19,544 matches
-
și recompensate.” (2000:20). „Agentul social, dotat fiind cu un habitus, este un individ colectiv sau un colectiv individualizat prin Încorporarea de structuri obiective. Individualul, subiectivul, este social, colectiv. Habitusul este subiectivitate socializată ale cărei scheme de percepție și apreciere (preferințele, gusturile) sunt produsul istoriei colective și individuale.” (p. 259). Preferințele, dispozițiile și conduita economică În general sunt mai degrabă rezultatul socializării, Învățării, formării de deprinderi și obișnuițe și acumulării unui anumit tip de capital cultural În anumite condiții sociale ale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
habitus, este un individ colectiv sau un colectiv individualizat prin Încorporarea de structuri obiective. Individualul, subiectivul, este social, colectiv. Habitusul este subiectivitate socializată ale cărei scheme de percepție și apreciere (preferințele, gusturile) sunt produsul istoriei colective și individuale.” (p. 259). Preferințele, dispozițiile și conduita economică În general sunt mai degrabă rezultatul socializării, Învățării, formării de deprinderi și obișnuițe și acumulării unui anumit tip de capital cultural În anumite condiții sociale ale dezvoltării individuale, dar și sociale. Meyer și Rowan (1991) folosesc
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cu prețul exprimării convingerilor personale. Cu cât este mai scăzut costul pe care actorii Îl plătesc pentru exprimarea convingerilor personale, cu atât mai important va fi rolul acestora În determinarea alegerii Întreprinse de actori. Atunci când instituțiile formale fac posibilă exprimarea preferințele subiective ale indivizilor la un cost redus, preferințele subiective vor conta În alegerea făcută. Unele instituții formale sunt astfel instituite Încât să faciliteze exprimarea și acțiunile conforme cu convingerile subiective personale. Instituția votului, relativa libertate de acțiune a agenților În raport cu
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
mai scăzut costul pe care actorii Îl plătesc pentru exprimarea convingerilor personale, cu atât mai important va fi rolul acestora În determinarea alegerii Întreprinse de actori. Atunci când instituțiile formale fac posibilă exprimarea preferințele subiective ale indivizilor la un cost redus, preferințele subiective vor conta În alegerea făcută. Unele instituții formale sunt astfel instituite Încât să faciliteze exprimarea și acțiunile conforme cu convingerile subiective personale. Instituția votului, relativa libertate de acțiune a agenților În raport cu principalii, funcționarea ierarhiilor În democrație sau inamovibilitatea judecătorilor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
moralități generalizate” (Arrow, 1974), reprezintă o concepție integrantă, supra-socializantă a acțiunii umane (Wrong, 1961). Granovetter propune modelul implicării care accentuează „rolul relațiilor personale concrete sau al structurilor („rețele”) de astfel de relații În generarea Încrederii interpersonale și descurajarea comportamentului malign. Preferința larg răspândită de a tranzacționa cu indivizi a căror reputație este cunoscută implică faptul că puțini se bazează fie pe moralitatea generalizată fie pe aranjamentele instituționale (impuse de a treia parte - M.P.) pentru a se apăra de necazuri” (1985:490
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
mutual. Concepția pe care o propunem este una normativă, „presetările” legale sunt de cele mai multe ori obligatorii și nu pot fi modificate prin simpla Înțelegere Între părți. „Ceea ce caracterizează drepturile reale este că numai ele dau naștere la un drept de preferință și de urmărire. În acest caz, dreptul pe care Îl am asupra lucrului este exclusiv față de oricare altul care s-ar stabili după cel al meu. [...] Dreptul de proprietate, ipoteca aparțin acestei specii.” (Durkheim, 2001:133) În sensul de „presetare
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
pentru a atribui anumitor indivizi și grupuri drepturi speciale de a Își satisface nevoile. Vezi Vintilă Mihăilescu, 2004, „Porcul de piață. Discuție cu Sorin Minea” În Societatea reală, Vol. 1: 27 - 34. North consideră că oamenii aleg, dar setul de preferințe este constrâns de instituții. Această abordare este specifică neo-instituționalismului economic. O concepție contrară este aceea a lui Bourdieu care consideră că habitusul este determinant pentru alegerile făcute de indivizi. Habitusul reprezintă orientarea istorică, conformă poziției sociale a individului, a semnificațiilor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
fiecare persoană în parte are drept de opțiune în privința credinței. Felul în care s-a făcut selecția textelor religioase atunci când diferite credințe au fost instituționalizate a defavorizat adesea femeile și a conservat mesajele patriarhale, astfel încât feminismul are, la rândul său, preferința pentru păstrarea religiei ca problemă privată, dar și pentru reformarea ei într-o manieră mai puțin patriarhală. Există feminisme pentru care alianța cu religiile actuale, toate patriarhale, nu este posibilă (vezi feminismul radical), și femeile trebuie să își recompună propriul
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
din legislația europeană a egalității de șanse pe care noi o importăm în procesul de aderare la Uniunea Europeanăxe "„Uniunea Europeană" este preponderent de sorginte socialistă. În al doilea rând, viața politică românească este fundamental dominată de orientări socialiste, și principala preferință electorală de până acum a fost pentru o astfel de orientare în care statulxe "„stat" asistențial 8 (parental) joacă un rol foarte larg. Din agenda politicăxe "„agendăpolitică" feministăxe "„feministă" de orientare socialistă s-au realizat în România: crearea cadrelor legale
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Engels,Friedrich" s-a împlinit. Conceptul în sine de sferă privatăxe "„sferaprivată" este dubios, ca și cel de sferă publică (vezi și Nanette Funkxe "„Funk,Nanette" care folosește expresia: „an ersatz publicxe "„public" sphere”, în Funck, 1993, p. 323, precum și preferința mea, mai sus exprimată, pentru termenul de „sferă domesticăxe "„sferădomestică"”). Statulxe "„stat" intervenea în viața privată a indivizilor. Spre deosebire de statele capitaliste democratice, fondate pe neamestec în existența privată a persoanei (cu toate neajunsurile semnalate de feministele liberale, respectiv acceptarea tacită
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
mesaje de acest tip și de conținutul protestelor de-a lungul anilor. Așa cum vom vedea, colectivitățile care au contat în redistribuire au fost prin excelență alcătuite din bărbați. În regimurile democratice, partidele care vor reprezentativitate trebuie să țină seama de preferințele electoratului. Așa se face că, în absența unei opoziții externe ferme 27, în România, câștig de cauză a avut strategia unei reforme economice foarte lente care a favorizat un fenomen pe care îl voi numi simplu: „bărbații statului, femeile pieței
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Mihai UNGUREANU Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferințe individuale și preferințe sociale Ediția a doua Mulțumiri Orice persoană care întreprinde un demers lung și complicat de cercetare devine îndatorată, în diferite moduri, unui număr semnificativ de oameni. Este și cazul meu, și al acestei lucrări. Când am început
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Mihai UNGUREANU Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferințe individuale și preferințe sociale Ediția a doua Mulțumiri Orice persoană care întreprinde un demers lung și complicat de cercetare devine îndatorată, în diferite moduri, unui număr semnificativ de oameni. Este și cazul meu, și al acestei lucrări. Când am început studierea Teoriei Alegerii
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alegerii sociale. Cel de-al doilea vizează un anumit rezultat încadrabil în Teoria Alegerii Sociale, și se referă la modul în care poate fi interpretat acest rezultat, la relevanța acestuia pentru cunoașterea noastră în privința alegerilor colective văzute ca agregare a preferințelor individuale. Pornind de la acest cadru informațional limitat exclusiv la preferințe, în cadrul abordării au fost formulate o serie de rezultate importante. Dintre acestea, lucrarea mea vizează, în principal, teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian formulată de Amartya Kumar Sen în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
încadrabil în Teoria Alegerii Sociale, și se referă la modul în care poate fi interpretat acest rezultat, la relevanța acestuia pentru cunoașterea noastră în privința alegerilor colective văzute ca agregare a preferințelor individuale. Pornind de la acest cadru informațional limitat exclusiv la preferințe, în cadrul abordării au fost formulate o serie de rezultate importante. Dintre acestea, lucrarea mea vizează, în principal, teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian formulată de Amartya Kumar Sen în (1970a) și (1970b), și secundar, teorema generală de (im)posibilitate
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1963), Arrow publică teorema generală de posibilitate. Numele este înșelător deoarece rezultatul indică o posibilitate inacceptabilă, de fapt o imposibilitate. Arrow demonstrează că nu există nicio funcție de bunăstare socială (FBS - o funcție care are în domeniul său numai informații despre preferințele minimal-raționale ale indivizilor, iar în codomeniu are, de asemenea, relații de preferință socială minimal-raționale<footnote Fiind o introducere, nu voi defini, încă, foarte clar, termenii. Acest demers va fi întreprins în prima parte a cărții. Să notăm totuși că prin
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
indică o posibilitate inacceptabilă, de fapt o imposibilitate. Arrow demonstrează că nu există nicio funcție de bunăstare socială (FBS - o funcție care are în domeniul său numai informații despre preferințele minimal-raționale ale indivizilor, iar în codomeniu are, de asemenea, relații de preferință socială minimal-raționale<footnote Fiind o introducere, nu voi defini, încă, foarte clar, termenii. Acest demers va fi întreprins în prima parte a cărții. Să notăm totuși că prin minimal-raționalitate am în vedere preferințe care sunt complete și tranzitive. footnote>), care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în codomeniu are, de asemenea, relații de preferință socială minimal-raționale<footnote Fiind o introducere, nu voi defini, încă, foarte clar, termenii. Acest demers va fi întreprins în prima parte a cărții. Să notăm totuși că prin minimal-raționalitate am în vedere preferințe care sunt complete și tranzitive. footnote>), care să îndeplinească o serie de condiții considerate intuitive. Funcția de bunăstare socială ar trebui să: permită indivizilor să prefere oricum doresc între alternativele de pe agendă (condiția domeniului universal), să transforme orice preferință unanimă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
vedere preferințe care sunt complete și tranzitive. footnote>), care să îndeplinească o serie de condiții considerate intuitive. Funcția de bunăstare socială ar trebui să: permită indivizilor să prefere oricum doresc între alternativele de pe agendă (condiția domeniului universal), să transforme orice preferință unanimă a indivizilor în preferință socială (condiția Pareto slabă), în compararea a două alternative să excludă, din determinarea preferinței sociale, informațiile irelevante despre alte alternative (condiția independentei față de alternativele irelevante). În urma unei demonstrații elegante, Arrow arată că există o singură
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și tranzitive. footnote>), care să îndeplinească o serie de condiții considerate intuitive. Funcția de bunăstare socială ar trebui să: permită indivizilor să prefere oricum doresc între alternativele de pe agendă (condiția domeniului universal), să transforme orice preferință unanimă a indivizilor în preferință socială (condiția Pareto slabă), în compararea a două alternative să excludă, din determinarea preferinței sociale, informațiile irelevante despre alte alternative (condiția independentei față de alternativele irelevante). În urma unei demonstrații elegante, Arrow arată că există o singură regulă de decizie socială care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
bunăstare socială ar trebui să: permită indivizilor să prefere oricum doresc între alternativele de pe agendă (condiția domeniului universal), să transforme orice preferință unanimă a indivizilor în preferință socială (condiția Pareto slabă), în compararea a două alternative să excludă, din determinarea preferinței sociale, informațiile irelevante despre alte alternative (condiția independentei față de alternativele irelevante). În urma unei demonstrații elegante, Arrow arată că există o singură regulă de decizie socială care îndeplinește aceste condiții care par greu de respins. Aceasta este regula dictatorială. Aici este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de la cerințe, aparent mai slabe decât cele ale lui Arrow. Funcția nu mai este una de bunăstare socială, ci una de decizie socială (se folosește aciclicitatea și nu tranzitivitatea), în domeniul acesteia continuă să fie toate combinațiile logic posibile de preferințe individuale minimal-raționale (domeniul universal), unanimitatea continuă să fie o valoare care trebuie reflectată în preferința socială (condiția Pareto slabă). Noutatea constă în eliminarea condiției de nondictatură și a condiției independenței față de alternativele irelevante și introducerea unei condiții pe care Sen
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de bunăstare socială, ci una de decizie socială (se folosește aciclicitatea și nu tranzitivitatea), în domeniul acesteia continuă să fie toate combinațiile logic posibile de preferințe individuale minimal-raționale (domeniul universal), unanimitatea continuă să fie o valoare care trebuie reflectată în preferința socială (condiția Pareto slabă). Noutatea constă în eliminarea condiției de nondictatură și a condiției independenței față de alternativele irelevante și introducerea unei condiții pe care Sen o numește libertariană. Potrivit lui Sen, aceasta ar exprima o cerință foarte slabă, dar necesară oricărei
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
condiției independenței față de alternativele irelevante și introducerea unei condiții pe care Sen o numește libertariană. Potrivit lui Sen, aceasta ar exprima o cerință foarte slabă, dar necesară oricărei teorii libertariene, de libertate. Ea spune că, atunci când anumite lucruri mă privesc exclusiv, preferința socială trebuie să reflecte doar preferința mea, indiferent de preferința celorlalți membri ai comunității<footnote Spre exemplu, dacă eu doresc să dorm pe burtă și nu pe spate, indiferent de ce preferință au ceilalți, voi dormi pe burtă. footnote>. Rezultatul este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
introducerea unei condiții pe care Sen o numește libertariană. Potrivit lui Sen, aceasta ar exprima o cerință foarte slabă, dar necesară oricărei teorii libertariene, de libertate. Ea spune că, atunci când anumite lucruri mă privesc exclusiv, preferința socială trebuie să reflecte doar preferința mea, indiferent de preferința celorlalți membri ai comunității<footnote Spre exemplu, dacă eu doresc să dorm pe burtă și nu pe spate, indiferent de ce preferință au ceilalți, voi dormi pe burtă. footnote>. Rezultatul este, ca și în cazul teoremei Arrow
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]