5,519 matches
-
e nevoie să spun că diagnosticul se potrivește în aceeași măsură, poate chiar mai mult, prozei. Însă trebuie să precizez că libertatea și conștiința la care se referă De Man au scăzut proporțional cu intensificarea controlului pieței asupra producerii și receptării operelor scrise de către tineri. De altfel, De Man însuși se întreabă dacă nu cumva e vorba de un fenomen firesc, propriu tinereții "expresia modernă a acelui mal du siècle" , pentru ca tot el să răspundă că nu, că e vorba de
Canibalii preferă carnea tînără by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/13911_a_15236]
-
șosetele închiriate și Doamna Untură), volumul de proze scurte al Aglajei Veteranyi mărește golul lăsat de dispariția prematură a atît de talentatei scriitoare originare din România. Nu e mai puțin adevărat că sinuciderea autoarei la nici 40 de ani - influențează receptarea scrierilor ei. Actul lecturii este însoțit de un fel de sacralizare a textelor, favorizată evident de originalitatea și valoarea lor literară. Citindu-i acum ultimul volum de proze scurte sau poeme în proză (precizările generice au prea puțină importanță), mi-
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
vîrful de lance al poeziei franceze și apoi pe cîmpiile minunate ale poeziei americane de ultimă oră." La sfîrșitul volumului apar și referințe critice selectate chiar de poet, pagini extrem de utile (cel puțin pentru recenzent). Aici apare sugestiva evoluție a receptării acestui scriitor de-a lungul timpului: de la completa opacitate a unor Dan Grigorescu sau Aurel Martin care denunțau "impostura poetică" în Scînteia anilor '60, pînă la reproșuri îndreptățite și prezentări nuanțate făcute de Florin Mihăilescu și, respectiv, Ion Bogdan Lefter
Mic regal poetic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17071_a_18396]
-
Grete Tartler Am urmărit de-a lungul timpului receptarea lui Günther Grass - nu numai în Germania, ci pretutindeni în lume. Nu am găsit nicăieri vreo referire la amprenta goetheană a scrierilor lui Grass, deși mi se pare o componentă care sare în ochi. Chiar pornind de la titlul recentului volum
Goethe Și Grass by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/8665_a_9990]
-
garantează sensul, dar poate eroda însăși semnificația opusului. Tehnicile de-constructiviste au făcut ochi în clipa în care structura sonoră a devenit însuși obiectul creației componistice, faptul muzical ca atare, încetând a mai fi un instrument euristic, un mijloc de receptare, o simplă metodă de lucru. Hegemonia structurii, a schemei de construcție reclamă, desigur, de-structurarea, fie prin de-formare ori preformare, fie prin reformare sau transformare. Orice proces de reglare structurală presupune oricând un altul de dereglare. Compoziția muzicală, sub
Festin al silogismelor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12686_a_14011]
-
mai prejos de ei, deși Vasile Băncilă nu este omologat ca făcând parte din primul eșalon al profesiei. De departe însă, nu a fost un veleitar, iar din scrierile sale transpare o modestie și aproape o candoare care explică oarecum receptarea sa defectuoasă. Vasile Băncilă s-a și "mulțumit" cu statutul de exeget al marilor valori filozofice românești, cum ar fi Lucian Blaga (vol. IV, pp. 121 - 134) sau Constantin Rădulescu-Motru (vol. III, pp. 177-204). Nu a năzuit la sinteze copleșitoare
O restituție: Vasile Băncilă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9579_a_10904]
-
și reflectat în filmul lui Ion Cristea Simposion, la TVR Cultural). În alte secții, de exemplu cea de poetică, nu a mai prevalat opera lui Dostoievski, ci literatura rusă în genere - în context universal. Invoc și aici cîteva titluri: Codul receptării literaturii ruse în Franța; America în proza rusă de la sfîrșitul secolului al XIX-lea; Metafora în istoria literaturii ca modalitate de dialog între două culturi; "Dansul Natașei" - perceptul semiotic englezesc; Boris Pasternak și Ernst Kassirer; Jocul a la classique și
Simpozion internațional 500 de ani de atestare a familiei Dostoievski by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/9574_a_10899]
-
Cosmin Ciotloș În 1997, anul de apariție al primei ediții, Bagajele pentru paradis pregătite îndelung de Valeriu Cristea n-au avut - și nici n-ar fi putut să aibă - receptarea pe care ar fi meritat-o. Nu spun, prin aceasta, că n-ar fi beneficiat, după caz, de recenzii elogioase ori de voluntara și semnificativa impolitețe a ignorării, ci că momentul ieșirii în lume i-a fost definitiv nefavorabil. Evul
Preistorii personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9248_a_10573]
-
primăvara lui 2009, la care contribuie cercetători din România, Japonia, Suedia, Ungaria, Albania, este organizat în jurul temei traducerilor. Traducerile sînt abordate în sens foarte larg, de la transpunerea în alte limbi a textelor științifice, la numele proprii japoneze, în traducere, la receptarea în România a traducerilor din Fowles, la traducere ca vector al modernizării. Aurel Ardelean și George-Ciprian Pribac deschid discuția, cu un studiu de caz, pe text, asupra traducerii în engleză a propriei cărți, despre fenomenele de transport prin membranele celulare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7258_a_8583]
-
studiu de caz, pe text, asupra traducerii în engleză a propriei cărți, despre fenomenele de transport prin membranele celulare. Concluziile sunt mai degrabă dezamăgitoare: pentru o traducere de calitate, filologul și specialistul trebuie să colaboreze. Știam... O interesantă analiză a receptării lui Fowles, în traducere, în recenziile din revistele literare românești face Narcisa }irban, atrăgând, indirect, atenția, asupra unui scrupul (vorba vine...) care se pierde, acela de a-i acorda calității traducerii atenția cuvenită, ținând minte că o carte tradusă nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7258_a_8583]
-
silită să înghită prea multe imagini pe unitatea de timp, privirea ni se abrutizează. Își pierde virtutea de a zăbovi asupra detaliilor și, mai ales, își pierde acea dispoziție care îi făcea altădată pe oameni să simtă lumea sub chipul receptării estetice. Urmarea e evidentă: nemaiștiind să gustăm lucrurile din ochi, nu ne mai putem bucura de ele sub forma dezinteresată a oțiului contemplativ. În schimb, obsedați de efecte vizuale și de eliminarea timpilor morți, contactul nostru cu lumea s-a
Privirea oarbă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7727_a_9052]
-
și difuzată, dar prima dintre ele mi-a atras atenția prin faptul că invitații lui Cristian Tabără discutau, amical, despre firea românilor, folosind doar clișee. Ciudat e faptul că volumul în discuție își propunea tocmai contrariul: inventarierea unor clișee de receptare din însemnările călătorilor străini în Țările Române, între secolele al XVI-lea și al XVIII-lea, analiza acestora și,implicit, denunțarea lor ca forme lipsite de un sens "adevărat". " Este astăzi din ce în ce mai puțin sigur - scrie, în prefață, coordonatorul volumului, Daniel
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
impresionantă. El nu a adus aici atît o expoziție, fie ea și alcătuită din cîteva sute de lucrări, ci un mod de a exista și un sistem de gîndire în spațiul lăuntric al limbajului artistic și în spațiul exterior al receptării artistice. Cu o spaimă fundamentală de vid, de inform și de pasivitate, Vasile Tolan este un reprezentant demn al expresionismului abstract atît de bine ilustrat în spațiul ardelenesc. Insă spre deosebire de formele consacrate ale acestei expresii și ale acestei stilistici de
Un enciclopedist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17149_a_18474]
-
cărei variantă finală am simțit nevoia să mă documentez suplimentar. Pentru această comunicare la colocviu, trebuie să spun mai întîi că am recitit întreaga operă a lui Sebastian, precum și exegeza dedicată scriitorului. Cu ocazia asta am avut o neașteptată surpriză. Receptarea lovinesciană și postlovinesciană a fost substanțială și exactă. În realitate, însă, Sebastian nu a recunoscut niciodată public sau în Jurnal valoarea cronicilor pe care i le-au dedicat Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu și Pompiliu Constantinescu. În schimb, remușcările față de E.
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
Pompiliu Constantinescu. În schimb, remușcările față de E. Lovinescu transpar numai în corespondența lui pariziană către Camil Baltazar. Iar eseurile altor postlovinescieni - Radu Stanca și I. Negoițescu - Sebastian n-a mai apucat să le cunoască decît parțial. Spre deosebire de acest tip de receptare, aceea propriu-zis postumă, începînd cu jumătatea deceniului al șaselea, i-a mistificat și desfigurat treptat profilul, transformîndu-se pînă la urmă într-un fel de plată cofetărie exegetică. Cu atît mai mult cu cît această receptare postumă a răsturnat din pornire
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
parțial. Spre deosebire de acest tip de receptare, aceea propriu-zis postumă, începînd cu jumătatea deceniului al șaselea, i-a mistificat și desfigurat treptat profilul, transformîndu-se pînă la urmă într-un fel de plată cofetărie exegetică. Cu atît mai mult cu cît această receptare postumă a răsturnat din pornire centrul de greutate al creației sebastianice, trecînd, fie cu precauție, fie cu superficialitate, peste partea prozastică și eseistică, pentru a-i scoate în față dramaturgia, adică partea cea mai convenabilă pentru cenzura comunistă poststalinistă. Cel
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
am putut vedea sumarul edițiilor trakliene publicate între 1917 și 1933. Ediția critică din 1969, pe care o am la dispoziție, nu mă lămurește îndeajuns în acest sens. Sigur e numai faptul că Trakl a avut o surprinzător de rapidă receptare la noi. Încă în 1925 Oscar Walter Cisek îl anunță pe Ludwig von Ficker - legatarul testamentar al lui Trakl și cel care l-a lansat în Der Brenner, renumita lui revistă - că poetul austriac „a avut chiar o influență relativ
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
de formare, din ce în ce mai îmbîcsit în deceniul "impunerii" lor ca alternativă, extremele "întîmpinărilor", toate, prinse de Chioaru într-un argument mai lung decît se obișnuiește, cu iz de mărturisire, par detalii dintr-un atac de noapte. Între critică aproape sincronă a receptărilor, mai detașate ori mai pătimașe, datorate, deopotrivă, "observatorilor" și "beligeranților" și creionare cu mînă/mină moale a unor frotaje după efigii în curs de fixare, preliminariile lui Chioaru ascund, nu suficient de abil, manifestele de altădată, îmbătrînite cu douăzeci de
"Lupii" sub lupă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11669_a_12994]
-
experiență artistică majoră într-o lume sedusă din ce în ce mai mult de tentațiile unui minorat incontinent și tot mai fascinat de propria sa accesibilitate. Serghei Manoliu Proiectul artistic al lui Serghei Manoliu privește nu atît disponibilitatea noastră estetică și legitima predispoziție pentru receptare, cît o realitate psihologică modificată și o nouă direcție a imaginarului. Întrucît lumea occidentală, văzută din spațiul francez, în care artistul trăiește de mai mulți ani, cu pragmatismul ei asumat și cu un cult al eficienței bine asimilat și frumos
Artiști din diaspora by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10873_a_12198]
-
italiană ce a devenit imediat un "caz literar" datează din 1958) în traducerea lui Alexandru Balaci și până de curând, cu prilejul ultimelor reeditări ale celebrei traduceri a lui Tașcu Gheorghiu. Nu vreau să detaliez aici această instructivă panoramă a receptării românești. Totuși nu pot trece sub tăcere două plăcute nostalgii pe care ea mi le-a stârnit: una, pentru că am regăsit în puține pagini nume ilustre ale italienisticii și în general ale culturii noastre de calitate (alături de Balaci și Tașcu
Lampedusa văzut de români by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14081_a_15406]
-
meritoriu (Carnurile cannonice) a căzut în mai toate capcanele improvizațiilor teoretice, de la marketingul utilitarist la tehnicile insidioase și lipsite de substanță ale scriiturii din Schelet - a făcut ca fanatismele sau contestările imediate să se tempereze într-o înțeleaptă medie a receptării. Urmanov este unul dintre puținii tineri autori despre care suntem îndreptățiți să presupunem că are o cotă de încredere constantă și - pe cât se poate - corectă. Această a patra carte de poezie - Sushi - pare a fi un tur de forță complet
O editură, două cărți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9580_a_10905]
-
Daniel Cristea-Enache Tristă și instructivă se dovedește, adesea, dinamica receptării unor scriitori! Când aceștia se află pe valul unui anumit moment socio-cultural, deținând o poziție importantă, o funcție, acel nimb al puterii derivate în reprezentativitate, admiratorii se strâng în progresie geometrică. Recenziile și interviurile, cronicile și studiile ample, monografiile și
Oameni de piatră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9725_a_11050]
-
prestigioase curg, copleșindu-l pe fericitul autor. După care sunt suficiente un declic biografic sau o întorsătură istorică pentru ca atât de importantul scriitor să se vadă, deodată, lipsit de orice merit, calitate artistică și morală, audiență critică și publică. Astfel, receptarea lui Petru Dumitriu se împarte în două mari faze: înainte și după fuga acestuia în Occident, în ianuarie 1960. Iar a lui Dumitru Radu Popescu, în mod analog: înainte și după Revoluția din decembrie 1989. Dacă înainte, despre romanul său
Oameni de piatră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9725_a_11050]
-
studiu rămas însă la premisele lui. Există alte studii despre romanul de mistere, Balzac, Goethe etc. etc. în literatura română. Ele țin de vechea abordare, de tipul tradițional al istoriei literare, glosând fenomenul exterior, obiectiv (traduceri, comentarii în presă) al receptării unui scriitor. Cu acest Dicționar... în față, e o plăcere să poți constata îndată pătrunderea și istoria receptării unui anumit roman sau a unui anumit scriitor în literatura română. E o satisfacție de informație și de interpretare pe care ți-
Istoria romanului tradus în România by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8701_a_10026]
-
literatura română. Ele țin de vechea abordare, de tipul tradițional al istoriei literare, glosând fenomenul exterior, obiectiv (traduceri, comentarii în presă) al receptării unui scriitor. Cu acest Dicționar... în față, e o plăcere să poți constata îndată pătrunderea și istoria receptării unui anumit roman sau a unui anumit scriitor în literatura română. E o satisfacție de informație și de interpretare pe care ți-o poți îndeplini imediat prin indicele de autori traduși, din finalul volumului. Orice trasee de cercetare ți-ai
Istoria romanului tradus în România by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8701_a_10026]