5,162 matches
-
comunicaționale / 45 1. Alberto González: Ghidul / 50 2. Edwin Black: Începutul / 73 3. Criticismul neo-aristotelian: Forbes Hill / 112 4. Criticismul etic: Karlyn Kohrs Campbell / 147 5. Criticismul dramatic: Kenneth Burke / 166 6. Criticismul narativ: William F. Lewis / 211 7. Criticismul postmodern: Raymie McKerrow / 250 Concluzii / 293 Bibliografie / 297 Abstract / 301 Résumé / 303 Cuvânt-înainte Apariția, la Institutul European din Iași, cărții Criticismul retoric în Științele comunicării. Atelier pentru un vis a doamnei Georgina Oana Gabor constituie, fără îndoială, un important eveniment publicistic
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
comunicării interculturale), continuând cu analiza de caz a unor studii realizate de autorii Edwin Black (începutul criticismului retoric), Forbes Hill (criticismul neo-aristotelian), Karlyn Kohrs Campbell (criticismul etic), Kenneth Burke (criticismul dramatic), William F. Lewis (criticismul narativ) și Raymie McKerrow (criticismul postmodern). Desigur, numărul autorilor menționați, citați și analizați este cu mult mai mare, iar ideile prezentate analitic și critic, remarcabile pentru conturarea unei imagini cuprinzătoare a domeniului criticismului retoric în corelațiile sale multiple cu științele comunicării, sunt mult mai numeroase. Cartea
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
în particularul său, în context academic, poziție din care, asumându-și viziunea despre profilul demersului american al criticismului retoric, invită publicul larg să se raporteze la acesta. Desigur, așa cum propria perspectivă face posibilă, dar și optimă, această raportare. 7. Criticismul postmodern: Raymie McKerrow Iată-ne ajunși la sfârșitul aventurii. Ultimul text636 pe care l-am ales spre analiză, în sprijinul ilustrării logicii acestei cercetări particulare, se intitulează Critical rhetoric: Theory and praxis (Retorica critică: teorie și practică) și îi aparține profesorului
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
urmează, la studiul lui Ray McKerrow din 1989, mărturisindu-mi, deschis, încă de la început, afinitatea pentru genul de abordare inițiată de McKerrow pe scena cercetării de factură critico-retorică a domeniului Științelor comunicării. Studiul lui McKerrow inițiază, potrivit editorului Burgchardt, orientarea postmodernă în criticismul retoric, constituind o piesă pe care studentul la Științele Comunicării, aici și pretutindeni, nu o poate trece, pur și simplu, cu vederea. Mărturisesc, în același timp, faptul că nu în fiecare an am "îndrăznit" să mă apropii, împreună cu
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
doxastic și de criticism, privit ca act performativ"809. McKerrow declară că intenția retoricii critice nu este, nicidecum, cea de a delegitima alte tipuri de criticism, însă consideră absolut necesară apariția unei orientări generale, a unei căi înspre o conceptualizare postmodernă a relației dintre discurs și putere. Profilul pe care ni l-a oferit McKerrow al unei astfel de orientări îl determină pe critic să intuiască faptul că retorica critică oferă cercetării academice atât o viziune despre viitor, cât și instrumentele
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
cu siguranță, "locurile" deja familiare nouă, grație lecturilor și analizelor precedente în care ne-am angajat. Însă, în finalul acestei analize particulare, cea pe care atât criticul McKerrow, cât și editorul Carl R. Burgchardt, o consemnează sub numele de criticism postmodern, se impun câteva observații cu caracter rezumativ. Încheiam secțiunea precedentă a capitolului de față atrăgând atenția, pe urmele lui William Lewis, asupra importanței asumării caracterului mereu particular al demersului critico-retoric. Ray McKerrow vine să sprijine concluzia exprimată și trăită de
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
religiosului în sfera publică? Cum arată pentru tine problematica asta religioasă într-o lume care în ansamblu e „dezvrăjită”, secularizată? Rămâne doar un obiect de preocupare savantă, sau există și alte forme prin care religiosul subzistă în lumea modernă și postmodernă? Sau, pur și simplu, cum scrie Marcel Gauchet, lumea noastră „iese din religie”? Moshe Idel: De fapt, dacă mă uit la istoria Israelului, e foarte clar că religiosul s-a mutat de la periferie la centru. Acum 30 de ani, și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Muți, ce greșeli de ritm și rimă, câte nonsensuri, ce cuvinte stranii! E oare cu putință a le mai corija, a face ceva din ele? Mai nu cred, dar în sfârșit să cercăm.” (Ed. cit., pag. 188) Criticii „moderni” sau „postmoderni” ai operei (și biografiei!) poetului „național” (el însuși a teoretizat asupra naționalului artistic) nici nu trebuie să se mai ostenească în inventarea argumentelor pentru „demitizarea” poetului, deoarece le oferă chiar el cu absolută sinceritate (este adevărat, în corespondența intimă). Mai
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și proza lui Eminescu. Luările de poziție „în apărarea” scriitorului au fost (cu câteva excepții) la fel de penibile. Semnalăm și un fenomen recent: o încercare de „recuperare” a unui Eminescu libertin, autor de versuri licențioase, precursor al exhibărilor pansexualiste din scrierile „postmoderne” ale unor autori care țin să-și ia revanșa, se pare, după ce au suportat pudibonderia afișată ostentativ de un regim politic (comunist) remarcabil prin vulgaritate și urât social. Și de data aceasta se glosează „după ureche”. De fapt, poetul a
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Muți, ce greșeli de ritm și rimă, câte nonsensuri, ce cuvinte stranii! E oare cu putință a le mai corija, a face ceva din ele? Mai nu cred, dar în sfârșit să cercăm.” (Ed. cit., pag. 188) Criticii „moderni” sau „postmoderni” ai operei (și biografiei!) poetului „național” (el însuși a teoretizat asupra naționalului artistic) nici nu trebuie să se mai ostenească în inventarea argumentelor pentru „demitizarea” poetului, deoarece le oferă chiar el cu absolută sinceritate (este adevărat, în corespondența intimă). Mai
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și proza lui Eminescu. Luările de poziție „în apărarea” scriitorului au fost (cu câteva excepții) la fel de penibile. Semnalăm și un fenomen recent: o încercare de „recuperare” a unui Eminescu libertin, autor de versuri licențioase, precursor al exhibărilor pansexualiste din scrierile „postmoderne” ale unor autori care țin să-și ia revanșa, se pare, după ce au suportat pudibonderia afișată ostentativ de un regim politic (comunist) remarcabil prin vulgaritate și urât social. Și de data aceasta se glosează „după ureche”. De fapt, poetul a
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
cele critice. Ar putea face acest lucru adoptând accentul pus pe putere în majoritatea teoriilor critice, fără negativismul inerent proiectului emancipator al acestor teorii. Constructivismul realist ar putea face acest lucru și incluzând în studiul puterii nu numai analiza teoriei postmoderne asupra textelor subiective și investigația realistă a fenomenelor obiective, ci și studiul constructivist al intersubiectivității, al normelor și regulilor sociale.35 Statele și actorii non-statali au interpretări care rivalizează din punctul de vedere al înțelesului și vor lupta pentru a
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
cine este în interiorul și cine este în afara obligațiilor civice și morale, subiectul recâștingându-și importanța pentru teoria politică și politica globală într-un mod de neegalat de la triumful statului westfalian.582 Cooper este de părere că acum trăim într-o lume postmodernă în care rațiunea de stat și amoralitatea teoriilor lui Machiavelli, care au definit relațiile internaționale în era modernă, au fost înlocuite de conștiința morală. La ora actuală interesul național este acela de a fi un cetățean internațional responsabil.583 Perspectivele
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
pp. 357-88. Wind, Marlene, "Nicholas G. Onuf: the rules of anarchy" în Neumann, Iver, and Ole Waever, Ole (eds.), The Future of International Relations. Masters in the Making, Routledge, London and New York, 2001. Wurgaft, Lewis, "Identity in World History: A Postmodern Perspective" în Pomper, Philip, Richard Elphick, and Richard Vann, (eds.), World History. Ideologies, Structures and Identities, Blackwell Publishers, Oxford, 1998. Wyn Jones, Richard, "Message in a Bottle? Theory and Praxis in Critical Security Studies" în Contemporary Security Policy, 16:3
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
systems and states: great transformations in international politics", COX, Michael, Tim Dunne, and Ken Booth (eds.), Empires, Systems and States. Great Transformations in International Politics, Cambridge University Press, Cambridge, 2001, pp. 1-15. 96 Wurgaft, Lewis, "Identity in World History: A Postmodern Perspective" în Pomper, Philip, Richard Elphick and Richard Vann (eds.), World History. Ideologies, Structures and Identities, Blackwell Publishers, Oxford, 1998, p. 179. 97 Legro, Jeffrey, Great Power Strategies and International Order, Cornell University Press, Ithaca and London, 2005, p. 2
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
208. 459 Buzan, Barry, and Lene, Hansen, Op. cit., p. 208. 460 Scott, Joan, "Experience" în Butler, Judith, and Joan W. Scott, Feminists Theorize the Political, Routledge, London, 1992, p. 27. 461 Sylvester, Christine, Feminist Theory and International Relations in a Postmodern Era, Cambridge University Press, Cambridge, 1994; Weber, Cynthia, "Performative States", Millennium, 27:1, 1998, pp. 77-95. 462 Buzan, Barry, and Lene, Hansen, Op. cit., p. 218. 463 Campbell, David, Writing Security: United States Foreign Policy and the Politics of Identity, University
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
A publicat astfel titluri precum Vocația padeică a filosofiei românești (1999), Profesorul între autoritate și putere (1999), alături de numeroase articole în reviste de specialitate. La editura Institutul European au mai apărut: Spațiul public și educația la vechii greci (2003), Pedagogie postmodernă (2004), Despre pedepse și recompense în educație (2004), Cioran. Vitalitatea renunțării (2005), Educația în postmodernitate (2007). Prezenta lucrare constituie o îmbogățire a ediției cu același titlu din 2003. Emil Stan, Managementul clasei (c) 2009, Institutul European Iași, pentru prezenta ediție
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
valorilor civic-democratice, a conflictelor inerente sălii de clasă, plecând de la premisa că școala anticipează și pregătește absolvenții în vederea implicării și a rezolvării conflictelor inerente unei societăți democratice. Presupozițiile care au stat la baza elaborării acestei lucrări sunt preluate din literatura postmodernă de specialitate (Berger și Luckmann), din motive care țin de situația învățământului românesc în primul rând, dar și din motive care vizează realitatea societății românești postdecembriste în ansamblu (în ambele situații întâlnim caracteristici specifice postmodernității). Acestea sunt: Ele reprezintă fundamentul
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
structura familiei a cunoscut transformări importante; familia de tip modern, rezultată (după cum se considera) din iubire și din credința că fiecare și-a găsit perechea (situație care exclude divorțul), a fost înlocuită într-o proporție covârșitoare de familia de tip postmodern, în cadrul căreia accentul nu mai cade pe cuplu, pe ansamblu, ci pe individ și pe încercările acestuia de a se adapta schimbărilor rapide din realitatea economico-socială. Inițial, supoziția care susținea familia era aceea că femeia posedă instinctul matern și dorința
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
reinventat. Câmpul educativ școlar poate fi perceput la rându-i ca un dat, fără ca procesele inovative să-l afecteze, sau poate fi perceput ca un discurs care poate fi rescris. A doua supoziție este tipică pentru un management de tip postmodern. Ghazi Binzagr și Michael Manning scriau: Un management postmodern eficient al educației ar trebui să-i învețe pe manageri să fie creatori activi ai propriei lor munci (realitatea socială). Abordarea noastră presupune de asemenea că ceea ce creează (sau construiește) cineva
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
-i ca un dat, fără ca procesele inovative să-l afecteze, sau poate fi perceput ca un discurs care poate fi rescris. A doua supoziție este tipică pentru un management de tip postmodern. Ghazi Binzagr și Michael Manning scriau: Un management postmodern eficient al educației ar trebui să-i învețe pe manageri să fie creatori activi ai propriei lor munci (realitatea socială). Abordarea noastră presupune de asemenea că ceea ce creează (sau construiește) cineva se bazează pe ceea ce acel cineva alege să creadă
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
ceea ce creează (sau construiește) cineva se bazează pe ceea ce acel cineva alege să creadă. Dacă așa stau lucrurile, atunci atât profesorii, cât și elevii trebuie să fie conștienți de presupozițiile ontologice și epistemologice care stau la baza realității lor222. Atitudinea postmodernă îmbină relativismul cu scepticismul, adică atitudini la prima vedere nu tocmai compatibile cu valorile puse în joc în educație. Autorii studiului amintit scriau: În concepția noastră, o combinare a relativismului cu scepticismul implică o stare interogativă care neagă existența oricăror
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
atitudini, "jocul actorilor" dobândește libertăți nepermise până acum în cadrul câmpului educativ școlar, inclusiv aceea de a participa în mod activ la crearea acestuia. Astăzi ne aflăm mai degrabă în situația în care școala prezintă clar elementele unei realități de tip postmodern (plus accentul de criză altfel de neacceptat datorită optimismului adus de componenta constructivistă), iar profesorii (dar și planificatorii educației) mai cred (în mod inacceptabil) în presupunerea pozitivistă conform căreia cel mai bun răspuns trebuie descoperit și că treaba sistemului educațional
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
generală a curriculumului educațional, Editura Polirom, Iași, 2008. 84. Weber W., "Classroom Management", în J. Coopet (et al.), Classroom Teaching Skills: A Handbook, MA:DC, Lexington, 1977. 85. Binzagr G., Manning M., "Reconstructions of Choice", în D. Boje (et al.), Postmodern Management and Organisation Theory, Sage Publications, Londra, 1995. . CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutându-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele căutate îndelung prin librării pot fi comandate acum
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
educației, Elisabeta Voiculescu, Florea Voiculescu • Metodica predării Educației fizice și sportului, Elena Lupu • Paradigma Rousseau și educația contemporană, Izabela-Nicoleta Dinu • Parteneriate școală familie comunitate. Studiu de caz, Mircea Agabrian, Vlad Millea, • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert • Pedagogie postmodernă, Emil Stan • Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte-adolescent, Livia Durac • Spațiul public și educația la vechii greci, Emil Stan • Școala, familia, comunitatea, Mircea Agabrian În curs de apariție Știința educației prin paradigme. Pedagogia "văzută cu alți ochi", Elena Joița LIBRĂRII
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]