12,837 matches
-
era cea care îi devora pe ei și nu invers. Dar șocul, care îi deschisese alte căi de seducție, îi venise de la naiva aia frumușică de Gabriela, ce îi reproșase, într-o după-amiază, la ureche: “Bine, tu, ce fel de prietenă îmi ești?! De ce mi-ai umilit soțul?! Nu puteai și tu să-i faci pe plac? Doar eu i-am povestit ce bună ești de salteluță ... ” Adică, tu știai?!” se oripilase Adelina de surpriză. “Păi, cum să nu știu!” - se
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
Excursia a fost plănuită pentru a doua zi și Adelina i-a promis că vine mai pe seară, ca să-i aducă “ceva special”, ca să arate bine la doctor și Afrodita se emoționase și o sărutase pe obraji pe micuța ei prietenă. Așa știa ea să-i mulțumească, dar Adelina era conștientă că fără această prietenă a ei nu ar fi trecut prea ușor prin acele chinuri sufletești în care simțise că se scufunda într-o vreme. Și, cum să fi uitat
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
vine mai pe seară, ca să-i aducă “ceva special”, ca să arate bine la doctor și Afrodita se emoționase și o sărutase pe obraji pe micuța ei prietenă. Așa știa ea să-i mulțumească, dar Adelina era conștientă că fără această prietenă a ei nu ar fi trecut prea ușor prin acele chinuri sufletești în care simțise că se scufunda într-o vreme. Și, cum să fi uitat?! Ce fel de femeie ar fi fost ea, dacă la bine nu răspundea cu
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
fel de femeie ar fi fost ea, dacă la bine nu răspundea cu bine și la iubire cu iubire?! Adelina își simțea sufletul împăcat! Ce ușor îi poți face fericiți pe oameni ... și ce mulțumire sufletească îți inundă sufletul ... 52 PRIETENELE De cînd între Adelina și Gabriela se lămuriseră relațiile și deveniseră prietene, iar micuța savarină începuse s-o lingușească pe “șefa” serviciului, cu o ironie plăcută cînd erau numai ele două, dar, de față cu alți colegi avînd grijă să
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
în picioare și a rugat-o politicos: vreți să mă însoțiți, domnișoară? Să meargă și doamna cu noi. Gabriela nici nu mai înțelegea ce i se întîmplă, așa că s-a lăsat tîrîtă la mașină. Abia atunci a văzut Adelina că prietena ei avea în mînă o pungă de plastic și s-a emoționat. Chiar și în cea mai cruntă disperare, Gabriela nu-i uitase rugămintea și luase cu ea lucrușoarele pentru Afrodita. Scîncea și îi spunea că sînt din partea ei, pentru
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
ești?! -Mă scuzați, a zis cîrtița. Tocmai am săpat o galerie aiurea pentru că am greșit direcția ... de fapt, voiam să mă duc în vizită la arnică ... Ciuboțica cucului a rîs, amuzată. -Nu te speria, potirașule cu petale albastre ... cîrtița este prietena noastră ... sapă galerii prin care se aerisește solul și distruge insectele dăunătoare. -Ce interesant, s-a bucurat potirașul și i-a zis cîrtiței: Auzi, poți să mai vii în vizită pe la mine! -Bine, o să mai vedem, a mormăit cîrtița și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
sunet ciudat, care tot sporea în intensitate. Potirașul cu petale albastre asculta atent. Nu mai auzise niciodată asemenea sunete ... ce era cu acel zzz care parcă ieșea de sub pămînt?! Ciuboțica se înveselise: -Nu te speria, potirașule cu petalele albastre ... sosesc prietenele noastre cele mai bune ... ceea ce auzi tu acuma este zumzetul albinelor ... Și exact ca un zumzet de albine înnebunitor i-au pornit lui gîndurile pe sub fruntea înfierbîntată de urcușul greoi și de aerul tare al muntelui și deodată și-a
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
drum îi cumpărase un flacon cu vitamine pentru gravide recomandat de farmacista care o privise cu căldură și îi urase să nască ușor și să fie fericită... Adelina nici nu s-a mai dus acasă, s-a îndreptat direct spre prietena ei, murind de nerăbdare s-o strîngă în brațe și s-o sărute, pentru că nopți întregi aceasta o ajutase să scape de depresiile ei ce o năuceau, corcolind-o ca pe o fetiță ... Cînd a intrat în casă, Adelina a
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
s-o sărute, pentru că nopți întregi aceasta o ajutase să scape de depresiile ei ce o năuceau, corcolind-o ca pe o fetiță ... Cînd a intrat în casă, Adelina a rămas surprinsă. În patul larg din dormitorul Afroditei erau toate prietenele ei, alintîndu-se ca niște puștoaice prinse cu degetul în borcanul cu miere. Descălțarea și în pat cu tine, au explodat ele; astăzi este ziua noastră, sîntem în grevă, iubito, nu le gătim bărbaților și nu le dăm aia, știi tu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
cîțiva ani pe picioare și care nu i se ostoia nici acuma, după ce carafa ei se umpluse pînă la refuz cu lichidul cel dătător de speranțe și de fericire. Lilicuța era mai frumoasă din zi în zi, se sfătuia cu prietenele despre subiectul fierbinte și palpitant al vieții în doi, trece-i și tu cu vederea, nu era el bețivan înainte, ce l-o fi apucat, erau oameni în lumea asta care clacau nervos și la tragediile ce îi striveau fără
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
de chin, își găsise și ea golful în care să acosteze, se făcea ghem în brațele lui și, cînd îi simțea răsuflarea fierbinte în ceafă, închidea ochii și se ruga la Dumnezeu să-i țină bărbățelul în viață ani mulți ... Prietena ei, Adelina, venea spre seară la o cafea, după ce se întorcea de la muncă, ea era singura ființă cu care putea să discute despre suflet, cum ziceau ele două, uneori Adelina plîngea, era singură, la ce-i foloseau realizările profesionale, dacă
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
rodim și noi, viața este mai gravă decît cred animalele ce ne dau tîrcoale cu sula în flăcări, uitînd că sîntem și noi suflete sensibile ca niște mimoze, și Adelina zîmbea pierdută, ea de dragoste avea nevoie, o invidia pe prietena ei, dar nu cu răutate, ci cu acea pasiune a femeii care, iubind plantele, ține și ea un ghiveci cu o mușcată pe pervazul ferestrei și o udă cu duioșie ... Sigur că natura nu poate fi conservată în oale, borcane
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
acele clipe în care îl văzuse nu numai dărîmînd gardul ce îi despărțea fizic, dar și acele metereze subțiri ca pojghița de gheață dintre dorința ei și animalitatea lui specific masculină, o jelea în adîncul sufletului ei pe frumoasa ei prietenă, pentru că, își zicea ea, Adelina fiind mai tînără, mai plină de pasiune, ar fi trebuit de mult să atragă un bărzăune în capcana mrejelor ei intime, dar uite că bărbații se țineau de fundul ei cu dinții, dar niciunul nu
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
mergea mintea, era tare de tot, îi brusca pe bărbați cu orgoliul că ea una nu depinde de capriciile nici unui purtător de mustață, declara senină că preferă să se masturbeze, decît să le înghită hăndrălilor toate toanele, avea și o prietenă grăsunică, o dulcinee tocmai bună de mîngîiat, pentru că altceva nici nu inspira, era ca o mîță imensă și pufoasă, și ele două jucau spectacolul inocent al fetelor scîrbite de virilitatea brutală a masculilor, pentru că două fete sînt ca o simfonie
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
Colega ei, consecventă în intoleranța ei la fumătorii de pipă, împlinise douăzeci și cinci de ani, își cumpărase un cățel ce semăna cu o clepsidră din vată, ajungea acasă pe la ora zece seara, mînca ciocolată, se masturba sau se delecta leneșă cu prietena ei cea dodoleață, apoi se culca nepăsătoare la tot ce simboloza, în jurul ei vînzoleală, pasiune sau intrigă. Adelina se gîndea la fata aia cu mila aceea ancestrală a sexului slab și puternic, delicat și carnivor, în lupta cu sexul opus
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
în acel fel, ea nu era doar o femeie, în ființa ei gemea de nerăbdare o viitoare mamă, o amantă înflăcărată, o gospodină harnică și o nevastă blîndă și iubitoare. Poate că acest gînd tainic o atrăgea pe Adelina la prietena ei, Afrodita, pe care bărbatul ei o slujea ca pe o zeiță, nu-i ieșea din cuvînt și se ruga de ea să-i poruncească ceva, orice, pentru că nu-i era de ajuns lui, ca bărbat puternic, numai s-o
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
doua zi era fericită aparent fără motiv ... Cîteva zile Adelina fusese însă plecată pe la Brașov, detașată de la serviciul ei, și Afrodita nu avusese cui să-i mai povestească despre dorul cumplit din sufletul ei de femeie dar, cînd frumoasa ei prietenă s-a întors, ea a așezat-o la masă, i-a întins bricheta, ca să-și aprindă o țigară, a servit-o cu o cafea și i-a spus, topită de emoție: O să am un copil, Adelino ... Și, ca o prepeliță
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
lui de evadare! Cât despre concursul de dans de la Melbourne, cel pe care îl descriu în carte, pot zice că am acceptat să particip numai de „fun”... pentru a-mi descărca energia interioară și pentru demonstra celor prezenți, prieteni și prietene, că știu să dansez! Că s-a lasat cu un premiu a fost poate doar o întâmplare... George ROCA: Știu că după un timp ați devenit împreună cu prietenul dvs. vechi George Florescu căutător de aur! Ați găsit aur? V-ați
INTERVIU CU „UN MARE EVADAT”: SCRIITORUL AUSTRALIAN DE ORIGINE ROMÂNĂ, V. NICHOLS* de GEORGE ROCA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358423_a_359752]
-
ci am plecat cu zestrea anilor cei mai productivi ai vieții noastre, să ne sacrificăm și să întâmpinăm greutățile necunoscutului, trăind departe de rădăcinile noastre. Într-o astfel de frumoasă lună a anului 2012, mă aflam în vizită la o prietenă. Și, cu o ceașcă de cafea aburindă în fața noastră, câte nu pot discuta două femei, care nu se pot vedea nici măcar din Crăciun în Paște, ci doar o singură dată pe an? Priveam masa cu cele două ceșcuțe și mă
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
nu pot discuta două femei, care nu se pot vedea nici măcar din Crăciun în Paște, ci doar o singură dată pe an? Priveam masa cu cele două ceșcuțe și mă gândeam că, dacă ar mai fi trăit mama scumpei mele prietene, am mai fi avut și câte o farfurioară cu puțină dulceață de trandafiri sau de gutui. Eu profitam de faptul că ea nu era dintre aceia care-și „părăsesc” țara sătui de „salam cu soia” - căci mai sunt încă politicieni
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
și de cea mai mică injurie − dacă tot le place lideratul −, ca să-i curme, celui liniștit, ziua viitoarelor dureri. Iar dacă nu sunt în stare, să tacă, căci orice sfat aleatoriu este neavenit, în astfel de cazuri! ...M-a trezit prietena mea, din revoltătoarea meditație în care căzusem. Și ștergându-și lacrimile, continuă: Acumulase destul în suflet: patruzeci și cinci de ani de viață, dintre care ultimii, mai mult de douăzeci și cinci, i-au adus destule dezamăgiri în căsnicie. Singura lui mângâiere
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
spunându-i printre lacrimi: ─Ai să afli asta în seara nunții! Până atunci vei ști tot atâta cât știu și eu despre tine și vecina ta. Dar mai bine NU ! Hotărât NU !... Revenind în Spania și amintindu-mi de revederea prietenei mele dragi, care m-a făcut să mă gândesc iar la acei ani minunați ai inocenței mele − ce nu-i pot concepe simplist, ca un fapt „consumat” −, mă întreb: Oare cât m-ar fi costat să-i spun „Da”? Mai
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
omului matur, nu pot crede nici că asta a fost voia „destinului” sau „a lui Dumnezeu”. Înțeleg doar, că, uneori, noi alegem calea complicării lucrurilor: întâi le-a complicat el, atunci când eu venisem să-i cunosc părinții, nicidecum prietenii și prietenele, iar apoi eu, când nu mi-am putut stăpâni gândurile năvălitoare cu bănuieli neîntemeiate pe fapte reale. Într-o dragoste adevărată teoria spune clar: se discută fără ascunzișuri tot și, unde nu se poate ceva, îndrăgostiții trebuie să caute împreună
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
să vii, pentru că nu știu dacă o iubesc pe această femeie, cu care mă voi căsători și, necăsătorit, nu vreau să stau... Bineînțeles că nu m-am dus. După un an de zile, abia-abia, m-am lăsat înduplecată de o prietenă și, tot într-o Duminică, am intrat iar în orășelul lui Gelu. Abia acum cred că îngerul negru al sorții, a intrat în joc, căci atunci, a fost să fie, ca tot acolo, chiar în orășelul lui Gelu, să-mi
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
tale... pe gânduri! L-am privit cu ochi triștii și, luându-mi inima în dinți, i-am povestit... Am început cu concediul anului trecut, exact așa cum a fost, și cu acea „noutate” dureroasă ce am aflat-o de la buna mea prietenă și vecină. Și el − cum nici nu mă așteptam −, după ce am terminat, făcând o micuță pauză, mi-a spus: De ce nu scrii povestea asta a ta? Ar ajuta, în mod sigur, fetelor de azi, zăpăcite de mass-media asta jegoasă și
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]