4,565 matches
-
de cea occidentală În materie de concepție și practică estetică. E bine să observăm, de-acum, că proiectul optzecist nu poate fi perpetuat aidoma, că literatura mondială a ieșit din epoca utopiei literaturii În care a fost conceput și născut postmodernismul românesc. Odată cu neo-umanitatea (OK, Houellebecq merge pe urmele lui Zaratustra, de altfel naratorul lui scrie undeva că este "un Zaratustra pentru clasa mijlocie") apare și neo-literatura, una care a terminat cu fioriturile, cu supremația textului asupra lumii heideggerian vorbind -, una
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
aducă pe scenă o scriitură criogenică În măsura În care abdicase de la estetică - În sens etimologic - , În care refuza așadar să se adreseze simțurilor. Proiectul era desigur radical, tocmai de aceea a eșuat. Într-o oarecare măsură, acest proiect este și cel al postmodernismului anglo-saxon. Mai puțin radical, el acceptă canonul estetic, dar Îl pervertește. Deși refuză transcendența, nu respinge tradiția și, practic, recuperează o transcendență relicvară, ca obiect. Francezii n-au cutezat să ia calea recuperării decît tîrziu, la sfîrșitul anilor 1970. Nu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ideologia revoluționară și sensibili la avatarurile mai puțin fericite ale democrației franceze silită să se Îndepărteze de fascinația sovietică sau comunistă de orice fel, debutează cu scurte romane care aduc În atenția critică termenul de minimalism, dar și cel de postmodernism, acesta din urmă, ce-i drept, foarte rar pronunțat. Jean Echenoz, În 1979, Jean-Philippe Toussaint În 1985, Patrick Deville, Christian Gailly și, Într-o anumită măsură, Eric Chevillard În 1987, Christian Oster În 1989 cooperează la impunerea unei literaturi a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
romanul Fuir, Jean-Philippe Toussaint (belgian născut la Bruxelles În 1957) este cel mai cunoscut dintre scriitorii francezi minimaliști. Coleg de editură, fie și doar pentru patru ani, cu Samuel Beckett, el scrie o literatură a lui postnu În sensul de postmodernism ci, mai degrabă, de post-idealism, de post-literatură, de post-om (aici, deja, s-a făcut un pic frig). Literatura pe care o scrie, Începînd cu Sala de baie (roman tradus În românește În 1991 la editura Unu) este numită minimalistă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
asume literatura? - este o Întrebare retorică pentru o bună parte a prozei franceze contemporane, destabilizată, În căutare de sine, ipohondră. Sau, pentru a scrie cuvîntul lui Volodine, exilată. Criza reprezentării se repercutează și În literatură, locul discriminatoriu prin excelență al postmodernismului american și al omologului său european - măcar prin sincronie - bîntuit de grele moșteniri culturale. Într-o carte recentă, Le post-exotisme en dix leșons, leșon onze (Post-exotismul În zece lecții, lecția unsprezece, 1998) Volodine Încearcă “să se explice”: post-exotismul ar fi
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
ei Împotriva alienării omului de către tehnică acompaniază metafizica hermenutică evazionistă a unui Heidegger și, În cu totul altă gamă, accesele retorice ale unor critici ai capitalismului atît de diferiți ca Herbert Marcuse sau Sartre. Americanii ar arunca minimalismul În desaga postmodernismului. Francezii, nu, căci ei socotesc minimalismul forte o avangardă, În vreme ce un alt fel de minimalism poate fi taxat rept tradiționalist: unul mai puțin spectaculos decît cel consacrat, o versiune soft unde cinismul și flegma dispar, unde se infiltrează umanismul, lirismul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
3/2000, Paris, PUF, p.206. Același Stanley Rosen constată că În anii 1960 doar francezii erau antiamericani: “În Germania și Italia, În mod frapant, am găsit o admirație foarte răspîndită pentru Satatele Unite”, art. cit., p. 201. Geert Lernout, « Postmodernism in France », in Hans Bertens, Douwe Fokkema (dir.), International postmodernism. Theory and literary practice, John Benjamin Publishing Company, Amsterdam/Philadelphia, 1997, pp. 353-358. Félix Torrès, « Post-modernisme », in Le Débat, nr. 50/1988, p. 214. Pierre Brunel, La littérature franșaise aujourd
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
că În anii 1960 doar francezii erau antiamericani: “În Germania și Italia, În mod frapant, am găsit o admirație foarte răspîndită pentru Satatele Unite”, art. cit., p. 201. Geert Lernout, « Postmodernism in France », in Hans Bertens, Douwe Fokkema (dir.), International postmodernism. Theory and literary practice, John Benjamin Publishing Company, Amsterdam/Philadelphia, 1997, pp. 353-358. Félix Torrès, « Post-modernisme », in Le Débat, nr. 50/1988, p. 214. Pierre Brunel, La littérature franșaise aujourd’hui, Paris, Vuibert, 1997, p. 192. Formularea sa este, pentru
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
John Benjamin Publishing Company, Amsterdam/Philadelphia, 1997, pp. 353-358. Félix Torrès, « Post-modernisme », in Le Débat, nr. 50/1988, p. 214. Pierre Brunel, La littérature franșaise aujourd’hui, Paris, Vuibert, 1997, p. 192. Formularea sa este, pentru cazul francez, foarte corectă. Postmodernismul este o „mișcare de reflux” În condițiile unei „supralicitări” a modernismului. Este vorba Însă, În mod evident, și de constarea unui eșec, fără de care aprecierea „supralicitării” nu-și avea rostul. Astfel putem explica de ce romancierii apăruți În anii 1980, mulți
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
1990) sau diferitele studii cu care a prefațat scrieri de C. Negruzzi, Gala Galaction și Vasile Alecsandri. Poezia lui C. e un spectograf al atitudinilor față de actul poetic, de la modernismul recuperator, prin care s-a impus generația ’60, și până la postmodernismul textualist al optzeciștilor. Într-o emisie domoală, discursivă cu discreție, poetul cultivă, încă din Astru natal, un lirism al patosului trăirii. E un patos imploziv, coborât în surdină, care-i va rămâne definitoriu sub toate variațiile de scriitură. Trăirea e
CRISTEA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
condensate într-o hieroglifă, zgâriată pe nisip, sub dogoarea soarelui înalt al verii. Prin volumul de eseuri critice Partea și întregul, C. se afirmă ca un original și nu o dată tăios comentator al scrisului unor contemporani, poeți (De la tradiționalism la postmodernism), prozatori (De la realismul social la „ingineria textuală”) și critici (Spiritul sintezei). SCRIERI: Astru natal, București, 1976; Țintă vie, București, 1979; Tablou cotidian, București, 1983; Conturul speranței, București, 1987; Porțile verii, București, 1989; Partea și întregul, București, 1999; Alter ego, Târgoviște
CRISTEA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286503_a_287832]
-
Facultatea de Filologie a Universității din Brașov. Este autorul volumelor de poezie E închis, vă rugăm nu insistați (1994) și Falsul Dimitrie (1994; Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova, al Asociației Scriitorilor din Moldova și al Asociației Scriitorilor din Brașov), unde postmodernismul poate fi întâlnit într-o formulă remanentă, stângace. În a doua carte, C. proiectează o „Dimitriadă” antidemiurgică. Falsul Dimitrie este un personaj demonic ce se deghizează în stil Pessoa și încearcă să ridice evenimentul cotidian la proporția de act existențial
CRUDU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286542_a_287871]
-
Mureș, 1994; Salvați Bostonul, Chișinău, 2001. Repere bibliografice: Emilian Galaicu-Păun, Dumitru Crudu, VTRA, 1995, 1-2; Lucian Vasiliu, Adnotări fulgurante: Dumitru Crudu, DL, 1995, 17; Al. Cistelecan, Falsul și adevăratul Dimitrie, LCF, 1996, 27; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 252, 393; Cărtărescu, Postmodernismul, 472; Bucur, Poeți optzeciști, 54-58. M.C.
CRUDU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286542_a_287871]
-
un poet reprezentativ al generației sale. SCRIERI: Hârtie igienică, București, 1999; Manifest anarhist și alte fracturi, București, 2000; Mamijuana - Cele mai cunoscute ale lui..., București, 2002; Ursul din containăr - Un film cu mine, București, 2003. Repere bibliografice: Dan Silviu Boerescu, Postmodernismul sau Soluția finală, „Cuvântul”, 1999, 12; Alex. Ștefănescu, Debut șocant, RL, 2000, 40; Mircea Cărtărescu, O poezie adevărată, RL, 2000, 50; Geo Vasile, În dulcele stil scandalos, CNT, 2002, 8; Mihai Iovănel, Marius Ianuș lovește din nou, ALA, 2003, 653
IANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287487_a_288816]
-
la statutul artelor plastice în timpul regimului comunist („discursul puterii - discursul imaginii”) și după decembrie 1989. SCRIERI: Hipermateria, București, 1980; Ion Țuculescu, București, 1984; O tăcere asurzitoare, București, 1985; Lucian Grigorescu, București, 1989; Haosmos, București, 1992; Arta anilor ’80. Texte despre postmodernism, București, 1996; Minunatele ceasuri ale ducelui D’Ivry, București, 1998; Poeme-Poems, ed. bilingvă, tr. autoarei în colaborare cu Adam J. Sorkin, Pitești, 1999; Poeme politice, Botoșani, 2000; Poetrix, Pitești, 2002. Repere bibliografice: Cristea, Faptul, 189-192; Constanța Buzea, „Hipermateria”, AFT, 1981
CARNECI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286117_a_287446]
-
Simion, Scriitori, IV, 561-568; Coșovei, Pornind, 141-147; Andreea Deciu, Metafizica postmodernistă, RL, 1992, 41; Țeposu, Istoria, 88-89; Ovid S. Crohmălniceanu, O proorociță optzecistă, CC, 1993, 5-6; Munteanu, Jurnal, V, 172-175; Vasile Spiridon, Cosmicitatea asumată, ATN, 1993, 7; Gheorghe Grigurcu, Despre postmodernism, RL, 1997, 29; Regman, Dinspre Cercul Literar, 149-153; Dicț. scriit. rom., II, 392-394; Dicț. analitic, II, 129-130; Bucur, Poeți optzeciști, 43-45; Marius Chivu, Poemul și politica, RL, 2001, 31; Ștefan Borbély, Poezie și artă politică, „22”, 2001, 578; Pop, Viață
CARNECI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286117_a_287446]
-
scriit. rom., II, 392-394; Dicț. analitic, II, 129-130; Bucur, Poeți optzeciști, 43-45; Marius Chivu, Poemul și politica, RL, 2001, 31; Ștefan Borbély, Poezie și artă politică, „22”, 2001, 578; Pop, Viață, 206-211; Popa, Ist. lit., II, 622-623; Tudorel Urian, Pionierii postmodernismului românesc, RL, 2003, 37; Mircea Iorgulescu, File dintr-o cronică de campanie, „22”, 2003, 688. A.N.
CARNECI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286117_a_287446]
-
școală generală bucureșteană, apoi funcționar la Uniunea Scriitorilor și redactor la revista „Caiete critice”. În 1991, își începe cariera universitară, ca asistent la Catedra de istoria literaturii române a Facultății de Litere din București. Și-a susținut doctoratul cu teza Postmodernismul românesc. Într-un interviu publicat în „Dilema” (1996), C. declara senin că „se ignoră ca poet”, că „se săturase cu desăvârșire de propria-i poezie” atunci când a scris Levantul (1990, Premiul Uniunii Scriitorilor), că numai proza îl captivează, că fenomenul
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
ed. (Le Rêve), tr. Helene Lenz, Paris, 1992; Levantul, București, 1990; Visul chimeric, București, 1992; Nostalgia, București, 1993; Travesti, București, 1994; Dragostea, București, 1994; Orbitor, vol. I: Aripa stângă, București, 1996, vol. II: Corpul, București, 2002; Dublu CD, București, 1998; Postmodernismul românesc, București, 1999; Jurnal, București, 2001; Enciclopedia zmeilor, București, 2002; Plurivers, I-II, postfață Paul Cernat, București, 2003; Sonete noi și vechi, București, 2003; Pururi tânăr, înfășurat în pixeli, București, 2003; Cincizeci de sonete cu cincizeci de desene originale (în
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
Ștefănescu, Un roman cu care începe poate o epocă, RL, 1997, 5; Dan C. Mihăilescu, „Un boț” de humă din București, „22”, 1997, 581; Regman, Dinspre Cercul Literar, 111-119; Glodeanu, Dimensiuni, 195-197; Manolescu, Litere, 109-125; Daniel Corbu, Mircea Cărtărescu sau Postmodernismul cu orice preț, CL, 1998, 10; Dicț. analitic, II, 44-46, 370-373, III, 153-154, 233-235, 365-367, IV, 242-244; [Mircea Cărtărescu], O, 1999, 1; Alex. Ștefănescu, Mircea Cărtărescu critic literar, RL, 1999, 20; Andrei Bodiu, Mircea Cărtărescu, Brașov, 2000; Sorescu, Lumea, 152-161
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
cele din alte centre universitare, din Iași, Cluj și Timișoara. De fapt, „nuclee underground de societate civilă”, școli ale democrației, toleranței și libertății de gândire (Mircea Cărtărescu), c.l. optzeciste lansează o nouă generație literară și dezbaterea în jurul conceptului de postmodernism. Creație a unui grup solidar de tineri cultivați (de unde și imaginea omogenă a unei generații, în fond, contradictorie și plină de variații) și conectați la gândirea occidentală a anilor ’60-’80, sprijiniți de critici de marcă - printre mentorii optzeciștilor se
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
un remarcabil gust pentru teoretizare (susținut în și de reviste cum ar fi „Echinox” din Cluj, „Dialog” și „Opinia studențească” de la Iași, „Orizont” din Timișoara, „Amfiteatru”, „Caiete critice” - numărul 1-2 din 1986, inițiat și coordonat de Eugen Simion, este dedicat Postmodernismului -, „Convingeri comuniste” din București), pentru metadiscurs și poietică - manifeste atât în creațiile în proză, cât și în cele lirice -, optzecismul va duce la modificarea criteriilor literarității prin interesul său pentru autenticitate și „poezia cotidianului”, realism și biografism, experimentalism și textualism
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
În acest sens, Cercul de critică literară condus de Eugen Simion - un autorizat cunoscător al mișcării de idei din critica europeană, calitate care se întâlnește benefic cu aspirațiile generației optzeciste - a contribuit în mod esențial la cristalizarea fundamentelor teoretice ale postmodernismului românesc. Direcțiile principale ale optzecismului s-au conturat încă din volumele colective în care au debutat mulți dintre scriitorii cei mai valoroși ai acestor c.l.: Aer cu diamante (Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei, Florin Iaru, Ion Stratan - 1981), Cinci
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
Simion, E. Lovinescu, scepticul mântuit, I-II, ed. 2, București, 1996, passim; Emil Manu, Cafeneaua literară, București, 1997; Caius Dobrescu, Modernitatea ultimă, București, 1998, passim; Monica Spiridon, Ion Bogdan Lefter, Gheorghe Crăciun, Experimentul literar românesc postbelic, Pitești, 1998, passim; Cărtărescu, Postmodernismul, passim; Ioana Pârvulescu, Prejudecăți literare. Opțiuni comode în receptarea literaturii române, București, 1999, passim. V.L.
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
Cornelia Ștefănescu, G. Călinescu sau „Seriozitatea glumei estetice”. Între document și realitate ficțională, București, 1996; Glodeanu, Poetica, 142-148; Săndulescu, Constelații, 288-306; G. Călinescu în conștiința literară a contemporanilor, îngr. Dinu Pillat, pref. George Muntean, București, 1999; Manolescu, Litere, 260-265; Cărtărescu, Postmodernismul, 288, 340-341; Durnea, Orizonturi, 177-185; Ionel Oprișan, G. Călinescu. Spectacolul personalității. Dialoguri adnotate, București, 1999; Simion, Fragmente, III, 12-153; Dicț. esențial, 154-159; Manolescu, Lista, II, 7-11, III, 22-28; Ion Bălu, Opera lui G. Călinescu, București, 2001; Cristea-Enache, Concert, 528-546; Popa
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]