5,805 matches
-
de călătorie din tramvai, un tovarăș care rămânea îndepărtat, distant și străin ca și știrile care soseau părând a fi "familiare", personale și reale (Incorporation 124-25, sublinierile lui Trachtenberg). În altă parte, Trachtenberg notează: "În tehnologia comunicării, experiența acumulată în postura de observator începe să erodeze experiența contactului fizic direct cu lumea. Văzând și privind la reprezentări, cuvinte, imagini, orășenii s-au găsit mai des în postura de spectatori pasivi decât de participanți activi" (Incorporation 122). Observația, bineînțeles, are rezonanță și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
sublinierile lui Trachtenberg). În altă parte, Trachtenberg notează: "În tehnologia comunicării, experiența acumulată în postura de observator începe să erodeze experiența contactului fizic direct cu lumea. Văzând și privind la reprezentări, cuvinte, imagini, orășenii s-au găsit mai des în postura de spectatori pasivi decât de participanți activi" (Incorporation 122). Observația, bineînțeles, are rezonanță și în timpul actual al erei televiziunii, când televiziunea este deseori citată ca transformând privitorii în spectatori pasivi. Analiza lui Trachtenberg are la bază opiniile criticului Walter Benjamin
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
doar un obiect. Potrivit lui Tachtenberg, Crane inversează în mod abil perspectiva spațială, și implicit cea socială, în "An Experiment in Misery" și "The Men in the Storm", în așa fel încât cititorul să se poată simți, la nivel imaginar, în postura de persoană fără adăpost ("Experiments", 273, 282-83). De exemplu, în "The Men in the Storm" cititorul urmărește ce se întâmplă cu evoluția psihologică a oamenilor fără adăpost pe un viscol de februarie, în timp ce aceștia așteaptă afară, la intrarea într-un
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
poate califica drept genul de jurnalism discutat în cartea aceasta. Dar măcar este "narativ". Relatarea, publicată în 1704, constă în mare parte din corespondența trimisă în tot regatul de către martori. Rolul lui Defoe este mai mult unul de editor. În postura de autor, el adoptă un stil în mare parte discursiv asigurând conexiunea dintre vocile corespondenților săi. Totuși, uneori apare și vocea sa narativă. De exemplu, descrie reacția locuitorilor orașului de pe coasta Angliei Deale la vederea marinarilor naufragiați care s-au
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
vopsitor" (233). Astfel, ea a trebuit să se apere de imaginea de Celălalt pe care "alții" o aveau despre ea, și, făcând acest lucru, le-a permis cititorilor să vadă din perspectiva ei cum este să fii plasat într-o postură marginalizată. Totuși, la fel de important este faptul că povestirea ei a primit din partea cititorilor un răspuns ce dovedește cât de marginalizat era jurnalismul literar de către opresivitatea Noului Criticism și de formalismul literar. McCarthy a răspuns cu un articol în numărul din
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
lichenificării). Neuropatia senzitivă reduce percepția dureroasă, termică și vibratorie și astfel leziunea neuropată se produce în special din cauza pierderii senzației dureroase. Aceasta poate favoriza apariția sau persistența unei eventuale leziuni induse de microtraumatisme locale. Pierderea sensibilității proprioceptive determină vicii de postură ale piciorului care duc la suprasarcină presională și la apariția leziunilor în zone de hiperpresiune. Apariția zonelor de hiperpresiune este favorizată și de lichenificare (prin sindromul LMA), osteoartopatie sau diverse defecte ortopedice. La viciile de postură contribuie și denervarea motorie
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
proprioceptive determină vicii de postură ale piciorului care duc la suprasarcină presională și la apariția leziunilor în zone de hiperpresiune. Apariția zonelor de hiperpresiune este favorizată și de lichenificare (prin sindromul LMA), osteoartopatie sau diverse defecte ortopedice. La viciile de postură contribuie și denervarea motorie care produce tulburări ale tonusului muscular. Neuropatia autonomă determină denervare simpatică care favorizează apariția șunturilor arteriovenoase și a tulburărilor de sudorație. Consecutiv se compromite nutriția tisulară și este favorizată ischemia. Boala vasculară periferică determină tulburări trofice
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
femeie insolenta, femeie devoratoare. Românul premodern, de la cel antic până la cel realist, se caracterizează prin valorizarea femeii că muză sau madona, ființa care guverneaza destinele masculine. Această aureola a femeii va fi disputată de românul realist, care-i refuză femeii postura de erou, readucând-o în câmpul realului. Școală realistă caută să se lipsească de eroina. Personajul feminin este primul vizat în condamnarea românului idealist și al literaturii romantice în ansamblu 37. Astfel, observăm în evoluția romanesca a lui Flaubert, de la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cursă în care trecerea ștafetei dintr-o mână în alta trebuie considerată ca indispensabilă pentru câștigarea competiției în care ești angajat. Cel care se încăpățânează în continuarea cursei dincolo de mandatul firesc, riscă producerea unor conflicte regretabile. Uneori este mai potrivită postura unui antrenor competent, decât a unui alergător epuizat și perdant. Oprobiul „publicului spectator” nu va întârzia să se manifeste. La fel de nefirească este „smulgerea” ștafetei înainte de termen, chiar dacă realizările predecesorului nu au fost pe măsura așteptărilor. În fine, preluarea ștafetei trebuie
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
națională). Să învățăm, deci, finețea și mândria provensală! Post scriptum. Și să nu uit: stricto sensu, "provincie" desemnează un teritoriu cucerit militar și administrat ca atare de cuceritor. Nu e cazul, până astăzi, ca Iașul să fi fost în această postură față de București! 10 ianuarie 2009 Am citit în presă că primarul Gheorghe Nichita vrea o Direcție de cultură pentru sine. Este, o spun fără nicio urmă de malițiozitate, un pas înainte pe care eu îl salut și îl sprijin pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Sorin Ovidiu Vântu, a modificat raporturile de forțe în interiorul acționariatului. Abil, securistul penal de la Roman nu a intervenit direct în managementul și politica editorială a revistei, ci a facilitat trecerea redactorului-șef, domnul Doru Bușcu, cu arme și bagaje, de la postura de jurnalist liber și coacționar la aceea de milionar de presă și membru în upper managementul-ul unui colos media cu picioarele de lut. Demisia morală a "golănașului mic" a fost, pentru mine cel puțin, una dintre cele mai neașteptate
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
care reflexele baroreceptoare, intervenția inadecvată a unor substanțe vasoactive, anomalii ale reglării debitului cardiac și volumului sangvin circulant. Astfel, barorecepția este alterată de afectarea neuropatică autonomă, nivelul de catecholamine circulante este scăzut iar răspunsul secretor al acestora la schimbarea de postură este inadecvat. Relația HTA cu sindromul dismetabolic. Hipertensiunea din T2DM apare într-un context clinic care asociază de regulă una sau mai multe din următoarele tulburări: obezitatea (mai ales cea abdominală), dislipidemia (scăderea HDL-colesterolului, creșterea trigliceridelor serice și a LDL-colesterolului
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
a acestora asupra Finlandei. I. Simionescu consideră benefică această influență a Suediei asupra finlandezilor, chiar dacă, anexată fiind, Finlanda a luat parte la toate conflictele armate ale suedezilor. Reforma religioasă determină o apropiere între cele două state, cu toate că Finlanda era în postura de stat cucerit. Lupta împotriva amenințării dinspre răsărit a adus Finlandei titlu de Mare-Ducat. Războiul dintre Carol al XII-lea și Petru cel Mare a readus în discuție problema secolului al XVIII-lea finlandez. Pacea de la 1721 a adus pierderi
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
mireselor televizuale de probă & PR, am văzut peste tot tămbălău poreclit nuntă. Spectacole ce zgârie retina sau o înveselesc, depinde de context și... facultăți! Se căsătoreau doi tineri la 24-25 de ani, cu studii superioare și joburi la firme. În postură de copil unic, fiecare dezvoltase o impertinență egoistă, datorită căreia au obținut ce-au vrut din partea părinților, născuți în sat ca și mine, cu facultăți absolvite la zi, cu schimburi de noapte în fabrica locală, îmbogățiți de mentalitatea că tot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
persoana pare a fi mai ,,mare" și amenințătoare); b) componenta de amenințare (coatele sunt osoase și ascuțite, pot fi folosite pentru a împinge, înghionti și a da la o parte oamenii din drum); c) componenta preparatorie (prin faptul că această postură este la jumătatea drumului între cea cu mâinile pe lângă corp și cea cu mâinile ridicate, gata de atac, exprimă o pregătire parțială de atac)47. Comportamentul de dominare este mediat printr-o serie de semnale vizuale, auditive și chimice atât
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
voluntar. Studiind comportamentele nonverbale din perspectivă dramaturgică, Erving Goffman subliniază pe de o parte neputința actorilor sociali de a ascunde sau de a controla în totalitate comportamentul expresiv involuntar, iar pe de altă parte nevoia de a controla gesturile, mimica, postura corpului în vederea adaptării la situațiile sociale concrete și disimulării prin utilizarea canalului ascuns al comunicării. Această preocupare a fiecărui actor social de a oferi o imagine valorizantă despre sine, cum o numește Goffman, este o punere în scenă mai ales
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
despre sine, cum o numește Goffman, este o punere în scenă mai ales a ținutei, mersului, expresivității fizionomiei, vestimentației, accesoriilor, gesturilor etc., creând ,,masca" sau ,,regia teatrală corporală" a seducătorului, intelectualului, ludicului, profesionistului, pragmaticului etc. Cum ,,managementul impresiei" (expresia facială, postura, mersul, accesoriile, îmbrăcămintea, limbajul corpului etc.) are în zilele noastre o importanță foarte mare în integrarea socială și profesională, constatăm faptul că tot mai mulți oameni utilizează intenționat anumite gesturi și-și exploatează la maxim propriul look din dorința de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Comunicarea statutului ocupat și a puterii se poate transmite celorlați prin intermediul mai multor indicatori nonverbali: • înfățișare și îmbrăcăminte: persoana aflată într-un post de conducere trădează poziția socială ocupată prin ținuta dreaptă, calitatea hainelor și accesoriilor pe care le poartă; • postură: stând în picioare, persoana care deține controlul indică acest avantaj prin poziția impunătoare, dominatoare, umerii drepți, mâinile în buzunare, piept bombat; • mimică: cel cu statut social inferior este primul care pleacă capul când salută și nu prelungește contactul vizual; • gestică
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
motivația învățării și rezultatele școlare. De fapt, autorul accentuează influența stilului de predare al profesorului asupra climatului afectiv și relațional din sala de clasă, care este descifrat rapid de elevi pe baza comportamentului nonverbal al acestuia. Prin urmare, mișcările profesorului, postura și gestica acestuia, intensitatea și orientarea privirii, alături de nenumărate indicii, unele aproape insesizabile, contribuie din plin la identificarea stilului de predare al acestuia. Transformarea sălii de clasă într-un laborator de comunicare, specific stilului democratic de predare, este rezultatul pregătirii
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
să nu fie percepută de elevi ca fiind constrângătoare, autoritară și plictisitoare, profesorul trebuie să nu utilizeze excesiv prescriptorii. El își poate ,,camufla" adevăratele intenții, scopuri, obiective prin utilizarea secundară a celorlalte semne lingvistice (designative, apreciative) și nonlingvistice (gestică, mimică, postură, contact vizual etc.). De asemenea, poate apela la inflexiuni vocale, accente în predarea unităților de învățare, ruperi de ritm, pauze stimulatoare, parametri paraverbali care măresc forța mesajului verbal, creează emoții și sentimente, captează atenția și motivează elevii. Discursul didactic ca
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
unor afirmații care să creeze dileme cognitive. Dacă puterea de convingere are legătură cu rațiunea și stăpânirea limbajului verbal, rezonanța afectivă depinde de valorificarea elementelor paraverbale (tonul vocii, ritmul vorbirii, intonația, intensitatea vocii etc.) și nonverbale (privire, vestimentație, accesorii, mers, postură, miros, gestică, proxemică etc.). Profesorul este asemenea actorului de pe scenă, care pune în valoare mesajul pe care îl rostește, având tot timpul în vedere așteptările și reacțiile elevilor. Imaginea pe care și-a format-o asupra auditoriului clasă trebuie să
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
atenția în efectuarea sarcinilor de lucru; • stabilesc și păstrează distanța fizică și psihică (de exemplu, inițiativa elevului de a interacționa poate să fie blocată sau diminuată de limbajul nonverbal al profesorului: expresia facială nesociabilă, încrucișarea mâinilor în conversație, privirea rece, postura rigidă a corpului etc.). În concluzie, enumerăm principalele funcții ale gestului în comunicarea didactică: • acompaniază comunicarea verbală cu scopul de a o întări (mișcarea verticală a degetului arătător al profesorului care însoțește mesajul verbal de avertizare a unui elev) sau
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
analiza și interpretarea datelor ne-au condus către o grupare aproximativă a acestora, creionând astfel profiluri pe baza anumitor gesturi comune în cadrul deosebirilor constatate. În vederea aplicării metodei, am elaborat ,,Grila de observare a gesturilor profesorilor" alcătuită din zece categorii: 1) postura specifică a profesorului la intrarea în sala de clasă; 2) expresia facială a profesorului în timpul comunicării didactice; 3) deplasarea profesorului în sala de clasă; 4 ) stabilirea contactului vizual cu elevii; 5) direcția contactului vizual; 6) gestica specifică indicării elevilor în timpul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a profesorilor asupra comunicării gestuale. Am analizat și interpretat, pe rând, rezultatele semnificative statistic pentru fiecare categorie a grilei de observare în vederea confirmării ipotezei specifice 1: • Profesorii cu reactivitate accentuată la stres intră frecvent în sala de clasă cu o postură a corpului rigidă sau aplecată/încovoiată comparativ cu cei care prezintă o reactivitate scăzută la stres și adoptă o postură relaxată (coeficientul Pearson Chi-Square este cuprins între 12,04 18,68, p < 0,01) [Anexa 6]. Analizând aceste diferențe, putem
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
observare în vederea confirmării ipotezei specifice 1: • Profesorii cu reactivitate accentuată la stres intră frecvent în sala de clasă cu o postură a corpului rigidă sau aplecată/încovoiată comparativ cu cei care prezintă o reactivitate scăzută la stres și adoptă o postură relaxată (coeficientul Pearson Chi-Square este cuprins între 12,04 18,68, p < 0,01) [Anexa 6]. Analizând aceste diferențe, putem menționa faptul că rezultatele obținute întăresc legătura dintre postura corpului și starea de dispoziție sau chiar atitudinea adoptată față de elevi
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]