5,618 matches
-
caracteristicile individuale și de vârstă ale educaților, nivelul intelectual, structura aptitudinală, opțiunile profesionale, atitudini și convingeri proprii, determinând o receptare și prelucrare diferențiată a mesajelor transmise. Pentru o acțiune eficientă, orice educator trebuie să renunțe la tipare unice și la prejudecăți, și să-și direcționeze acțiunea bazându-se pe cunoașterea capacităților, intereselor și atitudinilor elevilor, pe cunoașterea reprezentărilor și sentimentelor acestora la vârste diferite, folosind mijloace eficiente de influență și formare. Acțiunea pedagogică devine eficientă numai dacă procesul de formare se
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
linia lui, alții că toți avem aceeași linie... În viață, există și surpriza elevată a ideii, a unei noi abordări a lucrurilor comune, a unei neaștepate analize sau a unui punct de vedere mai larg, surpriza corelației ce exclude stereotipurile, prejudecățile și comoditățile gândirii noastre. Există surpriza sintezei. Sunt surprize alese... Consider că este mult mai bine să ne ocupăm de cunoașterea și de limpezirea sufletului nostru, decât să ne ocupăm de și să proferăm profeții... În fapt și de cele mai multe
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
arome de fructe de pădure sau mirosurile orientale cu nuanțe de condimente. Se pot încerca cu succes Miss Dior de la Christian Dior, Chant d'aromes de Guerlain, Choc de Guerlain sau Eau Folle de Laroche. 5. Extravagante și lipsite de prejudecăți Mereu dornice de aventură, cuceritoare, înțele geți să vă folosiți de toate armele cu care natura v-a înzestrat. Dacă este așa, atunci lansați în jur cele mai senzuale semnale, cu ajutorul unor parfumuri cum ar fi Coco de la Chanel, Poème
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
pe opțiunile liderilor politici se concentrează pe explicarea proceselor psihologice care generează percepții distorsionate și pe consecințele acestora asupra deciziei de declanșare a conflictului militar. O contribuție importantă în înțelegerea proceselor psihologice au avut-o teoriile cu privire la imagini, stereotipuri și prejudecăți, și, nu în ultimul rând, teoriile cu privire la disonanță cognitivă și consistență. Astfel, imaginea de adversar, prejudecăți și stereotipuri cu privire la intențiile agresive ale unei națiuni sau ale unui stat pot afecta toate, în mod decisiv, felul în care un factor decident
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
consecințele acestora asupra deciziei de declanșare a conflictului militar. O contribuție importantă în înțelegerea proceselor psihologice au avut-o teoriile cu privire la imagini, stereotipuri și prejudecăți, și, nu în ultimul rând, teoriile cu privire la disonanță cognitivă și consistență. Astfel, imaginea de adversar, prejudecăți și stereotipuri cu privire la intențiile agresive ale unei națiuni sau ale unui stat pot afecta toate, în mod decisiv, felul în care un factor decident interpretează informația și ia decizia de a porni sau nu un război. De asemenea, un alt
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
aproape exclusiv maternității, protectoare față de întreaga familie, capabilă de a îndura cu un tenace stoicism umilințele, în măsură a-și asuma riscuri și a face permanente sacrificii este compatibilă cu femeia de succes în afaceri, liberă, independentă, feministă, mediatizată, fără prejudecăți și rețineri? Ipostazele fractalului ,,femeie ortodoxă" și diferențele de gen sunt anulate sau potențate de creștinismul ortodox? Pe bună dreptate, Felicia Corduneanu evită răspunsurile tari, directe, fruste, elementare. Remarcă în mod absolut îndreptățit dominanța masculinității, a tradiției patriarhale, dar are
Prefață. In: Condiția socială a femeii în ortodoxia românească actuală [Corola-publishinghouse/Science/84987_a_85772]
-
Ea face apel la mândria sa și nu la portofelul său. Ea promite, mai ales sacrificii și nu liniște. Deasupra acestei frontiere se întind domenii neexplorate ale științei și ale spațiului, probleme nerezolvate ale păcii și ale războiului, ignoranța și prejudecățile existente...” Popeye Marinarul între desene animate și realitate Cine nu știe celebrul serial de desene animate Popeye Marinarul<footnote Popeye Marinarul este un personaj celebru de benzi desenate și de desen animat, care a debutat în revista de benzi desenate
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
iar imaginația se asociază cu imaturitatea sau copilăria. Lucrurile s-au îndepărtat de propria esență și au fost înlocuite, superficial, cu formele fără fond care să atragă, urmând o politică bine stabilită de marketing. Astfel, se creează analogia dintre lumea prejudecăților și societatea de consum, ce presupune tocmai strictețea principiilor. Echivalent cu nașterea tragediei grecești, burlescul medieval are rol terapeutic pentru individul secolului al XIV-lea. În cele trei forme ale artei literatură, plastică și muzică -, ființei umane i se ilustrează
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
XIV-lea. În cele trei forme ale artei literatură, plastică și muzică -, ființei umane i se ilustrează angoasele, astfel încât acesta se eliberează psihic și se purifică, le cunoaște, ajungând să le înțeleagă. Omul medieval este dominat de obscurantism (teamă, incultură, prejudecăți), metamorfozat în grotescul imagistic, de aceea artiștii încearcă să pună în lumină tot ceea ce se pliază pe defectele umane, teamă, scepticism. Din punct de vedere literar, exemplul elocvent este François Rabelais, cel despre care se spune că a creat literatura
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
și Pantagruel sunt personaje cărora li s-a imprimat un scop burlesc. Romanul rămâne un model de creație artistică la care va adera întreaga literatură, fundamentată pe simboluri obediente, în analogie cu opera literară care nu se conformează regulilor și prejudecăților vremii. Apare noțiunea de „utopie” alături de sintagma „Fă ce-ți place!”. Rabelais este un fin observator al realității și încearcă să confere un rol terapeutic propriei opere. Albrecht Dürer reprezintă pionieratul artei plastice burlești. Deși a trăit cu cinci secole
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
limbajul universal al omenirii. În zilele noastre, s-a apropiat tot mai mult de condiția existenței milenare, de rolul de mângâiere, de apropiere a ființelor umane, amintindu-le constant cât este de important să se simtă goi de convenții și prejudecăți; este o explozie a simțurilor în care povestea omului dependent de jocul sunetelor este redată la intensitate maxim. Lumea contemporană a ajuns în punctul se depărtează de valoarea autentică în favoarea zgomotului. Mesajele ieftine pe care le transmit, alături de pretextul etalării
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
șansă de reușită - nimeni nu încearcă să afle sentimentele Zmeului, adevărul gândului său, motivația interioară; el este judecat din perspectiva înfățișării și a etichetelor care i se pun. Conflictul dintre cei dintre pământeni și zmei pare fără sfârșit - intoleranța și prejudecățile creează un cerc vicios în interiorul căruia personajele sunt captive. <reflist> BIBLIOGRAFIE Bârlea, Ovidiu, Poetica folclorică, Editura Univers, București, 1979 Ciobotaru, Anca-Doina, Teatrul de animație între magie și artă, Editura Princeps, Iași, 2006 Eco, Umberto, Istoria urâtului, Editura Rao Books, București
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
la un portret <<par lui - même>>”<footnote Ibidem, p. 57 footnote> Un aspect neașteptat al receptării operei lui Holban a fost acela al respingerii apriorice a importanței biografiei autorului în înțelegerea operei. Însă această prudență poate lua și ea forma prejudecății. Nu se dorește vizarea identificării autorului cu naratorul sau faptul biografic care singur ar explicita opera. Acestea sunt erori ale biografismului inventariate de Proust în Contre Sainte-Beuve și discutate apoi și de Philippe Lejeune în Pactul autobiografic: „Ecrire sur soi
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
avantajul sincerității dar unul din efectele perverse ale metodei este cel al conferirii de puteri discreționare naratorului care nu empatizează și nu poate avea relații de alteritate. În relația Eu - Tu, Eul proliferează monstruos ocupând teritoriul Celuilalt, impunându-și dictatorial prejudecățile și resentimentele. Această litaratură e doar aparent subiectivă, de fapt ea are tendințe de obiectivitate. Se realizează un procedeu de „înstrăinare”, de alienare, prin care poate fi descoperit „eul profund”, adevăratul autor al cărții. Scriitorul își inventează un alter - ego
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
atenția asupra vieții sale interioare, și să nu urmărească suprafețele. Artistul nu reproduce lumea, ci realitatea propriei sensibilități, care conferă lumii unitatea unei conștiințe și pune ordine în haos. El organizează lumea în jurul unui singur punct de vedere dominat de prejudecăți masculine, de snobism, de o continuă exacerbare a sinelui. Însuși autorul va conștientiza tratamentul abuziv aplicat personajului. „Această imagine (cea a coniței care privește printr-un face-à main) îmi sugerează acum felul în care mă folosesc de Irina, persoană inofensivă
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
durere. Sigmund Freud denumește acest proces psihologic “travaliul doliului”. Ioana are toate ticurile sufletești ale lui Sandu, chiar dacă s-a despărțit de el, încearcă chiar să-și educe noul amant. Deși se prezintă pe sine ca fiind un bărbat fără prejudecăți burgheze, drept un intelectual cu concepții libertine care respinge limitele impuse de instituția căsătoriei, libertinajul acesta aparține unui om cu valori burgheze. Naratorul observă rapida trecere socială de la tatăl lui, un om obișnuit să înjure pentru a-și exprima nemulțumirea
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
ale patriarhatului. Căutând o Welthanschaung în care să se regăsească și „morphe” femeiască. Da, ea mi-a influențat parcursul intelectual așa cum o fac toți cei care suferă de hybrisul marilor maeștri sau al marilor maestre: mi-a zdruncinat din temelii prejudecăți bine așezate acolo de întreaga cultură andromorfică pe care, cuminte, mi-am însușit-o. În acest sens datorez destule Ancăi Manolache și pionieratului său în feminismul creștin ortodox precum și Ștefaniei Mihăilescu, cea care ne-a redat feminismul românesc de la 1815
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
combinat cu o copleșitoare spaimă, nu doar de durere, ci și de necunoscutul noii ipostaze, de necunoscutul din burtă, acela care încă este doar tu și genitoarele său bărbătesc, acela care este încă doar natură însuflețită, lipsită de judecăți și prejudecăți. Desigur, mulți vor spune că a fi grav rănit pentru țară, eventual muritul pentru cauză, este o durere cu sens mult mai profund. Și că există mai mult sens metafizic în moarte decât în darea de viață. Oricum, categoria de pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Albania ca PIB și pe aproape de aceasta ca nivel de civilizație generală. Cam așa ar arăta o reacție „misandră”. Probabil unii cititori vor spune că am dreptate. Și chiar cred că, în multe privințe probabil am. Misoginismul și „misandria” sunt prejudecăți și nimeni nu le sancționează, ar fi ridicol. Atâta doar că „misandria” cam lipsește, iar misoginismul există în exces. Fără alternative parteneriale și de competiție cu șanse egale, bazate pe respect pentru persoana celuilalt sau celeilalte, misoginismul strivește femeile ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
succes modelul „fâță”, supusă preaplecată sau lucrătoare mută. Sunt obligate să îl urmeze pentru că accesul lor oriunde este mediat de bărbați. Ei au pâinea și cuțitul aproape în toate domeniile, inclusiv în presă. Desigur însă că tot acest arsenal de prejudecăți (misoginism) și de discriminări (sexism) nu poate exista decât dacă mai ales femeile, dar și bărbații care mai și practică, nu doar predică valorile democrației, nu i se opun public. Revista 22, 793, 17 mai 2005 Alungarea din Sfântul lăcaș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
de Gen” a Editurii Polirom. În condițiile în care vă documentați în limitele firești pentru un intelectual care se respectă pronunțându-se în cunoștință de cauză asupra unui subiect, accept o polemică la obiect, nu una bazată pe clișee și prejudecăți, pe atât de clasicele practici în care intelectualul „românesc” public este musai omniscient. În privința feministelor ca persoane faceți afirmații care mă stupefiază. Decretați că ele sunt: „frigide, complet neispititoare, atee, nemăritate, fără copii, că nu au ce se spovedi la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
în stare de orfelinat matern. Mă simțeam strivită de copleșitoarea creație bărbătească, împărtășind, asemenea multor femei, o râvnă secretă de a fi acceptată prin imitație în clubul „sexului cugetător”. Nu aveam cultura să înțeleg cât de solid fusese clădit zidul prejudecăților patriarhale și nici să mă văd, ca pe multe altele, o Ană vie și mută, încastrată în corpul unei forme și norme, a unei „predestinări” spre zona întreținerii, îngrijirii, a sacrificiului anonim. În România, antifeminismul era (și este) mult mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
ca excepții în clubul „upper-sex”. Pe termen lung, orice categorie de dependenți pierde. Revista Contrapunct, nr. 3, Mai, 2001 „Feminismul face bine la sex-appeal” Interviu luat de Zina Bolea Feministele sunt etichetate cu epitete puțin măgulitoare. Circulă o sumedenie de prejudecăți, cum că ele ar fi altfel decât celelalte femei. Nu mă simt diferită deloc de celelalte femei obișnuite. Sunt căsătorită cu același bărbat de douăzeci și șase de ani, am un copil. Familia mea este, cred, o familie bună. La
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
afirmația dumneavoastră că feminismul face bine la sex-appeal. Nu am văzut și nici nu cunosc vreo feministă din proximitate care să fi fost mai puțin atrăgătoare ca femeie, ba dimpotrivă. Dar există și situații care se potrivesc ca o mănușă prejudecăților de simț comun. Am avut una dintre primele întâlniri cu câteva feministe activiste occidentale, genul care cunoștea feminismul la nivelul broșurilor de popularizare pe care le luau ad-literam, nu cu cele de excelență în cercetare sau în mișcare, femei foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
ia în considerare și perspectiva aceasta, chiar într-un sens critic. Cei care manifestă o atitudine contrară nu au nici o curiozitate intelectuală, nici onestitate intelectuală. Există această ispită mare de a nu lua lucrurile în serios. Să fim sinceri: dincolo de prejudecățile religioase și filosofice, mai există și o intuiție simplă pe care o împărtășesc mulți bărbați, indiferent de gradul lor de cultură. Ceva de genul: „Te pomenești că nu o să mai vreți să ne mai faceți cozonaci, sau te pomenești că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]