4,908 matches
-
părere de sine: <footnote id="48">48 ibidem </footnote Să fi avut cunoștință domnitorul despre acest produs folcloric, de a cerut să se înfățișeze pentru sine corp subțiat de țap în locul corpului plin, de cal, al inorogului? Sau poate a prețuit gândirea filosofică elină, ce vedea în Dionysos, zeul țapului, pe cel de două ori născut întru nemurire, acceptând înțelept adevărul naturii duale a omului, în care apollinicul și dionisiacul conciliază? Pavel Chihaia identifică în stema pe care o analizăm un
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
personalități ale istoriei și civilizației din România, dar în același timp, îmi scot pălăria și îmi înclin fruntea în fața „Omului de Rând” de azi, de ieri și din totdeauna. Doamne ajută. Badea Gheorghe Rădăcini Sunt multe lucruri pe care le prețuim abia atunci când le-am pierdut. Așa facem, de pildă, cu tinerețea, pe care o risipim cu inconștiență până când nu o mai avem mare înțelepciune se află în spusele lui Tagore „în viață pierdem ani, iar morții îi cerem clipe”... Așa
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
au arătat prețuirea și iubirea lor pentru el, pe când acesta trăia încă. În aceeași ordine de idei, vă spun sincer cu mâna pe inimă, că abia după ce am rămas printre străini, după ce am pierdut legătura cu România, am ajuns să prețuiesc cu adevărat țara în care m-am născut, limba frumoasă și bogată pe care am deprins-o de copil de la părinții și de la dascălii mei, frumoasele tradiții cu cântece, jocuri, poezie și basme, cu obiceiuri strămoșești sfinte, ca sărbătorirea Crăciunului
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
din natură, a murit o parte din mine și asta mă doare cumplit. Și de câte ori văd pe șosea zăcând un mic trupușor însângerat de arici, mă doare și-mi dau lacrimile. Doamne, de ce nu putem noi oamenii să înțelegem, să prețuim și să iubim natura în mijlocul căreia trăim? De ce nu putem înțelege că animalele, păsările și chiar plantele, sunt construite tot ca noi, cunosc teama, nesiguranța, suferința fizică și adesea și pe cea sufletească. Ați văzut vreodată cum plânge un copil
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Așa am văzut lucrurile, așa le percep și astăzi, gândindu-mă că bunul Dumnezeu m-a binecuvântat să pot întâlni medici din această matrice ce arde sub semnul umanitarismului. Probabil acolo, undeva sus, în sfere stelare, Doamne, Doamne mi-a prețuit alegerea de a deveni profesor și, știind că voi avea nevoie, mi-a trimis oamenii potriviți la momentul potrivit, asemenea unui joc de puzzle, dar de data aceasta, un „puzzle dumnezeiesc.” A fost ca și cum bunul Dumnezeu mi-a dat aceste
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
În „jazzul Politehnicii“, cunoscând din expe riența mea proprie că nici un an de viață nu poate fi socotit ca pierdut, nici chiar cei din puș cărie, de spital sau de stagiu militar, pe care William James, filozoful pragmatic american, Îi prețuiește ca pe cei mai fertili În formațiunea și adâncimea personalității noastre. L-am crescut, așadar, pe fiul meu așa cum citeam În copilă ria mea pe afișele Circului Sidoli: ca pe un „cal dresat În liber tate“, nimerind băiatul, după câteva
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și cu ce caldă ritmică interioară a știut filozoful Brucăr să-și orchestreze mica lui prelegere, Încât să mă provoace a-l chema a doua zi la telefon ca să-i cer iertare pentru cât de mediocru l-am cunoscut și prețuit În acești patru zeci de ani de legătură prietenească! (Cât de puțin. Într-adevăr, sau cât de târziu, iar uneori deloc și niciodată, ajung să se cu noască oamenii Între ei: prieten cu prieten, bărbat cu nevastă, tată cu fiu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
arbitru al echipelor de hochei pe gheață, pe acela, mult mai rentabil În socotelile scelerate ale acestei femei, de viitor moștenitor unic al unei averi impo zante a lui taică-său, om de condei și de cultură, cum l-am prețuit și cultivat acum patru zeci de ani, dar și de afaceri necurate, cum l-am descoperit și urmărit mai târziu; ispă șind astăzi, greu de tot, calculele lui politice cu „mize“, puse, doar doar, când pe roșu și când pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
odăii mele, de vreme ce, vezi bine, au plecat fără gând de a se mai Întoarce vreodată? Degeaba! Nici unele din bucuriile, plăcerile sau voluptățile ce le-am putut gusta Într-o prea lungă carieră de berbant al unei jumătăți de veac nu prețuiesc cât sentimentul Încercat deunăzi, când tânăra soție a prietenului pianist veni din odaia fetiței lor să ne spună că mititica i-a mărturisit, la culcare, că-i place „glasul domnului Beldie“ când l-aude vorbind. Tinerețea și frumusețea nu-s
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de cap din pricina efortului la care era obligat să-și supună ochii. Putea să se împace mental cu ideea absurdă că fusese ridicat nevinovat de acasă și azvârlit aici, în lumea asta de o cruzime sălbatică, unde viața lui nu prețuia nici cât o ceapă degerată, unde în orice clipă era posibil să-și găsească sfârșitul, mai vulnerabil decât o gâză, dar nu putea accepta în ruptul capului că bruta aia îi spărsese ochelarii. Apoi frigul, mizeria fizică l-au doborât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
major, era momentul, așadar, să se comporte ca un adevărat bărbat, trebuia să se opună cumva regimului acestuia pe care el îl echivala cu însuși răul, n-avea nici o justificare nici față de sine însuși, nici față de ceilalți, pe care-i prețuia, față de mama, față de Monica, față de Vlad, față de Stelian, dacă va rămâne scufundat, captiv în mlaștina asta insuportabilă, în lașitatea asta, în frica asta... Ce trăia el nu era viață, ci temniță. Trebuia să încerce să iasă din temniță, trebuia să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
profesioniste. Apariția pe podium, chiar în a doua zi a Marii sărbători culturale românești, a corului Filarmonicii care poartă numele lui George Enescu, nu este întâmplătoare. Nu cred că doar respectul avut de maestrul dirijor pentru Enescu, pe care îl prețuiește, a primat. Interpretarea celor Quattro pezzi sacri (Ave Maria, Stabat Mater, Laudi alla Vergine Maria, Te Deum) de Verdi, memorabila Ținută academică, confirmă faptul că și-a dorit să aibă personal șansa unei reprezentări de excepție. Și iată că și-
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
Theatre de la Monnaie Bruxelles sau Teatro la Fenice di Venezia, ne-a oferit și nouă șansa de a ne bucura de vraja izvorâtă din mânuirea cu înaltă măiestrie a baghetei sale. Programul Festivalului deja ne informase că “tehnica lui Jurowski prețuiește precizia gestului și reușește un grad remarcabil de control al orchestrei printr-un minim de mișcare”. De aceea, am urmărit cu mult interes concertul său, care s-a constituit într-o excepție prin însăși programarea, de către organizatori, la orele 20
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
XXII-a a Festivalului primele exemplare ale iscusiților meșteri după tiparul Paull Kaull pe care a cântat Enescu mulți ani după ce a abandonat vioara Guarnieri. Produsul Fabricii din Reghin să poarte numele de “Vioara Enescu”. Cunoaștem că alte neamuri își prețuiesc fără rezerve valorile, chiar cu emfază și venerație. De ce nu ar încerca oare până și comerțul de stat sau particular să contribuie la cunoașterea lui Enescu prin produse diferite cuvenite, prin reclame. Se știe că românii sunt foarte ingenioși când
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
Și nu în ultimul rând, simțim că trebuie să-I mulțumim lui Dumnezeu pentru că ne ajută să răzbim cum putem prin meandrele vieții până astăzi, ca pe viitor să fim mai de folos, conform crezului de a ne ajuta și prețui unii pe alții, cinstindu-ne cum se cuvine marile valori ale spiritualității care ne onorează ca neam. Autorul COPERTA IV Optimismul fără margini al prietenului Mihai Zaborilă se desprinde cel mai ușor din paginile consacrate Festivalului Internațional „George Enescu” (2013
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
așteptau cu mult interes, constau în pregătirea să deosebită îmbinata cu patimă de a cunoaște și cutreera lumea știind și limba țărilor respective. De aceea, profesorul Vasile Tiganescu, desi exigent cu cei din jur, a fost atât de iubit și prețuit de elevi, dar și de colegii săi de muncă pe altarul școlii. Iscusitul profesor Vasile Tiganescu a fost pensionat la 11 august 1959, împotriva voinței sale, aparent fără explicații, pentru care a suferit foarte mult până la stingerea să din viață
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93280]
-
al mai multor limbi străine, obișnuia să țină prelegerile săptămânale în câte o altă limbă de circulație, familiarizând studenții cu termenii de specialitate în limbile engleză, franceză sau germană. Rudele, prietenii, vecinii și zecile de generații de studenți l-au prețuit la adevărata lui valoare, folosind apelativul “Domnule Profesor” titlu ce i-a fost refuzat, din motive politice. GORIE Andrei: absolvent al facultății de Electrotehnică din anul 2003, specializarea Electroenergetică. Preparator universitar în catedra de Energetică, la grupul de discipline Rețele
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
învețe. Omul în suferințe învață a iubi binele și a fugi de rău. Atunci când dureri mari îl silesc să stea pironit în pat și când rămâne el singur cu durerile sale, gânduri sfinte îl cercetează. Atunci își dă seama cât prețuiește sufletul. Atunci își dă seama că bogăția nu valorează nimic, că plăcerile și fala lumii acesteia sunt deșertăciune și întristarea duhului. Dumnezeu ne trimite suferințe ca să ne încerce. Pe acela pe care Dumnezeu îl iubește îl și pedepsește. Suferințele, durerile
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
știu. N-aș ști să explic de ce am refuzat să vin la spectacol în astă-seară, dar în orice caz mă recunosc perfect în treaba aceasta. Cred că am făcut-o din timiditate amestecată cu mândrie... Din refuzul meu de a prețui lucruri râvnite de alții... Nu am nici un fel de regrete, ba dimpotrivă, m aș simți chiar foarte mulțumit dacă aș fi sigur că refuzul meu nu te-a supărat. Aș fi chiar fericit dacă aș fi sigur de contrariul... 14
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Dar îmi mai arăta, în plus, că rutina trăită pe propria-mi spinare se deosebește de rutina trăită de alții și că trebuia să reflectez pe contul meu la această deosebire și să mă apăr individual. Că trebuia să mă prețuiesc îndeajuns de mult încât să mă apăr chiar dacă mulți alții înainte și după ce eram interogată pățeau ceva asemănător. Cum să explic în cuvinte că dalia mă făcea să privesc dinlăuntrul meu aproape cumpănit la tracasarea și agitația de afară; că
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
1989) BACIU N. „Un răspuns cinstit implică mult curaj, fiindcă mulți dintre români și mulți dintre ei de bună credință, vor vorbi de «naivitate», de «interes» sau chiar de «trădare». Ca unul ce nu am nici un interes, ca unul ce prețuiesc libertatea și adevărata democrație occidentală, ca unul ce am trecut prin zece pușcării comuniste, voi avea curajul să răspund cinstit la această chestiune, făcând abstracție și de ideologii și de resentimente personale. Eu cred că în cadrul luptei de independență națională
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
dezvoltare ale societății din care facem parte, pentru ani și ani, de aici înainte.“ (Luceafărul, 15 iulie 1972) BARANGA Aurel Revoluția lui Baranga (nota V. I.) „Prejudecățile au fost înfrânte și legile anchilozate date deoparte. Bătrâni și tineri laolaltă sunt prețuiți nu după actul lor de naștere, ci după maturitatea de gândire și de creație. Este în această înfrățire a vârstelor peste limite artificiale și peste îngrădiri, un semn al unei adânci revoluții culturale înnoitoare și puternice.“ (România liberă, 17 august
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
exprimării libere a punctelor de vedere, ținând seama de ele în elaborarea politicii de dezvoltare a societății, în spiritul armonizării intereselor generale cu cele particulare.“ (Contemporanul, 31 ianuarie 1975) BURERIU Lucian „Prezent în fiecare e-un spirit de partid Și prețuim bărbatul ce-i vremilor catarg; Ideile-i, ca ample stindarde, se deschid Și se transformă-n faptă, se dăruiesc spre larg.“ („Suntem în sărbătoare“, Orizont, 26 ianuarie 1978) BUZEA Constanța „Primește-n casa sufletului oaspeți Țara și maica noastră născătoare
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
au uitat și nu uită datoria lor de gratitudine față de țara și de poporul în mijlocul căruia au crescut și s-au format, față de toți cei care de departe sau de aproape i-au ajutat, i-au îndemnat și i-au prețuit. Prețuire subliniată adeseori de glasul cel mai autorizat al partidului nostru, acela al tovarășului Nicolae Ceaușescu, prețuire meritată cu atât mai mult cu cât roadele muncii lor se întorc către poporul nostru, care i-a ajutat să le culeagă.“ (Contemporanul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pentru înflorirea țării și fericirea oamenilor care trăiesc pe aceste meleaguri. Mărturisesc în numele obștei muzicienilor din țara noastră bucuria pe care o simt slujitorii artei sunetelor, când văd că toată truda lor sinceră, conștientă, neprecupețită, este luată în seamă și prețuită după cuviință.“ (Contemporanul, 23 august 1974) DUMITRESCU-BUȘULENGA Zoe „Există, parcă, o miraculoasă legătură, mai cu seamă la români, între calitatea timpului și calitatea omului încărcat cu o mare misiune socială. Și dacă timpul scoate la iveală pe acela care-l
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]