4,286 matches
-
o plăcintă de foitaj, chiar ca adăugare într-o supă/ciorbă de burtă este delicios. Se pretează si pentru conservat în oțet sau ulei. În anul 1910, în Franța s-au obținut primele exemplare de "Pleurotus cornucopiae" utilizând rondele de plop, incubate natural, îngropate și udate periodic. Capacitatea de creștere a miceliului secundar din cultura pură pe mediul malt-agar este inferioară celei de "Pleurotus ostreatus", și asemănătoare cu "Pleurotus florida". Acest miceliu se cultivă ușor pe medii granulate formate din boabe
Burete cornet () [Corola-website/Science/337298_a_338627]
-
igienică) în saci de polietilenă. Cel mai simplu mod este de a-l crește într-un sul de hârtie igienica sterilizat și umezit. Din punct de vedere economic, cultura acestei specii pe bușteni de lemn (arin, arțar, carpen, fag, frasin, plop, ulm) nu este avantajoasă. Eficiența economică redusă se datorează prețului ridicat al materialului lemnos, a perioadei îndelungate (între 3 si 5 ani) în care se desfășoară cultura și datorită faptului că cultura se dezvoltă în aer liber, fiind astfel influențată
Păstrăv de fag () [Corola-website/Science/337313_a_338642]
-
una din primele specii de ciuperci deja din sfârșitul lui martie, privind afară din zăpadă, până la inceputul lui iunie, crescând solitar sau în grupuri pe soluri calcaroase și argiloase în special prin păduri de foioase mai ale sub frasini, ulmi, plopi și salcâmi, adesea oară prin tufișuri sau lunci ierboase, la margine de drum, dar, de asemenea sub vreascuri, pe defrișări sau arsuri vechi. În anul 1753, marele savant suedez Carl von Linné a descris specia pentru prima dată în opera
Zbârciog galben () [Corola-website/Science/335857_a_337186]
-
Bull, Ted x Bucharest, Unicredit, Ubisoft. Barbecue, Art & Design Design. Artă. Muzică. Gastronomie. Acestea vor fi ingredientele evenimentului organizat de Dizainăr concept-store & Acuarela Bistro, duminică, 28 mai, în cadrul evenimentelor conexe Romanian Design Week 2017, în Dizainăr garden - Str. Puțul cu Plopi,. Barbecue, Art & Design este un eveniment cultural-gastronomic ce îi va reuni pe creativii și iubitorii de creație din orice domeniu la un grătar. Grătarul este un element social-gastronomic adânc înrădăcinat în cultura și ADN-ul românului; nu ar trebui exilat
Zilele designului românesc by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105493_a_106785]
-
câți membri sunt în familie. Apoi acestea sunt puse într-un coș și duse la biserică pentru a fi binecuvântate, punându-le sub altar până la Înviere. Nordicii sărbătoresc Paștele considerându-l ca o venire a primăverii. Atunci sunt binecuvântate ramurile plopilor albi, iar copiii se îmbracă în costume de vrăjitoare și schimbă între ei caramele. Mâncarea caracteristică în Finlanda este „psha", pe bază de brânză, și „mammi", o budincă din secară. În Danemarca casele se ornează cu ramuri înflorite și ouă
Celebrarea Săptămânii Sfinte în lume. Paștele este eternitate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105628_a_106920]
-
nu pot Hirsuta tinerețe ce-a trecut. O: În clipa fericită a uitării Vii cugetul să-mi tulburi, zgândărești Vechi amintiri ca roiul de albine; Batjocura ta-ngheață orice faptă, Istoria-i scăzută, nencheiată, Și cântărind apoi cât prețuiesc Un plop cu-argintul frunzelor în soare Și visele poetului, șoptești Prin colțuri că acestea-s umbră vană. D: De amăgire mintea ți-e ticsită, Precum o floare dată-unui moșneag: Îndată ce-și amână moartea clipa Sorocului, întregul deslușește. Materia de timpul
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
făcut din stagnare un adevărat țel. Conducătorii ultimelor decenii, unul mai tîmpit decît celălalt, au atins pragul de maturitate în persoana piticului cizmar, analfabet și peltic, necharismatic și banal, care a pierit aproape de propria-i mînă în momentul cînd, brusc, plopii s-au transformat în mere, răchitele în micșunele și schijele mămăligii strămoșești au împroșcat țara, iluminînd-o dramatic. Toată lumea credea că după o asemenea explozie, unică pe continent, nimic nu va mai fi cum a fost. în istorie, o astfel de
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
la cap puteau emite o asemenea enormitate. Ne mai amintim cum la noi s-au tăvălit pe jos de râs toți tovii când Ceaușescu a rostit în chip nostim istoricele vorbe că în România va reveni capitalismul "când o face plopul mere și răchita micșunele". Structuri mentale similare emit formule similare. uzind la simpozion formulele propagandistice utilizate în Germania de Est în anii socialismului citindu-le pe cele din materialele puse la dispoziția participanților am realizat cât de similare, de fapt
Lecția istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-website/Journalistic/14668_a_15993]
-
interpretate cu patos și sensibilitate, a cucerit numeroase distincții: premiul II, cu “Chemarea vieții” de George Grigoriu, la Festivalul internațional al cântecului pentru tineret de la Soci, URSS (1968) sau premiul I la secțiunea “Interpretare” la festivalul de la Mamaia, 1969, cu “Plop înfrânt” și “Merci, Bécaud!” de Mandy, ca să dăm doar două exemple. A reprezentat România la “Cerbul de aur” în 1970, când din păcate i s-a impus un repertoriu nepotrivit, a fost nelipsit de la festivalurile Mamaia sau “Melodii” (Bucu- rești
La ceas aniversar:Dorin Anastasiu by Octavian URSULESCU [Corola-website/Journalistic/83844_a_85169]
-
ne povestește și astăzi cântecul care mai dăinuiește: Crângu-i crâng Și nu e crâng, Dealu-i deal Și nu e deal. Și de iute ce mergea De-un sat mare că dădea De-odată se oprește la casa cu un plop Din satul ce-i zice Hârtop. Fata, ieșindu-i în prag, o întâmpină drăgostos: Fie Dumnezeu cu tine Și iubirea ta, cu mine! Și Mihu-i răspunde: Mâine, Ruxando, dorul tău, Să-l întărească Dumnezeu! Gândul lui Mihu era ca
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
săi ca să-i facă stăpâni vrednici, pe câte o moșie. Și i-a dat lui Frâncu, ca unul ce fusese bun viteaz în grea cumpănă, moșia Țuțcanilor de azi, care se-ntindea atunci din apa Horincei până-n apa Elanului, de la Plopul Corbului și până la Ulm. Frâncu împarte moșia feciorilor. Lui Mihu i-a dat Ghereasca, unde întemeie satul Ghereasca și dură un schit de călugări, în pomelnicele căruia s-a găsit și numele lui Mihu. Lui Gembet i-a dat Măluștenii
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]