5,656 matches
-
evidență capacitatea slab dezvoltată de a transforma vorbirea direct în narațiune și insuficienta precizare a rolului categoriei persoanei în narațiune (tendința de a menține persoana I în rezumat). Proba nr. 2 - Comunicarea orală Scopul: Evaluarea capacităților de comunicare orală: ascultare, receptare, înțelegere, sintetizare, exprimare, motivare, argumentare, în calitate de emițător și de receptor al mesajului oral; - Capacitatea slabă de activizare a vocabularului propriu și existența unor resurse lexicale modeste reduc posibilitățile de nuanțare a exprimării. 2.3.2. Etapa experimental - ameliorativă s-a
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
nu obținea punctaj maxim, iar 35% nu obțineau nici un punct, la posttest, numărul celor din urmă scade la 15%, iar 15% obțin punctaj maxim. e) înțelegerea textului: Prin efectuarea exercițiilor de analiză a textului, elevii obțin rezultate mai bune în receptarea mesajului scris. Rezultatele indică faptul că elevii pot repera cu mai multă siguranță un detaliu al textului și realizează conexiuni logice între informațiile corespunzătoare mai multor niveluri ale limbii. Rezultatele obținute la itemul 15 reflectă progresul înregistrat în dezvoltarea capacității
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
operandi, competența de comunicare depășește cadrul resurselor ce trebuie mobilizate (cunoștințe, capacități, deprinderi), semnificând mobilizarea însăși a acestora (savoir mobilizer), în actul comunicării. Dezvoltarea competenței de comunicare, constând în integrarea competenței lingvistice, sociolingvistice și pragmatice în activități de producere și receptare de sens, se realizează pe trei niveluri: de cunoaștere/ comprehensiune, corespunzător formării bazei conceptual. asimilării cunoștințelor; de aplicare, prin care se formează abilitățile și capacitățile specifice disciplinei; de integrare, reprezentând nivelul formării capacității de transfer a cunoștințelor teoretice și abilităților
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
tehnicile jocului limitând informațiile care se dau lor, demonstrând, folosind conceptele cheie și utilizând o metodă care ușurează învățarea. A limita informațiile date jucătorilor. Unul din conceptele de bază ale învățării motrice este că jucătorii au o capacitate limitată de receptare a informațiilor. Antrenorii pot să ușureze învățarea reducând la esențial cantitatea de informații pe care o transmit, atunci când introduc un singur obiectiv. Dacă se prezintă prea multe detalii de la început, jucătorii nu-și vor aminti marea lor parte. Mulți profesori
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
capătă o importanță deosebită în conversațiile în care partenerii (doi sau mai mulți) sînt în contact imediat și acționează permanent unul asupra celuilalt. Legile discursului sînt însă valabile pentru orice tip de enunțare, chiar și pentru cea scrisă, cînd momentul receptării este diferit de cel al producerii. Subînțelesurile Legile în cauză nu reprezintă normele unei conversații ideale, ci niște reguli care joacă un rol crucial în procesul de înțelegere al enunțurilor. Prin simplul fapt că se presupune că ele sînt cunoscute
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
suport și al unui gen, urmate de redactare și de căutarea unui mod de difuzare, apoi ipotetica întîlnire cu un destinatar. În realitate, trebuie să plecăm de la un dispozitiv comunicațional care integrează dintr-o dată mediumul. Modul de transport și de receptare a enunțului condiționează însăși realizarea textului, modelează genul discursiv. O mulțime de mutații sociale se pot manifesta prin simpla deplasare "mediologică" (= referitoare la medium): momentul în care cuplurile în dificultate, în loc să se exprime în cabinetul unui psiholog, au început să
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
și stilului vorbit Locutorul poate jongla cu distincția între enunțuri dependente și independente de mediu; se întîmplă astfel ca un enunț: - să prezinte anumite caracteristici ale unui enunț dependent de mediu în timp ce circulă pe un suport grafic și presupune o receptare decalată; putem vorbi în acest caz de enunț scris în stil vorbit; - să prezinte caracteristicile unui enunț independent de mediu în timp ce el este oral; este vorba în acest caz de un enunț oral în stil scris. Primul caz, cel al
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
civilizații foarte diferite. Cîteva proprietăți ale formei scrise Un text scris are cîteva proprietăți foarte importante: - poate circula departe de sursă și poate întîlni diferite tipuri de public fără a suferi vreo modificare. Dat fiind că scriptorul nu poate controla receptarea enunțului său, acesta este obligat să-l structureze astfel încît să devină comprehensibil, să facă din el un text în sensul cel mai complet; - în cazul oralului, co-enunțiatorul împarte același mediu ca și locutorul său, reacționează imediat la intonația și
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Soluția acestei probleme este educația interculturală. Numai prin intermediul acestei dimensiuni a educației putem înțelege și accepta că suntem diferiți, dar aceasta nu înseamnă că unul este mai bun decât celălalt. Experiența interculturală din școală este animată de o dublă acțiune: receptarea și împărțirea. de receptare sunt legate climatul clasei și al școlii, calitatea primirii mesajului, modul în care elevii beneficiază ei înșiși de drepturile pe care sunt invitați să le respecte în cazul celorlalți, solidaritatea pe care ei o percep și
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
educația interculturală. Numai prin intermediul acestei dimensiuni a educației putem înțelege și accepta că suntem diferiți, dar aceasta nu înseamnă că unul este mai bun decât celălalt. Experiența interculturală din școală este animată de o dublă acțiune: receptarea și împărțirea. de receptare sunt legate climatul clasei și al școlii, calitatea primirii mesajului, modul în care elevii beneficiază ei înșiși de drepturile pe care sunt invitați să le respecte în cazul celorlalți, solidaritatea pe care ei o percep și de care beneficiază, posibilitatea
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
lui B (schema 2). „Aceasta formează o buclă audio-fonatoare care rezumă audiția și fonația ca ciclu de comunicare între om și lumea exterioară” (152; p.448). Funcția principală a limbajului se realizează astfel prin finalizarea celor două aspecte: emitere și receptare. Emiterea trebuie să fie inteligibilă și organizată la nivel: fonematic, articulator, semiotic, sintactic și ritmic. De asemenea, receptarea presupune și înțelegerea stimulilor acustici verbali prin feed-back, incluzând referiri la capacitatea de a fi și emițător în același timp, precum și faptul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
între om și lumea exterioară” (152; p.448). Funcția principală a limbajului se realizează astfel prin finalizarea celor două aspecte: emitere și receptare. Emiterea trebuie să fie inteligibilă și organizată la nivel: fonematic, articulator, semiotic, sintactic și ritmic. De asemenea, receptarea presupune și înțelegerea stimulilor acustici verbali prin feed-back, incluzând referiri la capacitatea de a fi și emițător în același timp, precum și faptul că vorbirea e percepută și prin referiri la propriile mișcări articulatorii ale receptorului. Realizarea vorbirii - reprezintă un fenomen
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
va ocupa în permanență. PARTEA A II-A CERCETAREA EXPERIMENTALĂ A STRUCTURII ȘI DINAMICII FENOMENULUI RINOLALIC DIN PUNCT DE VEDERE PSIHO-LINGVISTIC CAPITOLUL III LOTURILE DE SUBIECȚI ȘI CRITERIILE DE SELECȚIE ȘI INVESTIGAȚIE „Stările patologice determină modificări în elaborarea și în receptarea mesajelor, pe care psiholingvistica le poate stabili atât pentru caracterizarea diagnostică a diverselor boli, cât și pentru a contribui la urmărirea pas cu pas a ecoului tratamentului asupra comunicării, asupra mesajelor.” Tatiana Slama Cazacu 3.1. Criterii de diagnoză În urma
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
la 5 ani. 1 Bayley, 1933; Shirley, 1933; Bühler, 1930; Cesell, Thompson, Amatruda, 1938; Cesell și Thompson, 1934; Catell, 1940. Deoarece deficitul în cazul subiecților noștri, se înregistrează mai mult pe aspectul de emitere a limbajului decât pe cel de receptare, s-au luat în considerație și indicii stabiliți prin etalonare pe o populație de copii americani și publicați de „Doctor’s Manual of Speech Disorders” și care se referă la următoarele criterii de apreciere: 1) Dezvoltarea vorbirii normale în vocalizări
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
25-32. 208. Veau, V., BorelMaisonny, Suzanne Division palatine. Anatomie-Chirurgie-Phonitique, Paris, Ed. Masson et Co., 1931. 209. Verza, Em. „Comunicare. Formele comunicării” în Ghidul educatorului, Ed. D.P. București, 1997. 210. Vișan, O. Componente mimico-fonatorii ale limbajului oral și rolul lor în receptare. Cercetări asupra comunicării, sub red. Slama-Cazacu, Editura Academiei R.S.R., București, 1973. 211. Vîgotschi, L.S. „Opere psihologice alese”, Editura didactică și pedagogică, vol.2, București, 1972, p. 5-51. (Traducere) 212. Vlasova, T.A. Despre copii cu abateri în dezvoltare, Edit. Didactică
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
o formalizare adecvată după un model generativ 3. Prin urmare, fără a abandona termenul de textem, Koch și discipolii săi s-au reorientat, începând cu a doua jumătate a deceniului opt, către alte unghiuri de abordare a textului, precum teoria receptării sau semiotica antropologică 4. 1.2.2. Cea de-a doua accepțiune relevantă a termenului textem se impune la sfârșitul deceniului opt, prin studiile de traductologie și prin teoria polisistemelor elaborate de către Școala de la Tel-Aviv (Itamar Even-Zohar, Gideon Toury ș.a.
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
citatele celebre" ca obiect distinct de studiu, dificultate materializată deja prin ambiguitatea terminologică a retoricii tradiționale, pentru care așa-zisa oratio obliqua desemna atât fenomenele inter-, cât și pe cele metatextuale; (b) concentrarea interesului pe producerea mai degrabă decât pe receptarea/reproducerea "citatelor celebre", concretizată în epoca clasică prin predilecția pentru cunoscutele mots d'esprit, iar în cea romantică pentru genul autonom al aforismului; c) prejudecata literaturii modern(ist)e că opera literară ar fi, în mod ideal, un produs ex
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
constituie [...] cel dintâi "filon" care se impune a fi investigat sistematic în metaforica textului."323 3. Modelul prismatic al lui Dirk Geeraerts din perspectivă integralistă 3.0. Fără a intenționa să diminuăm acuitatea observațiilor lui Mircea Borcilă, credem, totuși, că "receptarea" și "încadrarea" câștigurilor semanticii cognitive de către lingvistica integrală nu ar trebui să se limiteze la achiziții empirice, ci poate să includă și anumite scheme sau modele teoretice, pe care integralismul să le gestioneze într-o manieră mai eficientă. Unul dintre
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
eds.), Phraseologie: ein internationales Handbuch zeitgenössischer Forschung/ Phraseology: An International Handbook of Contemporary Research, vol. 1, Walter de Gruyter, Berlin/New York, 2007, pp. 119-131. 39 Idem, "Phrasemes in Language and Phraseology in Linguistics", p. 168. 40 În paranteză fie spus, receptarea operei coșeriene de către savantul ruso-canadian s-a păstrat la un nivel superficial - dovadă faptul că propunătorul LST echivalează conceptul de "solidarități lexicale" cu... "unitățile frazeologice" (Ibidem, p. 170). Pentru o discuție mai detaliată asupra relațiilor dintre cele două concepte, v.
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și rămâne una dintre formele principale de propagarea a imaginii marginale ca sinteză a tuturor formelor de imaginar care ajunge la nivelul populației. Prin el se transmit imagini oficiale sau marginale, și, datorită modului de propagare și a ușurinței de receptare, rămâne cel mai puternic instrument de manipulare pentru respectiva perioadă. 1. 4. Scolastica și raționalitatea imaginarului 68 1.4.1. Interpretarea operei aristotelice și trecerea de la imaginarul rațional la cel pulsional Întotdeauna când s-a vorbit despre Renaștere s-a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
vie, reuniune de simboluri, spiritualizare, arta ca har, anamneză, ca expresie a libertății întru Hristos, ca ispășire, analogie. În această a doua parte a lucrării, autorul ține cont de dezbateri teoretice actuale din estetică, îndeosebi cele dedicate problemelor complexe ale receptării, intenționalității în actele de creație, în conjuncție deplină cu tradiția patristică. Această parte se vrea a fi un posibil răspuns la provocările contemporaneității, dar și o încercare de clarificare a vechilor dezbateri cu privire la relația dintre autor-operă-receptarea sa, o revelare a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Convorbiri literare" la zece ani din actuala serie și în nr. 3 (135) martie 2007, O sută patruzeci de ani de "Convorbiri literare". Cei interesați pot afla mai multe detalii lecturînd aceste pagini. Pentru a asigura o cît mai cuprinzătoare receptare a fenomenului editorial românesc avem Cronica literară ce acoperă Critica poeziei, Critica prozei, Critica criticii, în ianuarie 2004 s-au adăugat Comentarii critice, cu secțiunile: Poezie, Proză, Critică-Eseu, iar din ianuarie 2010, Actualitatea literară, fără o delimitare strictă a genurilor
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
poezie, care nu e o înșelăciune (sau o șaradă, cum ar fi spus Felix Aderca, n.n.), poate fi sau poate părea ermetică". Vom cita întregul pasaj despre poezia ermetică și matematică, raportul întru înțelegere dependent de mentalități și nivel de receptare, în fond, apelînd la operatorul transdisciplinar al lui Basarab Nicolescu (autorul uneia dintre cele mai aplicate și convingătoare monografii asupra poetului, Ion Barbu. Cosmologia "Jocului secund" - 1968) de capacitatea de a transcende/ transla pe alt nivel de realitate: "O primă
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
clase prădate, schingiuite, însîngerate; poezia lirică a lui Eminescu este vibrarea coardelor acelei viori fără de-nceput și fără sfîrșit - sunete pornite din adîncuri de tristețe și vuet de furtună...". Din cele 270 de pagini ale volumului, peste 240 sînt dedicate receptării lui Eminescu de către contemporani. Bun și temeinic cunoscător al manuscriselor eminesciene adăpostite de Academia Română, este acribios în decelarea erorilor în exegeza eminesciană. Nu sînt scutiți de observații nici G. Ibrăileanu, nici C. Botez, G. Călinescu, amintitul deja Ion Sân-Giorgiu, Gh.
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
generis, în "la zone profonde ou fermente l'inspiration" [zona profundă [a propriului suflet, acolo] unde fermentează inspirația]14, si, printr-o mișcare à rébours, ambele imaginare, să suim pantă, ce conduce spre sursă ei. Invenția artistică autentică și experiența receptării operei de artă comentează, la rândul său, Henri Bergson, presupun "să urcăm dincolo de acel punct de unde experiență devine umană"15, altfel spus, să depășim condiționările noastre pragmatice obișnuite, rămânând, cu toate acestea, oameni. Altundeva, filozoful francez detaliază: Să ne concertam
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]