4,720 matches
-
apreciau că "evreii însăși sunt parțial responsabili de ceea ce li s-a întâmplat în timpul celui de-al Treilea Reich" (Judt, 2005, pp. 271-272), într-un tulburător exemplu de blamare a victimei. Acesta era climatul postbelic german în care Jaspers a pledat pentru necesitatea de asumarea a responsabilității și recunoaștere a vinovăției germane pentru atrocitățile și tragedia cauzate de regimul nazist. Eforturile de responsabilizare morală depuse de Jaspers nu au atins coarda etică a Germaniei postbelice. După cum arată și datele prelevate din
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
platoșa bine folosită a citatelor din autoritățile critice, în genere, pentru ținuta demersului, cu a sa propensiune spre precizia stilului și proprietate a exprimării analitice, uneori alertă, dar nu în defavoarea ideii, și, nu în ultimul rând, pentru modul în care pledează în favoarea includerii unor abordări feministe în grila interpretativă postulată, recomand spre lectură, cu toată convingerea, această lucrare. Dr. Rodica Marian Cercetător științific gradul I Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” Cluj-Napoca 8 Introducere Ne propunem, în lucrarea cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
atribuie o scriitură (în cazul lui Boccaccio, personajul său feminin, Fiammetta, este cea care scrie un roman în care își dezvăluie trăirile cele mai ascunse și se confesează cu durere, fiind părăsită de iubitul ei, Filostrato), îi dau sfaturi și pledează pentru educarea ei. În incipitul Decameronului, naratorul boccaccesc, subiectiv și implicat, deși se declară nefericit în iubire, nu este un blazat, ci a rămas cu o amintire frumoasă, plăcută despre dragostea pierdută, gândurile sale îndreptate spre trecut țin acum locul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
acel savoir-vivre), arta conversației. Povestirile vor deveni o spovedanie despre o lume care își mărturisește cu o oarecare libertate carențele, le recunoaște, dar nu manifestă nicio dorință de penitență. În universul boccaccesc există ferma convingere că apreciind binele și frumosul, pledând pentru sinceritate și toleranță a omenescului se poate salva cea mai nobilă valoare - viața, se poate supraviețui în ciuda tuturor vicisitudinilor. Salvare prin cuvânt, prin povestire, prin creație. Povestirile în ramă devin o lume compensatorie, o ilustrare a nevoii naratorilor de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
incidentul cu acel „terfelog”392, o carte ce cuprindea o antologie de istorioare celebre, în care bărbați renumiți au avut de suferit de pe urma comportării nechibzuite a femeilor. Astfel de antologii circulau în epocă și erau chiar încurajate de Biserică, deoarece pledau pentru celibat și alegerea vieții monahale.393 Din vanitate și gelozie, femeia nu suportă toată această defăimare, se vede oarecum deconspirată, pentru că și ea reprezenta un model al nevestei rele ce ar fi putut figura în cartea lui Jankin, de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ea apare „ca o victimă a ideologiei patriarhale a secolului al XIV-lea, indiferent de felul în care noi o percepem”408. Multe din ideile pe care le înfățișează intră în conflict unele cu altele și încercarea ei de a pleda pentru eliberarea femeilor sfârșește prin a nu convinge. Narațiunea târgoveței pare, în același timp, ambiguu și ambivalent, feministă și antifeministă. 409 Discursul ei nu este didactic și nici nu evocă, indirect, noblețea virtuților, reprezintă, fără îndoială, o predică burlescă. Prologului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
deoarece pune pe prim plan problematica feminină, reluând tematica valorii suveranității acesteia în cadrul mariajului. Universul arturian este unul al dreptății, când legile erau arareori încălcate, de aceea cavalerul violator este condamnat la moarte. Femeia intervine ca factor izbăvitor, căci regina pledează pentru grațierea vinovatului cu o singura condiție, dezlegarea misterului unei întrebări cheie: „Ce jinduie muierea mai avan?”415 Eroul are la dispoziție, ca în orice basm, un timp al căutării, însă sarcina nu este una ușoară, deoarece vizează esența feminității
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
intangibil, de aceea iubita cavalerului nu răspunde niciunor avansuri, pare surdă la orice declarație de iubire, ignoră cu inocență admiratorii, fără a-și pierde însă umanitatea profundă, văzând în cei de lângă ea mai curând niște frați, decât posibili iubiți, și pledând pentru o iubire platonică, nepretinzându-le, pentru a le încerca sinceritatea și tăria sentimentelor, călătorii riscante în ținuturi îndepărtate. O donna angelicata, așa cum este Dalba, devine aproape o divinitate în forul interior al cavalerului, căci are atributele puterii de dominare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
frumusețea edenică, se luptă pentru ea, devin rivali, mitul cavaleresc fiind transpus, anacronic, în epoca antică. Singura intervenție reală în cadrul textului a personajului feminin, prin care își dezvăluie un minim de personalitate, este în momentul când se închină zeiței Diana, pledând în rugăciunea ei pentru păstrarea castității sau cel puțin să fie aleasa celui care o va fi iubit mai mult. Destinul personajelor este lăsat în mâna sorții. Donna angelicata ilustrată de Emilia dorește puritatea, se lasă călăuzită, ca de altfel
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
capabile de o putere de sacrificiu care merge până la moarte: Ghismonda, din prima povestire a zilei a patra, își apără iubirea în fața unui tată autoritar, care ținea cont doar de normele sociale ale timpului, nutrește sentimente puternice pentru bărbatul ales, pledează pentru împlinirea prin iubire, arătând că instinctul uman nu trebuia negat: „poftesc și eu trupește” 917 , dragostea convertindu-se, după spusele femeii, într-un „prea firesc păcat”918. Sinuciderea ei are un aspect dramatic, există în toate gesturile femeii o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
153-154. 252 crudă cu sentimentele acestuia. În această situație invectivele naratorilor la adresa ei sunt dure: „nătângo”, „șarpe otrăvit” 936 , „ființă mârșavă și rea” 937 , „zăluda de femeie” 938 . Deși decade moral prin afișarea unei legături extraconjugale, donna demonicata știe să pledeze pentru propria cauză (o soție trebuie să-și îndeplinească debitum conjugale, iar afacerile amoroase nu au o legătură directă cu mariajul 939), dovedindu-se o feministă convinsă (VI. 7). Condamnabile grav devin și atunci când interesul pentru bunurile materiale primează în fața
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și umerii albi ascundeau promisiuni nebănuite.1031 Cu brutalitate, fantoma soțului văduvei realizează un portret indezirabil al femeii și concluzioneză cu o descriere metaforică a părților private ale văduvei, la fel de înjositoare 1032. Misoginismul va continua și în operele următoare, autorul pledând pentru ascetismul medieval, precum și pentru inspirația și cultivarea cu precădere a surselor clasice. La sfârșitul cărții, fantoma defunctului soț îi cere naratorului să se roage pentru el, deoarece este evident că femeia nu o face, naratorul ajungând, semnificativ, dintr-o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
noutate și de lucru prost,/ Că tot ce-adie a curat îi pute.” 1041), fie că se dedă plăcerilor și atunci este invocată firea umană nestatornică, în permanentă căutare de satisfacere a dorințelor celor mai ascunse și mai vinovate. Se pledează mereu pentru înlăturarea inegalităților sociale, o femeie este la fel de vinovată atunci când trădează, indiferent de rangul purtat: „nicio osebire nu-i/ Între o soață din slăvită casă/ Ce e cu trupul însăși păcătoasă,/ și-o fitecine - de se-ntâmplă așa/ Că
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de Emile Augier în versuri rimate, de poezii precum „Kamadeva”, „De ce nu-mi vii”, etc. Cantitativ, vreo câteva sute de pagini, aproape o mie, care trebuie scoase de sub incidența auctoriatului eminescian... pentru că nu sunt în acord cu diagnosticul pentru care pleda G. Călinescu și generația sa, aproape întreagă. Acesta este paradoxul care ține pe loc studiile de eminescologie: descoperindu se tot mai multe dovezi că poetul era capabil de creație în anii săi târzii, diagnosticul nu se mai potrivește și încep
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de revoltă mută în rândurile unei populații deja afectate moral de lipsurile economice. Coaliția parlamentară, alcătuită pe baza unor înțelegeri relativ secrete dintre calviniști și puritani, a început să se clatine. Lordul Protector Cromwel încerca să submineze autoritatea papală. Calviniștii pledau pentru neimplicarea altor culte creștine în păstorirea cetățenilor britanici, iar puritanii încercau o reinstaurare a doctrinelor catolice. Astfel, interregnum-ul a condus la un haos general în privința stabilirii bisericii oficiale a proaspetei republici intitulată Commonwealth. De asemenea, Cromwell era constrâns de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
exprimă pornind de la noi, folosind mai degrabă pronumele "eu" în locul acuzației "tu ești..."". 41 Oricât ar părea de surprinzător, la prima vedere, mânia nu are numai funcții destructive, tensionale, conflictuale, ci și unele funcții pozitive. Fără a se înțelege că pledăm pentru contexte caracterizate prin mânie și pentru multiplicarea acestora, menționăm câteva dintre acestea (Carter, 2007): • adoptarea unei atitudini ferme în sprijinul unor convingeri juste; • exprimarea îngrijorării cu privire la opțiunile greșite ale altora; • specificarea limitelor și a granițelor personale; • formarea respectului de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
dr. VASILE SORIN 1 SĂ NE TRATĂM ȘI FĂRĂ MEDICAMENTE ! Folosirea plantelor medicinale În tratarea bolilor nu Înseamnă revenirea la primitivism, ci utilizarea Înțeleaptă, pe scară largă, a facilităților terapeutice extraordinare pe care ni le oferă natura patriei noastre. Nu pledăm, așadar, În favoarea practicilor băbești dăunătoare sau pentru acordarea de credit unor "tămăduitori", ci pentru valorificarea experienței medicale, multimilenare a populației acestui "colț de rai", care este România ! Pledăm doar pentru bunele remedii populare care nu și-au trăit traiul, ci
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
facilităților terapeutice extraordinare pe care ni le oferă natura patriei noastre. Nu pledăm, așadar, În favoarea practicilor băbești dăunătoare sau pentru acordarea de credit unor "tămăduitori", ci pentru valorificarea experienței medicale, multimilenare a populației acestui "colț de rai", care este România ! Pledăm doar pentru bunele remedii populare care nu și-au trăit traiul, ci, dimpotrivă, sunt valabile și actuale și În prezent, deoarece au fost confirmate cu mijloace științifice moderne, În covârșitoarea majoritate a cazurilor. Demersul nostru În paginile acestei cărți nu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
devenire. Investiția în cultură, indiferent de termen, înseamnă țintire și obținerea unor beneficii, ca în orice domeniu, mai ales că e făcută din banii publici. Ca în orice domeniu, o investiție înseamnă o competiție - cerută de însăși interculturalitatea despre care pledează editorialistul. Când în „Baaad” sunt publicați aceeași autori, cu materiale „pe același calapod” cu cele din „Dacia literară” sau „Convorbiri literare„ de la Iași, după principiul intim: „Te public - să mi publici!” - competiția dintr-o revistă dispare și apare omogenizarea și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nestingherită a sectelor creștine și neocreștine, ori Ora de religie la ceasul evaluării; Unirea unei părți a românilor cu biserica catolică etc. Prin diversitate și stil, revista, mai ales ca urmare a reînființării Eparhiei Ortodoxe de Huși, vine s ă pledeze pentru echilibru și cumpătare, pentru o viață duhovnic ească și laică de adevărată creștinătate. * În “Cuvânt de început la recepția revistei “Păstorul Tutovei” p.c.protopop Androne Angheluță spune : « Informăm publicul cititor (pe cei care s-au născut după 1943
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
moral”, cu viciul, corupția sau cu păcatul ființei umane (H. Ey). Constituirea conceptului de boală mintală este intim legat de evoluția istorică a concepțiilor despre om în medicină, în general și în psihiatrie, în special. H. Ey și K. Schneider pledează pentru natura fizico-biologică a bolii mintale. Pentru H. Ey, dacă orice boală este un proces fizic cu efecte fiziologice, noțiunea de boală mintală implică, în cazul acesta, o contradicție formală. Ea este atât morală, cât și fizică. Însăși denumirea de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dereglat, ciclul menstrual sistat, precum și înlocuirea aportului ritmic de hrană și lichide cu anorexia. Ritmurile patologice se pot manifesta fie prin oscilări zilnice (circadiene) - de pante abisale dimineața și paroxisme nocturne - fie prin oscilați sezoniere, primăvara și toamna. Toate acestea pledează în favoarea unei interrelații strânse dintre endogen și cosmic, ca proces dinamic. Istoricul concepției despre endogenitate Evoluția istorică a concepțiilor despre endogen și fixarea cadrului psihopatologic al psihozelor endogene este deosebit de interesantă. Din punct de vedere etimologic endogen înseamnă „situat în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
esențialmente afectivă cu evoluție clinică favorabilă. b) Tulburările secundare corespund dezordinilor de tip nuclear, endogen, de tip deficitar, așa cum sunt ele întâlnite în cursul evoluției clinice a schizofreniei. Aspectele mai sus menționate, susținute de numeroși autori (W. Janzarik, A. Tasosian), pledează în favoarea reconsiderării patologiei psihozelor endogene. Bolite psihice trebuie privite diferit de modelul bolilor somatice, ele având un alt determinism și un alt tip de dinamică. Aspectele deja menționate, pe care le constatăm în cazul „psihozelor endogene” legate de o anumită
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în discuție conceptul de psihoză mixtă. Din punct de vedere psihopatologic, psihozele schizo-afective împrumută atât simptomele maniei sau melancoliei, cât și pe cele ale schizofreniei (catatonie, structuri delirant-paranoide, halucinații etc.). Existența psihozelor mixte, schizo-afective, este o dovadă a faptului care pledează în favoarea naturii endogene a acestui tip de tulburări psihice. Există, în felul acesta, tendința de a reuni în cadrul aceluiași grup nosologic al psihozei unice toate psihozele endogene. Unii autori vorbesc despre psihozele delirante ciclice, de tipul ciclofreniei (Al. Obregia) care
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
punct de vedere psihopatologic și anatomo-clinic se descriu două forme clinice: demența Pick și demența Altzheimer. Debutul clinic al bolii se situează în jurul vârstei de 45-65 de ani, sexul feminin fiind, statistic, mai vulnerabil. Se notează forme familiale, fapt care pledează în favoarea unui factor de heredo-degenerescență sistematizată al acestor afecțiuni. Vom prezenta în continuare caracteristicile clinice ale celor două forme de demențe presenile. Demența Pick. Afecțiunea a fost descrisă de Pick (întâi în 1892 și, ulterior, în 1906), apoi de către Altzheimer
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]