5,549 matches
-
pești: unul să-l ia acasă și altul să rămână la ea; dimineața să-l pregătească jumătate prăjit și jumătate supă. Din peștele gătit, gustă și slujnica, o iapă și o cățea. Astfel, toate au născut În aceeași vreme, iar pruncii lor se dovedesc solidari pe tot parcursul narațiunii, gata să-nfrunte Împreună primejdiile la care sunt supuși. Vrăjitoarea din narațiunea Ipidean Îi spune unui Împărat că Mreana de aur din Ostrovu mării </citation> o poate lăsa Însărcinată pe Împărăteasă. Împărăteasa
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
unei vaci negre (de fapt, al unei neveste de preot transformată Într-o vacă neagră). Vaca, Înjurată de argat, rămâne Însărcinată. Ea naște, lângă un vișin un drăguț de băiat, de-ți venea să-l mănânci. Vaca și-a lins pruncul, numindu-l Craivișăn; creștea băiatul Într-o zi cât alții creșteau Într-un an. La fel se Întâmplă În Fiul vacii. Când veni sorocul sarcinii, sluga este avertizată de către stăpân: dacă te duci cu ea la pășune, tu să nu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
să ia copilul; femeia nu-l dă, iar Împăratul nu se supără, ci pornește el singur să vadă despre ce-i vorba. Văzând copilul, numai de aur care se juca În pat, râzând și gângurind, Îl cere din nou, iar pruncul acceptă să fie dat. Copilul crește la curtea Împăratului răsfățat de toți, dar firea lui se schimbă. Devine gânditor, Închis la suflet, turburat de neliniști ascunse. De aceea i-au zis Buzău, cel Închis la suflet, turbure, neînțeles. Astfel, un
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cel Închis la suflet, turbure, neînțeles. Astfel, un eveniment, nașterea miraculoasă, este cuprins Într-o legendă toponimică. Într-o altă legendă, numită Legenda ciocârliei, un Împărat și o Împărăteasă Își petreceau timpul rugându-se la Dumnezeu să le dea un prunc. Dorința li s-a Împlinit după mulți ani: Dumnezeu le dăruiește o fiică, Luminioara, numită astfel, pentru frumusețea ei și, mai ales, fiindcă părinții ei o Îndrăgeau ca lumina ochilor. Devenind din ce În ce mai frumoasă și mai fărmăcătoare, nu ieșea niciodată la
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
-l va feri de toate baiurile, că multe baiuri poate să viie asupra lui, zâce cât oi ute face, i-oi țâne viața-n sus. Împăratul aude ursirea celei de-a doua tocmai din pod și nu-i convine ca pruncul să-i devină ginere. De aceea, caută să schimbe ursirea; cere pruncul tatălui său, dându-i În loc o coșarcă cu bani de aur. Împăratul ajunge acasă și e bucuros că i sa născut o fetiță; Îi cere poștașului să meargă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
asupra lui, zâce cât oi ute face, i-oi țâne viața-n sus. Împăratul aude ursirea celei de-a doua tocmai din pod și nu-i convine ca pruncul să-i devină ginere. De aceea, caută să schimbe ursirea; cere pruncul tatălui său, dându-i În loc o coșarcă cu bani de aur. Împăratul ajunge acasă și e bucuros că i sa născut o fetiță; Îi cere poștașului să meargă la cărbunăraș și să-i ia fiul, plănuind să-l facă pierdut
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pe care le va depăși; a doua Îi menește că va fi voinic, frumos, prea cuminte, iar norocul i se va arăta, iar a treia arată că va moșteni averea boierului care doarme), după cântatul cocoșilor, la fereastră. Boierul cumpără pruncul și Îl abandonează Într o pădure, la scorbura unui lemn borțos, gândind că va muri În scorbură și va schimba ursirea. Copilul este găsit de un cioban și botezat Aflatul. Venind la stână să-și vadă turma, boierul află cine
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cele trei zile după naștere, când, pentru primirea lor, se pregătește o masă cu sare, pită și apă. S-a Întâmplat că undeva ursitoarele n-au aflat sare, pită și apă; de aceea s-au mâniat foc și-au ursit pruncului o soartă rea. Pe un astfel de copil l-au ursit să fie trăsnit pe un clianț (stâncă); și la vremea cuvenită, lucrul s-ar fi și-ntâmplat, dacă baba moașă, pricepută și știutoare, nu l-ar fi legat și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
șoarece ce ducea la puț, sau se Îneacă pe pânza cu care este acoperită fântâna, ori moare sub spinii de pe fântâna astupată. Aceeași istorie se repetă În legenda consemnată de Adrian Fochi, În Datini și eresuri populare: femeie născuse un prunc. Noaptea au venit ursitorile ca să menească viața celui născut. Una din ele i-a dat minte, alta i-a menit să aibă noroc. Alta i-a menit ca În ziua cea din urmă, când va fi mire, să moară prin
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Îl dă Dumnezeu ursitoarelor, iar acestea Îl pun pe pământ, așezând pe el toate Întâmplările pe care le va avea omul și de la care omul nu se poate abate cu nici un chip. Un om a aflat, În vis, de la Îngerul pruncului său, că acel prunc se va Îneca În fântâna din ograda lui, când va avea copilul 9 ani. Cu toate că astupă fântâna, ceea ce fusese prezis s-a Întâmplat. Textul Cu Ursitoarea narează istoria unui gemar care a auzit ursitoarele menindu i
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
iar acestea Îl pun pe pământ, așezând pe el toate Întâmplările pe care le va avea omul și de la care omul nu se poate abate cu nici un chip. Un om a aflat, În vis, de la Îngerul pruncului său, că acel prunc se va Îneca În fântâna din ograda lui, când va avea copilul 9 ani. Cu toate că astupă fântâna, ceea ce fusese prezis s-a Întâmplat. Textul Cu Ursitoarea narează istoria unui gemar care a auzit ursitoarele menindu i unui băiat să moară
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
timpul procese, fără avocați. S-a Însurat cu o armancă, dar n-a făcut copii. Narațiunea aceasta amintește de povestea Sfântul Gheorghe al preafericitei Anglii [Basme și povești populare englezești], când o vrăjitoare, care se-ndeletnicea cu răpirea și uciderea pruncilor abia născuți, a Încercat să-l omoare și pe fiul prințului din Coventry. Profitând de moartea mamei În durerile facerii și de lipsa tatălui, prin descântece și farmece, ea a reușit să fure pruncul din brațele doicilor neatente. Dar chiar
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
se-ndeletnicea cu răpirea și uciderea pruncilor abia născuți, a Încercat să-l omoare și pe fiul prințului din Coventry. Profitând de moartea mamei În durerile facerii și de lipsa tatălui, prin descântece și farmece, ea a reușit să fure pruncul din brațele doicilor neatente. Dar chiar În clipa nașterii sale, copilul fusese sortit să Îndeplinească fapte de vitejie, căci pe pieptul lui firav se distingea imaginea vie a unui balaur, pe brațul drept avea Însemnată o cruce sângerie, iar pe
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Îi dă acesteia o sumă de bani. Gospodina ia banii și Îi dă copilul tot pe fereastră. Cumpărătoarea, schimbând numele copilului, nu-i mai pune unul pe care l-a avut alt copil al părinților fără noroc, ci Îi pune pruncului un nume de fiare sălbatice (pentru a căpăta putere, forță, agerime și a nu se Îmbolnăvi din nou). Așa se explică pentru ce pe mulți români Îi cheamă Lupu, Ursu, ca nume de botez, nu de familie. Se face o
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cunoaștere-conștiință imaginativă, care coincide cu definiția celor trei grade de cunoaștere a adevărului descrise de Spinoza: primul grad este imaginativ-confuz, al doilea rațional și al treilea intuitiv. Studiul stărilor patologice ale somnului a permis înțelegerea morții subite în somn a pruncului sănătos. Apneea de somn a fost o descoperire dramatică a medicinei somnului. Cercetarea acestor două boli permite prevenirea gravelor lor consecințe. Somnambulismul, cunoscut din Antichitate, poate fi diagnosticat științific prin polisomnografie, iar consecințele sale nefaste pot fi prevenite. Acte criminale
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Ideile liberale ale societății Frăția au fost răspândite prin intermediul publicațiilor Dacia Literară și Magazin istoric pentru Dacia; la 11 iunie 1848 N. Bălcescu publică în ziarul “Pruncul român” manifestul “Către frații noștri din Moldova”. 21) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) Turcia a recunoscut unirea Principatelor B) prima lovitură de stat din istoria României C) se realizează unificarea unităților militare în principate
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
până atunci în regimul comunist, în Mitrea Cocor nu există nici un sărut, nici măcar o apropiere prea mare a chipurilor soților sau îndrăgostiților. Cel mult o strângere de mână sau un cap pus pe umăr. Sexul este total absent, pare că pruncul Nastasiei e produs prin înmugurire. Iar moartea nu poate fi decât jos nică și convulsivă pentru dușmanii poporului, eroică și curată pentru eroii poporului, care nu mor, doar „încetează din viață”, ca și cum s- ar duce pe lumea cealaltă „cu alte
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
vedea limpede (Matei 6, 22), tot așa numai cel cu inima curată, neacoperită de ceața păcatului, poate vedea pe Dumnezeu. Cei curați cu inima sunt mai întâi cei nevinovați și lipsiți de vicleșug, ca Natanael (Ioan 1, 47) și ca pruncii (Matei 18, 3-4); apoi cei care, prin nevoințe și rugăciuni neîntrerupte, izbutesc să-și smulga rădăcinile păcatului, adică să-și golească inima de poftele și gândurile rele, de iubirea celor pământești și să o umple cu dorul după lumina dumnezeiască
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
îndeaproape. Curăția sufletească a copilului este una din condițiile necesare pătrunderii cu ușurință în misterul Divinității. Copilul înălțat de Iisus în mijlocul Apostolilor este simbolul curăției și al pregătirii pentru ceruri: „Dacă nu vă veți întoarce și nu veți fi precum pruncii, nu veți intra în împărăția cerurilor.” (Matei 18, 2) Plecând de la exemplul lui Iisus, Sfântul Ioan Gură de Aur subliniază virtuțile sufletului tânăr: „Copilul este lipsit de invidie, mândrie și laudă, având cea mai înaltă virtute, o aleasă sinceritate și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
schit, care a funcționat ca metoh al schitului românesc "Prodromul" de la muntele Athos. El a fost întemeiat de către ieromonahii Nifon și Nectaris. Pe plafonul de la intrarea în biserică se află o frumoasă pictură reprezentând-o pe sfânta Fecioară Maria cu Pruncul Iisus în brațe. Este o reproducere după o sfântă icoană de la mănăstirea românească de la muntele Athos, despre care am vorbit mai sus. Acea icoană este făcătoare de minuni și, iată ce spun legendele despre ea. Se spune că, cel care
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
are picturi murale. O inscripție înrămată cu sticlă ne dă date istorice privitoare la tablourile aflate în această biserică. În ea se spune: În acest sfânt locaș se găsesc nouă tablouri înfățiș�nd pe M�ntuitorul, Răstignirea, sfânta Fecioară cu Pruncul în brațe și pe cei doisprezece Apostoli, executate pe lemn de pictorul italian Giovanni Schiaroni, născut 1n Trieste în anul 1804. În anul 1837, fiind chemat de Gheorghe Asachi și Veniamin Kostacki, Giovanni Schiaroni vine la Iași, unde înființează prima
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
de Adam Elsheimer se conformează cu totul fragmentului care prezintă fuga în Egipt din Evanghelia lui Matei, în care un înger apare în visul lui Iosif și-i spune să părăsească Betleemul, pentru a-l salva pe Isus de uciderea pruncilor ordonată de regele Irod. Episodul se derulează noaptea. În plan narativ, preferința pentru regimul nocturn sugerează fuga, plecarea pe furiș. Decorul, mai ales prin vegetația care se amplifică progresiv de la stânga spre dreapta, sugerează că fugarii au părăsit de puțină
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
recoltei, dar aici accentul cade pe de-o parte pe umilitatea celor ce o strîng, pe de alta, deviind atenția spre altfel de roade, pe neașteptata și reconfortanta prezență din coșul de nuiele: ziua recoltei - într-o coșarcă goală un prunc adormit Cealaltă ipostază este aceea a nostalgiei după luxurianța verii. Cu un pic de ironie, diminuarea taliei arborilor poate fi văzută doar ca: dieta toamnei - / umbrele castanilor / se subțiază. Bunica simte însă totul mai melancolic: focul de vreascuri - / în fereastră
Frumuse?ea trecerii by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/83678_a_85003]
-
poate fi necinstit și pân‑ gărit, curățat și restaurat, pustiit și distrus. În cartea Apocalipsului, el rămâne un simbol impunător. Dintre icoanele care înfățișează evenimente care au avut loc în templu, cum ar fi Prezentarea la Templu a Fecioarei cu Pruncul, se desprinde un puternic sentiment că aici este spațiul de întâlnire între Dum‑ nezeu și om, locul în care are loc o scenă din drama mântuirii. În evanghelia după Ioan, Cristos se arată pe sine ca poarta staulului de oi
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
mormânt, al lui Lorenzo Magnificul, deși schițele și proiectele nu confirmă cu certitudine această ipoteză. Ea este susținută de unii cercetători datorită exis‑ tenței în capelă a osemintelor lui Lorenzo și ale fratelui său Giuliano și a statuii Fecioara cu Pruncul sculptată de Michelangelo, dar mai ales de faptul că panoul determinat de arcul central a rămas pe acest perete, neterminat. După alte documente, se pare că pe acest perete - opus altarului - Michelan‑ gelo intenționa să realizeze o frescă care ar
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]