși autori și relevînd concluzii triumfaliste și autolaudative. Argoul penitenciar În sens general, argoul poate fi definit ca limbajul grupurilor marginale ale societății sau ca o formă de protest lingvistic în fața autorităților totalitare. Argoul penitenciar trebuie analizat în strînsă legătură cu evoluția argoului societății libere, din care se inspiră și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
simplist, completate cu texte plagiate din diverși autori și relevînd concluzii triumfaliste și autolaudative. Argoul penitenciar În sens general, argoul poate fi definit ca limbajul grupurilor marginale ale societății sau ca o formă de protest lingvistic în fața autorităților totalitare. Argoul penitenciar trebuie analizat în strînsă legătură cu evoluția argoului societății libere, din care se inspiră și pe care îl dezvoltă. Atitudinea față de limbajul argotic a trezit reacții contradictorii în lumea specialiștilor, unii lăudîndu-i expresivitatea, vivacitatea, inventivitatea și pitorescul, dar mulți criticîndu-i
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
contribuie la înnoirea limbii comune. Cuvinte precum fraier sau șmecher au intrat deja în limba obișnuită, deși în studiile publicate prin anii '30, cei doi termeni erau incluși în vocabularele speciale, unde primeau glosări și făceau obiectul disputelor etimologice. În penitenciare, cei doi termeni desemnează categorii distincte de arestați. Aproape toate discuțiile despre argoul penitenciar încep cu cîteva exemple canonice: mișto, nasol, gagiu și se limitează, uneori, la acestea, dacă nu continuă cu alte cîteva, din același registru civil: marfă, nașpa
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
limba obișnuită, deși în studiile publicate prin anii '30, cei doi termeni erau incluși în vocabularele speciale, unde primeau glosări și făceau obiectul disputelor etimologice. În penitenciare, cei doi termeni desemnează categorii distincte de arestați. Aproape toate discuțiile despre argoul penitenciar încep cu cîteva exemple canonice: mișto, nasol, gagiu și se limitează, uneori, la acestea, dacă nu continuă cu alte cîteva, din același registru civil: marfă, nașpa, meseriaș, bengos, valabil, vrăjeală, trombonist, băiat de băiat, băiat de cartier, trotilat, a se
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
tipic de spontaneitate. Aparținîndu-le interzișilor, el desemnează și acele obiecte, lucruri și situații interzise. De pildă, cele legate de sexualitate subiect tabu pentru autorități, dar bogat exprimat de deținuți. Organele sexuale și activitățile sexuale ocupă un loc distinct în argoul penitenciar, datorită multitudinii semantice și coloraturii expresive. De exemplu, sexul femeii e numit: scoică, bijboc, ghioc, mingeac, tarabă, zgaibă, muscă, bubă, blană, fîntînă, jos, găoace, fofoloancă, locul sfînt, fagure, prapure, crin, omidă, tîrtiță, pițipoancă, crăpătură, păsărică, miorița, lingurică, buză, strîmtoare, moluscă
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de oficialități, s-a produs imediat înlocuirea lui cu aligator. Această mobilitate lingvistică are o rapiditate de difuzare neîntîlnită în alte medii. Prin desele mișcări de deținuți de la o pușcărie la alta, termenii devin naționali, fiind întîlniți în întregul sistem penitenciar. De pildă, jet sau sifon sînt cuvinte care identifică turnătorul în orice închisoare. Iar caleașca e un mijloc de comunicare și de transmitere a bunurilor, desemnînd în fapt o pungă Billa sau Metro în care se pun exhivele (bilețelele) sau
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
care se pun exhivele (bilețelele) sau țigările, cafeaua, bananele, deodorantele, băutura, hainele sau orice altceva ce poate fi transportat cu tramvaiul (sfoara ce leagă două celule între ele). Există însă și particularități locale, termeni întîlniți doar în anumite pușcării. La Penitenciarul Timișoara, de exemplu, hidrant este cuvîntul folosit pentru a nominaliza un polițist sau un gardian discret; bomboana înseamnă cheie, otita telefon mobil, iar celularul este o încăpere de mici dimensiuni. Ariel este deținutul care fură lucruri de la colegii de detenție
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ultimilor cincisprezece ani, dar completat cu termeni întîlniți la George Astaloș, în volumul Pe muche de șuriu. O parte dintre termeni sînt arhaici sau rar întîlniți, iar o altă parte este cunoscută prin utilizarea ei frecventă în limbajul cotidian. În penitenciare însă, acești termeni capătă uneori alte nuanțe. Chiar dacă această frescă lingvistică pare o fotografie în mișcare, ea ajută la constituirea sau reconstituirea universului simbolic penitenciar. MINIGLOSAR ARGOTIC A băga tampon = a împinge A chema la interval = a provoca la bătaie
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
întîlniți, iar o altă parte este cunoscută prin utilizarea ei frecventă în limbajul cotidian. În penitenciare însă, acești termeni capătă uneori alte nuanțe. Chiar dacă această frescă lingvistică pare o fotografie în mișcare, ea ajută la constituirea sau reconstituirea universului simbolic penitenciar. MINIGLOSAR ARGOTIC A băga tampon = a împinge A chema la interval = a provoca la bătaie pentru restabilirea ordinii în celulă A face piața = a face control în celule pentru confiscarea obiectelor interzise A lua cu liru-liru = a îmbuna. Similar: a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
excelent. Similar: țîță de mîță, brici, parfum Țuțăr = deținut care face sevicii altora. Similar: nepot Zăbală = a închide gura; hipic: a struni calul; semnifică muțenia în fața anchetatorului. Similar: mucles Folclorul Forma cea mai înaltă, elevată de exprimare a universului simbolic penitenciar o reprezintă arta, iar din cadrul ei se detașează folclorul de pușcărie. El oferă o posibilitate în plus de a înțelege specificul vieții carcerale. Și asta deoarece nu se cantonează în specificul unei instituții penitenciare (Rahova, Jilava etc.), ci are caracter
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
elevată de exprimare a universului simbolic penitenciar o reprezintă arta, iar din cadrul ei se detașează folclorul de pușcărie. El oferă o posibilitate în plus de a înțelege specificul vieții carcerale. Și asta deoarece nu se cantonează în specificul unei instituții penitenciare (Rahova, Jilava etc.), ci are caracter național. Datorită frecventelor schimburi de deținuți de la o închisoare la alta, folclorul penitenciar s-a generalizat în întregul sistem punitiv românesc. Mai mult decît atît, a ieșit din granițele țării, răspîndindu-se și în închisorile
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
oferă o posibilitate în plus de a înțelege specificul vieții carcerale. Și asta deoarece nu se cantonează în specificul unei instituții penitenciare (Rahova, Jilava etc.), ci are caracter național. Datorită frecventelor schimburi de deținuți de la o închisoare la alta, folclorul penitenciar s-a generalizat în întregul sistem punitiv românesc. Mai mult decît atît, a ieșit din granițele țării, răspîndindu-se și în închisorile țărilor vecine. De exemplu, refrenul "E greu, e greu, e foarte greu/ Aici unde sînt eu" poate fi auzit
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
special cîntecele ardelene ("Pleacă trenul de recruți/ Încărcat cu deținuți" sau "Pușcărie, pușcărie/ Urîtă mi-ai fost tu mie") sînt fredonate și în centrele de detenție din Ungaria. Această răspîndire regională, est-europeană a fost facilitată de caracterul simbolic al folclorului penitenciar. În versuri de genul celor citate este condensată o explicație a destinului unor categorii de oameni. Ele descriu condiția umană claustrată în spatele zidurilor, într-o formă artistică, reușind să surprindă sentimente și atitudini specifice: nedreptatea, ura, răzbunarea, suferința, disperarea, izolarea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
forme: "Dar-ar Dumnezeu să dea/ să ardă baraca mea/ să rămînă numai parii/ să se-nțepe comisarii.... Să ardă și coridorul/ pe unde venea maiorul." Persistența timp de decenii a unor cîntece de pușcărie demonstrează rădăcinile adînci ale culturii penitenciare românești. Dincolo de schimbările petrecute în sistemul punitiv în ultimii ani, spațiul carceral generează în România un tip de folclor ce seamănă izbitor de mult cu cel din închisorile naziste și comuniste. Atît deținuții, cît și cadrele care au cunoscut penitenciarele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
penitenciare românești. Dincolo de schimbările petrecute în sistemul punitiv în ultimii ani, spațiul carceral generează în România un tip de folclor ce seamănă izbitor de mult cu cel din închisorile naziste și comuniste. Atît deținuții, cît și cadrele care au cunoscut penitenciarele țărilor occidentale spun la unison că folclorul instituțional a dispărut, deținuții fredonînd șlagărele la modă în lumea liberă, și nu cîntece proprii. Condițiile de detenție românești, bazate pe privațiuni numeroase, pe umilințe frecvente și pe traiul la comun într-un
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
își plînge nefericirea: "Tristă-i duminica zilelor mele/ e tristă și-i plină de patime grele/ Tristă-i duminica și ziua-n care/ am fost condamnat și băgat la răcoare". Acestea sînt, poate, cele mai vechi strofe cunoscute din folclorul penitenciar românesc, avînd o vechime de cel puțin 150 ani, fiind întîlnite în însemnările lui N.T. Orășanu din 1861, apoi în Cînturile de ocnă ale lui George Astaloș din 1948 și în cîntecele de la Gherla culese de Viorel Horea Țînțaș în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
reacția artistică a unei părți a populației la autoritatea de tip totalitar a unor instituții. El este o replică literar-muzicală dată unui program dogmatic, ce ignoră diferențele dintre oameni, anulează sexualitatea, reprimă arbitrar și întreține forțat anormalitatea. De aceea folclorul penitenciar este unul anarhist, rebel, cultivînd poetica subversiunii. Iar reacția autorităților față de el variază de la ignorare la dispreț. Tratat ca o formă a "subculturii carcerale" (termen introdus în circulație de Gresham M. Sykes 67), este perceput ca o modalitate de justificare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în circulație de Gresham M. Sykes 67), este perceput ca o modalitate de justificare a comportamentelor unor delincvenți irecuperabili. Chiar dacă la ei se întîlnesc mai frecvent zvîcniri poetice și muzicale (" Pentru că orice țigan e muzicant", după cum explică directorul unui mare penitenciar) decît la cadre ("Căci rigoarea profesională nu poate fi cîntată în versuri"), cultura lor se sprijină pe concepte total greșite despre lume și viață, căci normalizează delațiunea sau, și mai grav, crima ("Să știi, fă, că te omor/ cînd te
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ca jazz-ul față de muzica simfonică: o formă de exprimare a spiritualității unor grupuri marginale, ce valorizează acele lucruri pe care grupurile dominante, la un moment dat, într-o societate le interzic o dată cu arestarea, adică libertatea, dragostea, bunăstarea. Tratarea folclorului penitenciar ca o formă a folclorului organizațional așa cum este, de pildă, folclorul militar ar putea elimina explicațiile cu tentă peiorativă și l-ar impune în conștiința lumii libere mai rapid. Între cîntecele carcerale și cele de cătănie există multe similitudini, atît
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]