7,890 matches
-
materiei, sau a corpului luat În general, nu constă În faptul că el este ceva dur, greu, colorat, sau care ne afectează simțurile În vreun alt fel, ci doar În aceea că este o substanță Întinsă În lungime, lățime și profunzime. În ce privește duritatea, nu o cunoaștem altfel decât prin intermediul atingerii, chiar dacă părțile corpurilor dure rezistă mișcării mâinilor noastre atunci când le Întâlnesc, Însă dacă de fiecare dată când ne Îndreptăm mâna către una din ele, corpurile din acel loc se Împrăștie tot atât de
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
examinăm un corp oarecare, putem gândi că acesta nu are În sine nici una din aceste calități, și, cu toate acestea, cunoaștem clar și distinct că are tot ceea ce Îl face să fie corp, dacă are Întindere În lungime, lărgime și profunzime; de unde urmează că pentru a fi nu are nicidecum nevoie de ele și că natura sa constă numai În faptul că este o substanță, că are extensie. §5. Acest adevăr este umbrit de opinii a căror preocupare se referă la
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
fel de raport Între cuvintele și gândurile lor. §10. Ce e spațiul sau locul interior Spațiul, sau locul interior, și corpul cuprins În acest spațiu, nu sunt diferite decât În gândirea noastră. De fapt, aceeași Întindere În lungime, lărgime și profunzime care constituie spațiul, constituie șșiț corpul; iar diferența care este Între ele nu constă decât În faptul că atribuim corpurilor o Întindere specială pe care o concepem ca schimbând locul cu ele ori de cât ori școrpurileț sunt mișcate, și
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
natura, deoarece ne pare când caldă, când rece. După ce am examinat piatra astfel, vom găsi că adevărata idee pe care o avem despre ea constă doar În aceea că percepem distinct că este o substanță Întinsă În lungime, lărgime și profunzime. Or, tocmai acestea sunt cele conținute În ideea pe care o avem despre spațiu, nu doar despre cel plin cu corpuri, ci chiar despre cel numit vid. §12. În ce sens este diferit E adevărat că există diferențe În felul
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
de mărime și o astfel de figură Încât Îl poate ocupa Într-adevăr. §15. În ce fel, suprafața care Înconjoară un corp poate fi luată drept locul său exterior Așadar, nu distingem niciodată spațiul de Întinderea În lungime, lărgime și profunzime. Însă, considerăm uneori locul ca și cum ar fi În lucrul care este așezat, și alteori ca și cum ar fi În afara lui; șloculț interior nu diferă În nici un fel de spațiu, Însă, câteodată, Îl luăm șdrept loculț exterior, sau drept suprafața care Înconjoară
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
patru dimensiuni elementare în jurul cărora este structurat marketingul (mix-ul de marketing) și influențele acestora în domeniul achizițiilor. Elementele sunt: • produs; • preț; • promovare; • distribuție. Elementul „produs” influențează domeniul achizițiilor sub aspectul lărgimii gamei, dată de diversitatea familiilor de produse oferite, profunzimii gamei, dată de diversitatea ofertei pentru o familie de produse, ambalării, dată de ambalajul propriu-zis și o componentă logistică (containere, paleți, cutii), ce pot genera unele constrângeri, și ciclului de viață, noțiune importantă din punctul de vedere al stocului de
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
foarte variate, privind toate cărțile canonului ebraic (mai puțin cartea Esterei); și mai mult, anumite manuscrise ale unor cărți biblice păreau să se înscrie printre variantele caracteristice familiei textuale a textului samaritean. Elementul frapant al acestor descoperiri l-a constituit profunzimea variantelor ebraice care se opuneau dintr-o dată monolitismului aparent al textului masoretic. Lumea biblică era pusă în fața unei situații textuale variate și dinamice, care s-a manifestat puțin înaintea anului 68 d.Hr., într-o comunitate iudaică bine localizată și
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
de analizare, cercetătorul trebuie să aibă în vedere scopul studiului. Se știe că persoanele care efectuează studii calitative sunt de multe ori copleșite de acumularea mare de date, descoperind că au o multitudine de opțiuni. Un principiu-cheie este acela că profunzimea sau intensitatea analizei este determinată de scopul studiului. Uneori, scopul este unul restrâns, iar o analiză elaborată nu este nici necesară, nici adecvată. Dificultățile apar atât în cazul analizei calitative, cât și în al celei cantitative, atunci când apare o nepotrivire
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
interne. De exemplu, analiza bilanțului funcțional (vezi capitolul 4) și analiza pragului de rentabilitate (vezi capitolul 5), deși constituie informații extrem de utile în luarea deciziilor manageriale, pot fi efectuate numai din perspectiva analizei financiare interne. Totodată, un impact esențial asupra profunzimii analizei îl prezintă timpul disponibil pentru efectuarea lucrării. Practic, se poate considera că se încearcă obținerea unui punct de optim între o analiză caracterizată printr-un nivel ridicat de completitudine, dar și printr-un volum de timp foarte ridicat, și
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
Originile mă trag înapoi, urmând desigur să mă înghită” (I, 120). În fine, să vedem alte contradicții: „un sihastru în plin Paris” (I, 20), un frivol, condamnat la gravitate (cf. I, 77), „un superficial din fire” care nu cunoaște în profunzime decât „neajunsul de a te naște” (II, 296), un laș cu accese furibunde de violență, un bufon care suferă de absența absolutului, un erou în negativitate, care supraviețuiește datorită urii de sine, disprețului de sine, lașității. „Cu o viziune a
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Sunt metafizicește un evreu” (I, 282). Un evreu, pentru că n-are rădăcinile niciunde, pentru că este în permanență altul, pentru că propria identitate se hrănește din criză, pentru că trăiește datorită unui curaj negativ care înseamnă ură de sine. „Nu mă înțeleg în profunzime decât cu evreii. Avem tare comune” (III, 77), mărturisește Cioran. Curajul negativtc "Curajul negativ" Împotriva tuturor semnelor exterioare, Cioran își hrănește „ura de sine” („greața de mine însumi” spune într-un loc) din impulsurile sale vitale. Nu un fanatic al
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
toți, în Franța, îl joacă. „Iubesc totul, în afară de om. Când mă gândesc la el, văd roșu înaintea ochilor” (I, 350), spune la un moment dat. Altundeva: „Ca orice individ condamnat la introspecție, urăsc omul. Căci prea l-am cunoscut în profunzime ca să-mi permit, în ce-l privește, luxul celei mai mici iluzii” (III, 136). Peste câteva pagini: „Orice prezență umană îmi inspiră, în funcție de dispoziție, jenă sau groază. Niciodată nu mă simt normal înaintea unei ființe umane” (III, 148). De fapt
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
-i dau sentimentul căderii. Iată: „A rămâne necunoscut e un avantaj care, ca să-l poți suporta, cere o mare forță morală. Dacă însă reușești, câștigul este evident. Cu cât exiști mai puțin pentru ceilalți, cu atât ești mai real în profunzime” (II, 164-165). În Grădina Luxembourg, prea multă lume îi readuce în minte ideea sinuciderii. Își reproșează: „Nu știu de ce-o mai lungesc în mijlocul acestei gloate. // Din nou, tentația deșertului” (II, 43). În realitate, fără ceilalți, Cioran n-ar mai
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
bine boala decât izbăvirea ori decât extazul, mai bine viața decât Ființa, mai bine tortura de sine decât extazul. Orice s-ar spune, boala devine prilejul unei justificări, pe care Cioran o folosește cu insistență. „Doar bolile ne dau oarece «profunzime». Un ins sănătos, geniu să aibă și tot e, fatalmente, superficial” (I, 142), spune Cioran într-un loc. Altundeva: „Tot ce ne stânjenește ne îngăduie să ne definim. Fără beteșuguri, nu există conștiință de sine” (I, 145). Sau: „Beteșugurile îmi
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
încercare de reducerea funcțiilor statului, ci un întreg set de reforme care vizau schimbarea structurilor de organizare și funcționare ale sectorului public. Cu alte cuvinte, reducerea dimensiunilor sectorului public implică o reformare a modului de funcționare a acestuia. Schimbarea în profunzime a sectorului public, ce reunește idei din mai multe discipline, este ceea ce deosebește NMP de abordările unilaterale ale aceleiași idei de restrângere a statului axate fie pe accentuarea unei valori, cum e cazul filosofiei politice, fie pe economie, cum este
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
experimentului în 1996. Unul dintre medicii de familie din capitală avea cabinetul amplasat în zona centrală, celălalt într-un cartier periferic. Am folosit date statistice, interviuri realizate cu medici și pacienți, în activitatea de jurnalist, dar și un interviu de profunzime cu un lider profesional, pentru controlul afirmațiilor făcute de medici. Interviurile cu medicii, cu oficialul ministerului și cu liderul profesional s-au desfășurat în ianuarie 2007. Impactul imediat și foarte vizibil al noului sistem a fost ridicarea nivelului de salarizare
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Tineretului, 1965; "Infernul discutabil", Editura Tineretului, 1966; "Vină", Editura Tineretului, 1967; "Vămile pustiei", 1969; "Imnele bucuriei", Editura Cartea Românească, 1973; "Imne", Eminescu, 1975. Prin evoluția sa, poetul pare a asigura în literatura contemporană linia liricii filozofice, educată în spiritul de profunzime al germanității în care au crescut Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Alexandru Philippide"1. Ion Pop îl vede ca un poet al "spiritualității rurale ardelene". "Ioan Alexandru are ceva ce se cheamă simț al elementelor. Totul este supus meditației: materia în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
putea declanșa trăirea ca o componentă a înțelegerii. Dacă am reușit uneori să declanșăm un asemenea declic interior, acest lucru s-a produs întâmplător, spontan, pe moment, fără a putea fi dirijat sau controlat, cu atât mai puțin evaluat în profunzimea, amploarea sau urmările lui. Iar asta s-a datorat doar vocației sau măiestriei didactice a moderatorului, capacităților sale empatice și nicidecum vreunui demers proiectat sau planificat. Toate cele relatate până acum duc inevitabil la concluzia că nu putem încă teoretiza
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
ori, ba chiar o va și ecraniza. Va vizita întreaga Europă cu ea, aducînd teatrului și filmului românesc binemeritate elogii. "Anca, Dragomir și Ion erau în mine încă înainte să-l fi deslușit pe Caragiale. Năpasta e piesa simplității și profunzimii tulburate de misteriosul ecou al tăcerii". Iar în Noaptea furtunoasă propune un unghi nou de atac: o stare de somnambulism: Piesa este oribila tragedie a mistificării. Adunate într-o cameră de mahala, invadată pentru totdeauna de noroiul ce se revarsă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cedează și el se prăbușește fără viață. De ce am fost atât de impresionat de soluția tânărui regizor, soluție care mă urmărește de atâția ani și mă îndeamnă la cugetare și la respect? Pentru ca mi s-a părut de o remarcabilă profunzime, de o remarcabilă înțelegere a "marelui mecanism al istoriei" de care vorbește Jan Kott. De altminteri, destinul tiranului și urmele istorice ale trecerii lui prin viața oamenilor se împletesc într-o grotească imagine. Mie mi s-a părut cu totul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
contemporaneismul său afișat și cu suprinzătoarele-i sugestii vag-aburos-ireale, aproape fantastice, a și fost aproape ignorată de colegii cineaști mai tineri, în prim-planul actualității rămînînd alte și alte ipostaze ale formulei acelora, considerabil mai simplă și mai puțin interesată de profunzimi, de motivațiile obscure ale identităților confuze 1... Luna verde o explorare a lumii postmoderne care se va fi constituit sub ochii noștri, de-a lungul deceniilor postcomuniste. Iar Ana vine la rînd cu o poveste care citează, rescrie, absoarbe Legenda
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
întâi trebuie să le trăiești. Apoi să le înțelegi. Unii le iau în râs, le banalizează. Alții le folosesc prea des, le strică. Am avut privilegiul de a trăi câteva astfel de cuvinte. Trăindu-le, le-am înțeles valoarea și profunzimea. Aceste cuvinte își găsesc desăvârșirea în oameni. Maestre... i-am spus din a treia sau a patra lună de studiu. Maestre... este unul din cuvintele pe care eu le respect. Pentru că am ajuns să îl recunosc și să îl înțeleg
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
efectul pe care îl propagă, desăvârșirea exprimată a tainelor interioare, este ceea ce produce schimbare în oameni! Maestrul mi-a revelat arta de a pune întrebări situațiilor. Momentelor. Vieții. Mult mai important decât dacă mi-ar fi arătat scheme de rezolvare... Profunzimea asta de care vorbesc, arta de a exprima experiența personală și profesională, era ceea ce mă provoca să găsesc înțelesuri și abordări diferite de ce obișnuiam să fac în profesia regizorală din afara facultății. Întotdeauna am vrut să mă surprind pe mine și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
am văzut filmele Maestrului din diferite etape. Chiar și cele mai puțin spectaculoase, filmele pe care le-a realizat conțin în fundație o adevărată oglindă a lui. Când îl asculți văzându-l de aproape, este același cu ceea ce simți în profunzime văzându-i filmele. Iar această senzație nu am mai avut-o, atât de aprigă, la altcineva. Este un mod intim de a-l cunoaște pe Alexa Visarion, văzându-i filmele, în care necuvintele lui vorbesc prin imagini. În relația cu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
din lume. Regizorul și Liubov Strejenova -Veta, repetând Noaptea furtunoaasă Alexa Visarion face parte din figurile emblematice ale teatrului românesc. Și nu numai ale teatrului. Eseurile lui, confesiunile sunt de-o frumusețe și-o eleganță desăvârșită te cuceresc prin seriozitate, profunzime și candoare. E un înțelept al teatrului, al artei în general. Autor de filme, de scenarii, de spectacole radiofonice. A montat peste o sută de spectacole. A făcut scenografie. A scris cărți de o valoare inestimabilă. Dar, ceea ce m-a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]