4,584 matches
-
Înțelesul este clar și la Neculce: "că dela căluitorii dintăi n-am aflat scrisori, că n-au lăsat, ca niște oameni neașezați și mai mult proști și necărturari" (Letopiseți, Predoslovie). Termenul "prost" și-a transformat înțelesul când a început să predomine sensul de carență de cunoștințe, neinstrucție, deci, sărăcie mintală. De altfel, debilul mintal nu era considerat un bolnav, în înțelesul de suferință psihică, ci mai mult un deficitar, în sensul constituțional, hereditar: despre Alexandru Vodă (1629-1630), Miron Costin spune că
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
situației în privința "ramului medical" Nu știm în ce măsură au fost îndreptate lucrurile. Spre 1870, prin venirea doctorului Sabo la conducerea ospiciului, această activitate de asistență medicală și igiena, în general, s-au ameliorat. Ospiciul a continuat să asiste diferiți declarați bolnavi, predominând însă alienații. Rapoarte cu conținut strict administrativ, relativ la același ospiciu, atestă net caracterul psihiatric pe care l-a avut instituția, cum rezultă din mai multe documente, din care menționăm doar pe unul singur mai semnificativ adresat Ministerului Treburilor din Năuntru
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
confundă, până la un punct, cu istoria penitenciarelor. Într-adevăr, unele instituții de asistență corecțională, de resortul psihiatriei, pot fi identificate retrospectiv numai prin această filieră. Ele nu aveau nici o relație oficială cu Epitropia sau cu oficialitatea sanitară, în optima timpului predominând calitatea de inculpat, înaintea aceleia de bolnav psihic. Astfel de unități existau la Ismail (până la cedarea Basarabiei), Dobrovăț (Vaslui), Bisericani (Neamț), Pângărați (Neamț), Orgoești (Tutova) și Lipova (Vaslui). Aceste instituții aveau un scop corecțional și adăposteau vagabonzi și alți declasați
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
vorbită în Brazlia și Venezuela, aproape stinsă (2/100 de vorbitori, după diferite surse). Vezi NADËB. Partiție foarte complicată. MALGAȘĂ Limbă din familia austroneziană, ramura indoneziană de vest, grupul hesperonesian. Limbă vorbită în Madagascar. 14 milioane de vorbitori. Partiție ergativă. Predomină încă sistemul ergativ, dar limba a pierdut construcția antipasivă, care este la originea actualului sistem acuzativ. În construcțiile tranzitive, au fost păstrate proprietățile ergative. Limbă VOS. Imperativul apare frecvent și la formele nonactive. MAM(E) − Vezi MAYAN. Limbă cu marcare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ale atitudinii adolescentului față de religie: • etapa în care adolescentul încearcă să pătrundă în lumea supranaturalului și trăiește dispozițiile morale, etice și idealiste; • etapa „conversiunilor” în care încep să apară crize și îndoieli religioase. Astfel, apar incertitudini cu privire la existența lui Dumnezeu , predomină neliniștea și pe acest fond ei pot trece de la o extremă la cealaltă. • etapa în care criza se temperează și se definesc atitudinile față de religie. Fiecare adolescent are propria credință și concepție față de Dumnezeu, acest fapt asigurându-i liniște și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
considerarea cumulată a finalităților membrilor săi. De aici o concluzie care este după părerea mea crucială pentru orice cercetare sociologică: un sistem social trebuie considerat a fi într-o stare de oscilație între sistem și suprasistem. În unele condiții va predomina orientarea sa spre sistem, cu accentuarea finalităților sale globale. În alte condiții, dinamica sa va fi dominată de finalitățile membrilor săi, fapt care îi conferă profilul de suprasistem. De aici decurge o consecință metodologică importantă: în analiza oricărui sistem social
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
așa cum există ele sau să le prevadă așa cum vor exista ele cu necesitate. Sociologia constructivă se implică în realitatea socială, căutând s-o modifice, s-o reconstruiască. Sociologia marxistă reprezintă un model de îmbinare a atitudinii explicative cu cea constructivă, predominând orientarea constructivă. Dacă sociologia explicativă are o tradiție mai bogată, oferind un material amplu de analiză, sociologia constructivă are o tradiție mai recentă, oferind un materialde reflecție mai limitat. În această lucrare m-am oprit doar la câteva aspecte care
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
regimul de tratare a autoconsumului. Sub aspectul regimului concurențial, acest tip de impozite ar favoriza formele de producție arhaice În defavoarea unităților economice moderne. În consecință sistemele de impozite moderne se aseamănă prin includerea mai multor forme de impozite, Între care predomină impozitele directe, iar evoluția acestora este strâns legată de dezvoltarea economiei, deoarece ele se axează, fie pe anumite obiecte materiale sau genuri de activități, fie pe venituri sau averi dobândite. Impozitele directe reprezintă forma cea mai veche de impunere. Ele
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
sporite de către o persoană sau alta, 83 fără a se depune eforturi reale din partea proprietarului, ci pe seama manifestării unor factori exogeni, ce duc la creșterea proporțiilor averilor respective. Prin comparație, se constată și existența unor sisteme de impozite În care predomină impozitele indirecte, acestea fiind Întâlnite, mai ales, În cazul țărilor subdezvoltate, inclusiv În fostele țări socialiste și În cele aflate Într-o perioadă de criză economică sau de confruntări militare. În principiu, Însă, ponderea impozitelor indirecte tinde să se reducă
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
dezvoltate economic, cu structuri economico-sociale echilibrate și cu regimuri politice de tip social-democrat. 77 Filip Gh. (coord.), Finanțe, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2001, p. 242 78 Ibidem, p. 243 84 Se constată, de asemenea, existența sistemelor de impozite În care predomină impozitele cu caracter general și permanent, acestea fiind specifice celor mai dezvoltate țări. Spre deosebire, se pot distinge și sisteme de impozite În care predomină impozitele cu caracter particular sau special, caracteristice structurilor fiscale neevoluate și țărilor subdezvoltate. În fine
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
78 Ibidem, p. 243 84 Se constată, de asemenea, existența sistemelor de impozite În care predomină impozitele cu caracter general și permanent, acestea fiind specifice celor mai dezvoltate țări. Spre deosebire, se pot distinge și sisteme de impozite În care predomină impozitele cu caracter particular sau special, caracteristice structurilor fiscale neevoluate și țărilor subdezvoltate. În fine, impozitele directe lovesc câteva venituri importante, iar cele indirecte afectează prețurile anumitor produse, destinate consumului intern sau exportului. Pe de altă parte, dacă se are
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
termen mediu și lung 2.352.553 28,64% 4.165.955 35,72% Capital permanent 8.215.477 100,00% 11.661.400 100,00% După cum se observă În tabelul nr. 4.5, la toate cele trei societăți analizate predomină capitalurile proprii În ansamblul structurii financiare. Această constatare se Înscrie În contextul financiar internațional, având În vedere că, după anul 2000, Întreprinderile pun un accent deosebit pe resursele proprii, pentru a se proteja Împotriva riscului financiar. Pentru a analiza evoluția
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
până la acea dată -, la situația ei „normală”, de „știință multiparadigmatică”. Michel Lallement parcă spunea În Histoire des idées sociologiques, de Parsons aux contemporains (1993), apărută În traducere românească În 1998, că situația „normală” a sociologiei nu este cea În care predomină cu autoritate o paradigmă unică. Din punctul meu de vedere, sociologii din România de azi ar trebui nu numai să accepte pluralismul explicativ, ci chiar să-l cultive. Nu Înlocuirea unei paradigme cu autoritate (oficială) cu o alta cu același
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
școală-familie-comunitate se află doar În stadiul de deziderat. Credem că din factorii explicativi responsabili de această stare de fapt fac parte: lipsa organizării instituționale necesare funcționării parteneriatelor, cadre didactice care nu au pregătirea teoretică și practică corespunzătoare și, de aceea, predomină „festivități” și „ședințe cu părinții” ce sunt confundate cu activități parteneriale, situația socioeconomică precară În care trăiesc multe familii cu copii, subfinanțarea Învățământului Împreună cu toate consecințele ce derivă din acest lucru, spiritul civic și comunitar aflat Într-o fază incipientă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
acestui surplus, apare necesitatea existenței unei piețe de desfacere. Făcând distincție Între feudalismul de tip est-european și cel vest-european, autorul trasează o linie de separație aproximativă reprezentată de Elba: Europa de Est era caracterizată de un feudalism moșieresc, pe când În zonele vest-europene predomina feudalitatea de tip occidental. Moșierimea a fost În Europa de Est atât produsul, cât și elementul care au adâncit relativa Înapoiere (p. 141). De asemenea, această tipologie a zonelor agrare europene mai are În componență și zona scandinavă și regiunea mediteraneană. Zona
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sustrage realul obiectivărilor limitative și îl așază în cîmpul intersubiectivității integratoare, al dialogului între persoana umană și cea divină. Unul dintre impulsurile care au condus la nașterea modernității, poate cel mai important, a constat în distanțarea față obiectivările divinului așa cum predominau ele în scolastica tîrzie. Pentru aceasta din urmă, ordinea cunoașterii, ordinea universului și ordinea socială constituiau obiectivarea armonioasă pînă la încremenire a ordinii divine ca necesitate, ierarhie, putere. Linia nominalistă a reacționat față de o continuitate devenită opresivă, exacerbînd distanța dintre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
luxul de a avea, asemenea Venezuelei, o comoară neașteptată precum veniturile din petrol, care ofereau, prin bogăția lor, libertate politică. Totuși, "virajul spre stânga" a reflectat în mod evident o uzură a consensului tehnocratic privitor la liberalizarea pieței, care a predominat în America Latină începând din anii 1980, și a pus pe agenda politică a regiunii căutarea de alternative la frontul neoliberal și la politica de centru (Lewitsky și Roberts, 2011; Weyland et al. 2010). După ascensiunea lui Chávez, problema nu se
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
la regiunea Nord-Est; 39,5% la regiunea Sud-Vest 36,1% la regiunea Vest, iar la celelalte regiuni s-au obținut ponderi sub 25%. De asemenea, în comparație cu situația pe întreaga economie unde la clasa de mărime „1-9" salariați sunt ponderi mici, predominând cele sub 10%, la grupa "Hoteluri și restaurante" se realizează ponderi de peste 10,7% la regiunea Sud și 54,8% la regiunea Nord-Vest. După părerea noastră, este de salutat faptul că și aceste unități cu putere economică mai mică au
ANALIZA STATISTIC? A REPARTI?IEI TERITORIALE A GRUPEI "HOTELURI ?I RESTAURANTE" by Elena Maria BIJI () [Corola-publishinghouse/Science/83115_a_84440]
-
35, 43, 44]. Patogenie Sursele de infecție cele mai frecvente sunt germenii anaerobi și aerobi responsabili de infecțiile cavității bucale (parodontoze, abcese, gingivite, granuloame), ale urechii (otite medii, mastoidite), ale căilor respiratorii înalte (sinuzite, faringoamigdalite, tumori laringiene infectate). Germenii anaerobi predomină numeric la nivelul șanțurilor gingivale, plăcilor dentare și criptelor amigdaliene. La nivelul colonului, germenii anaerobi comensuali sunt de 100-1000 de ori mai numeroși decât germenii aerobi. Aceștia sunt responsabili de infecțiile piogene din sfera abdominală și genitală feminină: apendicite, peritonite
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
aceste pneumonii repetitive lipsesc sau sunt foarte rare. Dispneea Nu este obligatorie, mai ales în perioada incipientă. Dispneea apare și se agravează odată cu întinderea teritorială a leziunilor și cu apariția hipercapniei. Examenul fizic Evidențiază raluri ronflante și sibilante diseminate, care predomină topografic de obicei la nivelul bazelor pulmonare, unde se proiectează cel mai frecvent dilatațiile bronșice. Bronșiectaziile mari pot prezenta semne fizice pseudocavitare ca: suflu cu garguiment, cracmente și raluri consonante la nivelul focarului lezional. Respirația poate fi diminuată, cu expir
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
-l faci pentru a înțelege cum trebuie”. Dar a asculta conținutul nu este suficient. Observarea componentelor non verbale ale mesajului pacientului aduce informații prețioase privind stabilirea relației colaborative. Componentele non verbale ale comunicării sunt repede percepute și interpretate, iar interpretarea predomină asupra conținutului. Exemplul următor arată că terapeutul interpretează non-verbalul pacientului și că interpretarea sa predomină asupra conținutului discursului. Terapeutul - Vom începe programul nostru de expunere. Iată care este prima etapă: intrarea în zona comercială a unui supermarket. Vă puteți imagina
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
componentelor non verbale ale mesajului pacientului aduce informații prețioase privind stabilirea relației colaborative. Componentele non verbale ale comunicării sunt repede percepute și interpretate, iar interpretarea predomină asupra conținutului. Exemplul următor arată că terapeutul interpretează non-verbalul pacientului și că interpretarea sa predomină asupra conținutului discursului. Terapeutul - Vom începe programul nostru de expunere. Iată care este prima etapă: intrarea în zona comercială a unui supermarket. Vă puteți imagina scena? Pacienta - Da. (Pacienta își închide ochii, mimica sa facială rămâne neutră). Terapeutul - Concentrați-vă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
putea să-mi faceți un mic semn cu mâna? Pacientă - Da, sigur! Non-verbalul pacientului indică adesea dacă relația colaborativă se instalează sau nu. Un exemplu tipic este acela în care pacientul privește în mod frecvent terapeutul atunci când componentele non verbale predomină. Atunci când colaborarea se instalează, pacientul îl privește mai puțin pe terapeut: atenția sa se fixează mai mult pe ceea ce povestește. 3. Tehnicile convorbirii în cadrul consultațiilor individuale Meseria de psihoterapeut este una relațională. Un psihoterapeut trebuie, deci, să știe să poarte
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Terapeutul și pacientul constată împreună existența situațiilor care se repetă în cazul evenimentelor de viață negative, cum ar fi momentele dezagreabile și intense din punct de vedere emoțional, declanșate de unele relații interpersonale, cât și unele strategii comportamentale în care predomină evitarea și raționalizarea. Terapeutul îi explică atunci lui Xavier noțiunea de schemă, cu impact asupra scenariilor sale de viață repetitive și dificile (rupturi brutale, suferință legată de autoritate atunci când simte că nu este valorizat, nevoia de a fi valorizat, sensibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
deveneau neliniștiți, rezervând puțin spațiu imaginilor mentale. Borkovec, Ray și Stiber, 1998. Vezi Foa și Kozak, 1986; Rachman, 1980. Ladouceur și al., 2000. Ladouceur și Dugas, 1999. De exemplu, el țintește în primul rând neliniștile de tip 1, dacă acestea predomină, pentru a asigura o diminuare rapidă a interferenței și a suferinței provocate. De exemplu, Dugas, Gagnon, Ladouceur și Freeston, 1998; Tallis și Eysenck, 1994; Wells, 1999. Gosselin și Laberge, 2003. Borkovec și Lyonfield, 1993; Dugas și al., 1998; Gosselin și
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]