8,770 matches
-
nu are pretenția de a se proclama ca disciplină distinctă în planurile de învățământ, ceea ce ar contribui fie la o supraîncărcare a acestora și a orarelor, fie la căderea în derizoriu a principiului schimbării. Schimbarea nu se afirmă, ci se probează. Pentru aceasta este nevoie ca formatorii să exerseze elementele de inovație educațională la toate palierele (conținuturi, metodologie, evaluare etc.), evitând simultan stereotipizarea noilor modele. Ele nu reprezintă plus valoare decât prin raportare la elementele tradiționale; * educația nu-și propune ab
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
dorește astăzi deschis inovațiilor. Soluția diminuării acestor temeri constă într-o pregătire prealabilă a comunității educaționale pentru întâmpinarea schimbărilor. Ne-am obișnuit să susținem că pentru reușita acestui demers, simpla adoptare a unor comportamente este insuficientă și, mai mult, nu probează convingerea privind oportunitatea schimbării. Ideală ar fi schimbarea mentalităților. Dincolo de adevărul unei asemenea soluții, trebuie conștientizat faptul că schimbarea reprezintă un proces de durată ale cărui rezultate se vor materializa în timp. Deși supărător, acest balans între acceptarea și respingerea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 În documentul elaborat de M.E.C., standardul profesional este definit ca "ansamblu de așteptări și cerințe, explicit formulate, referitoare la cunoștințele, abilitățile și mentalitățile pe care trebuie să le probeze un profesor în activitatea sa cu elevii, pentru a se considera că își îndeplinește îndatoririle profesionale la un nivel calitativ acceptat de societate". 2 Conceptul a fost definit de C. Handy (1985) ca o capacitate a școlii de a se
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
eul individual era subordonat unor imperative morale potrivnice credinței creștine, clădit pe o prăpastie dintre evoluția natural istorică a comportamentului și determinarea social-istorică a acestuia. Între un asemenea om și câinele de experiență al lui Pavlov pe care s-a probat fenomenul condiționării ("prezicerii") mai rămân doar asemănările, deosebit de atractive, însă sunt suspendate valențele diferențiale dintre ei, dintre eul uman și viața psihică a câinelui, dintre muncitorul din fabrică și animalul domesticit și pus la jug. Pavlov nu a avut de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
excitarea diverselor sale părți sau la extirparea acestora. De menționat că cercetările au fost realizate nu numai pe animale, ci și pe oameni (pe cei condamnați la moarte). 6. Despărțirea sufletului de suportul său organic Stoicii și-au propus să probeze adevărul teoriei lui Aristotel despre suflet. Unul din principalele obiective avute în vedere a fost modul de raportare a sufletului la organic. S-a mers până la situația în care natura organică, în orice manifestare a ei, se voia considerată a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
mai complet decât pe baza principiilor macromecanicii (a); de asemenea acțiunilor psihice a început să li se recunoască importanța (b). Desigur, la început singura soluție s-a dovedit a fi eternul paralelism psihofizic, aflat în prelungirea vechiului mecanicism. Evidențele însă probau cu certitudine crescândă că princpiul conservării și economisirii energiei își are aplicabilitatea și în cazul faptelor de comportament. De aici și până la a formula ideea că însuși psihicul este de natură energetică nu mai era decât un pas. Respectivul pas
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
nu funcționează cumva la fel și în cazul sistemelor vii. Din momentul identificării sale, dobândea un interes aparte explicarea modului de funcționare a reflexului, a suportului său neuronal. În acest fel s-a ajuns să se constate și să se probeze că, la nivele diferite de organizare a viețuitoarelor, există și funcționează astfel de mecanisme mecanice cu autoreglare. De aici lui Secenov i-a mai rămas doar să precizeze că sistemul nervos este sistemul organic care îndeplinește această funcție autoreglatoare reflexă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
probleme ce reprezentau manifestarea vieții psihice în stare "pură", în acord cu noua perspectivă investigativă, ele au fost puse la lucru, adică în sarcini de "rezolvare a problemelor". Au fost studii care s-au efectuat pe animale, care veneau să probeze universalitatea fenomenului psihic al gândirii, legătura dintre gândire și funcția adaptativă a inteligenței. De aici și până la abordarea în același spirit a însăși problematicii gândirii nu era decât un pas, pe care tot mai mulți cercetători l-au făcut fără
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a fost făcută de Wundt și alți cercetători pe loturi cât mai numeroase de subiecți de experiență, în cazul lui Ebbinghaus a fost vorba doar de un singur subiect, doar de propria sa persoană. Deși, așa cum în istorie s-a probat de atâtea ori, "în luptă învinge nu atât elementul cantitativ ci priceperea". În cazul lui Ebbinghaus este vorba de cristalizarea unei metode, care ulterior își va justifica extinderea și generalizarea corespunzătoare. Metodologia sa investigativă a aplicat-o doar pe propria
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a fost John Dewey (1959-1952). Acesta a așezat la baza construcției sale teoria arcului reflex, ca reprezentând o perspectivă psihologică diferită de cea schițată după modelul structuralist a lui Wundt-Titchener. Psihologia americană avea nevoie de o asemenea extensie pentru a proba însemnătatea teoriei reflexului pentru fundamentarea manifestărilor psihice. În acord cu accepțiunea lui Dewey conștiința nu are aici nici o legătură cu manifestările de elemente reflexe ale organismului, cu componentele lor aferente sau eferente, care rămâne astfel doar o expresie a manifestării
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
plan superior concepția evoluționistă. Pentru psihologie a rămas important faptul că a putut măcar să delimiteze existența unor activități superior organizate, diferite de cele organice, dar care se supun acelorași legi generale ale evoluției. Aceeași universalitate a legilor evoluției a fost probată pe reacții instinctive, emoționale, un domeniu de cunoaștere extrem de pretențios, unde activitatea psihică animală se intersectează cu cea umană. Accederea meritorie a lui Darwin pe tărâmul psihologiei animale a fost aleasă ca pretext de a fi atacat de unii adversari
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
pe cel al puterii de imaginație. Subiectul de experiență primește ca sarcină de executat imaginarea unui anumit obiect. După aceea, el trebuie să dea detalii referitoare la proprietățile obiectului pe care l-a imaginat, să efectueze operații de comparare, să probeze cât de clar și organizat efectuează aceste operații mentale. Galton a intrat astfel în posesia a numeroase date privind acțiunile mentale de imaginație. Dar, dintre toate acțiunile și operațiile evocate, îl interesau doar cele capabile să-l trimită la caracterele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Uniunea Sovietică, unde această tendință era efemeră, aflată sub amenințarea sancțiunilor ideologice. 7. O extensie necesară psihologia socială și culturală Universul vieții psihice s-a dovedit a fi dependent de condițiile vieții sociale. Acest lucru a fost tot mai consistent probat de unele științe sociale precum filologia, bibliografia, istoria și altele. Ele au ridicat tot mai decisiv problema însemnătății factorului cultural în determinarea psihicului. Era o perspectivă cu totul nouă, proprie sfârșitului secolului al XIX-lea și începutul de secolului al
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
suport proprie și diferită de reacțiile fiziologice imediate. Pentru demonstrarea existenței acestor forme sau structuri de suport a faptelor primare de conștiință, Köhler s-a deplasat în Insulele Teneriffe și a efectuat experiențe pe maimuțe. Ceea ce a considerat că era probat pe animale, cu atât mai mult își păstra valabilitatea la om, o ordine explicativă conform căreia psihologia era așezată alături de celelalte discipline ale științelor naturii. În experiențele imaginate de Köhler maimuțele erau puse în fața unor situații problematice pe care, dacă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
contează, contează doar semnificațiile diferitelor perioade evocate, capacitatea acestora de a evoca fapte, autori și creațiile lor, de a le putea pune coerent și cu obiectivitate cap la cap pe o construcție pe care să-și găsească locul, pentru a proba, unde se poate, că și în această parte de lume viața spirituală de acest fel a pulsat la fel ca în oricare alta. Este o pretenție minimă dar necesară, în condițiile în care există mentalități întoarse spre trecut sau înnămolite
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
tot mai acut la nivelul spațiului public românesc mediatizarea excesivă a certurilor și conflictelor politice. Abordarea este cea a cercetătorului nepartizan, care încearcă să evite judecățile de valoare, bazându-și argumentația exclusiv pe dovezi empirice. Pornind de la cercetarea întreprinsă, autoarea probează corelația pozitivă dintre supralicitarea mediatică a conflictelor politice și scăderea apetitului pentru implicare politică. Pornind de la astfel de rezultate, lucrarea constată complexitatea raporturilor dintre informația prezentată în știri, pe de o parte, și opiniile și comportamentele politice, pe de alta
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
prin regiunile balcanice și de asemenea, fără îndoială, prin intermediul popoarelor de navigatori ca fenicienii. Unele regiuni rămîn încă mari producătoare de bronz, ca Armorica sau Languedoc; foarte importanta încărcătură de mai multe chintale de bronz a epavei de la Rochelongue (Agde) probează acest fapt. Totuși, rezistența mai mare a fierului avea să-i ușureze răspîndirea. Civilizația Hallstatt. În aceeași epocă, pe la -700, Europa cunoaște o nouă deteriorare climatică cu o scădere sensibilă a temperaturilor și o mărire a mediei precipitațiilor care provoacă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
participarea libertății umane la libertatea absolută ne scapă, a ieșit din orizontul nostru mental, nu mai avem treze capacitățile necesare pentru a-l atinge. Pe de o parte, obiectivitatea transcendenței a pălit în conștiința comună, de vreme ce ea nu mai este probată prin spectacol public și nu mai are chipul explicit, instituțional pe care i-l dădea monopolul unei religii asupra societății. Pe de altă parte, în arhitectura modernă a persoanei umane, nivelul capabil să facă priză pe obiectivitatea transcendenței, nivelul propriu-zis
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
avea nevoie ca argumentul său să poată demonstra un număr de propoziții despre Dumnezeu. Dacă analizăm aceste propoziții, ele au toate același subiect: Dumnezeu și multe predicate precum "înțelept", "bun", "puternic". Anselm avea nevoie de un termen mediu pentru a proba toate propozițiile: pentru fiecare propoziție pe care argumentul trebuia să o demonstreze trebuia să se construiască un silogism precum următorul: Acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit este înțelept. Dumnezeu este acel ceva decât care nimic
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
posibilitatea de a corecta greșeli de topică. Cerința poate fi exprimată prin enunțuri de tipul: „Urmărind modelul dat, exemplificați.../alcătuiți (fraze/propoziții).../ completați tabelul...”etc. 4.2.1.4. Compunerea gramaticală, prin care elevul este solicitat mai mult, deoarece își probează cunoștințele gramaticale și imaginația creatoare. Este cel mai complex exercițiu cu caracter creator, a cărui efectuare este posibilă numai atunci când elevii stăpânesc noțiunile de bază ale gramaticii, așa încât, prin introducerea acestora în compoziție, să nu rezulte o exprimare greoaie
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
reactivarea curiozității spre explicitarea complexă a fenomenelor. În această perioadă abordarea filosofică devine predilectă, concomitent cu antrenarea ei într-un contact critic cu lumea valorilor. Acest contact critic nu înseamnă neapărat neadaptare socială, ci exprimă o nevoie internă de a proba validitatea valorilor și de experimentare a existenței nonvalorii. Acest conflict duce la conturarea argumentației ca instrument al activității intelectuale și la dezvoltarea plăcerii discuției la și după perioada adolescenței. În această etapă de vârstă se atinge maturitatea intelectuală cu întregul
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
Muller Ch. et.al. (1974): a) textul de articulare, format din vocabular-imagini desemnate prin cuvinte care conțin fonemul respectiv (inițial, medial și final), relevant pentru o cercetare tipologică; b) realizarea fonologică în vorbirea spontană, în sfera conversațională (întrebare și răspuns); c) probă de recitare sau citire; d) proba de repetare a întrebărilor (117; p.177); e) înregistrare pe bandă de magnetofon; f) efectuarea de chimograme și sonograme. Negăsind o relație strictă între variantele formelor despicăturii și tulburările fonetice, acestea fiind determinate de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
lua dracii), "norma" limbii române tinde să condamne FURIA ca pe o manifestare malignă, anormală și, în ultimă instanță, inumană. 3. Studiu de caz: analiza proverbelor din clasa idiomatică a LUPULUI 3.0. Organizarea textemelor în configurații paradigmatice poate fi probată nu doar prin analiza câmpurilor, ci și a claselor idiomatice, înțelese ca ansambluri de texteme caracterizate prin prezența unui culturem comun. Prin urmare, între câmpul idiomatic și clasa idiomatică există două diferențe esențiale. Pe de o parte, câmpul idiomatic vizează
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
limitarea doctrinei "crengii de aur" la credința într-o singură divinitate. Diferența nu este întotdeauna ușor de sesizat în practică, după cum o dovedește figura episcopului Platon, care, prin ecumenismul său, prin asemănarea cu pasărea ibis și prin cunoașterea învățăturii "egiptenilor" (probată de capacitatea de a tălmăci zodiacul în fața împărătesei Irina: "Prea mărită Doamnă, [...] în curând se isprăvește cursul acestui an și se arată iară zodia Cumpenei. Deci așezându-se în lume dreptățile și pământul dându-și roada și înțelepții hotărârile, să
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
investigăm textemele românești - unități ale "discursului repetat" substituibile printr-un alt (fragment de) text - din perspectiva lingvisticii integrale întemeiate de către Eugeniu Coșeriu. La capătul demersului nostru, considerăm că obiectivul principal al lucrării a fost atins, iar acest fapt poate fi probat prin formularea unor concluzii atât de ordin teoretic, cât și practic: 1. După cum am încercat să demonstrăm, lingvistica integrală oferă cadrul teoretic cel mai adecvat pentru studierea textemelor (românești și nu numai). Deși Coșeriu nu a mai avut răgazul necesar
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]