8,522 matches
-
extrem de impresionabil și, pentru profan, neinteligibil. Este îndoielnic că, printre erorile pe care am fi sperat că Bastiat le-a ucis o dată pentru totdeauna, există vruna care să nu fi cunoscut o înviere. Voi oferi doar un exemplu. La o relatare a binecunoscutei fabule economice a lui Bastiat, Petiția Lumânărarilor împotriva Concurenței Soarelui, în care se cere ca ferestrele să fie interzise datorită beneficiilor pe care prosperitatea lumânărarilor ar conferi-o tuturor, un binecunoscut text francez de istorie a ideilor economice
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Dar, vai!, totul a fost în van. Boala a triumfat asupra acestui trup uzat prea repede de muncă. Bastiat și-a dat ultima suflare pe 24 decembrie 1850, după lungi și crude suferințe suportate cu răbdare. Împrumutăm dintr-o emoționantă relatare a domnului Paillotet câteva detalii pline de interes asupra acestor ultime momente: La ora unu a dictat testamentul său domnului de Gérando, cancelarul ambasadei, apoi l-a semnat lizibil. La ora două și jumătate, în ciuda oboselii pe care o resimțea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Potopul a bătut șase zile și șase nopți. Viața pierise pe pământ. Corabia s-a oprit pe un munte. În a șaptea zi, Noe lasă afară o porumbiță... Existența mai multor povestiri vechi despre potopul catastrofal demonstrează faptul că aceste relatări au avut la bază evenimente reale. Despre potopul lui Noe savanții contemporani cred că se poate localiza "teatrul" evenimentelor; de ase-menea, se pot aproxima cronologic. Localizarea tradițională (munții Ararat, Turcia) este eronată și substituită prin adâncurile Mării Negre. În ultimele milenii
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
sufletesc marcat de iu-birea de frumusețe și armonie. Când avea două-zeci și șapte de ani, l-a cunoscut pe Socrate și s-a dedicat științei sale. A rămas totdeauna un discipol și un recunoscător lui Socrate. Dialogurile sunt compoziții literare, relatări ale unor dezbateri între personaje cu vederi diferite, în jurul unor subiecte cu preocupări filosofice. De cele mai multe ori, în centrul acestor discuții, conduse abil, funcționează Socrate, un fel de purtător de cuvânt al autorului. J.S. Bach a avut douăzeci de copii
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
pe o scară sau urcat în vârful unui copac și poate privi de acolo ceea ce se petrece într-o încăpere situată la etaj. Alți oameni stau jos și nu pot vedea ce se întîmplă în încăperea de la etaj decât grație relatării celui care vede. Relatarea pe care acesta le-o face cu privire la cele ce se petrec în încăpere trebuie crezută pe cuvânt. Pentru a fi "credincioși", cei ce nu văd trebuie să-i facă credit celui ce vede, în speță să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
urcat în vârful unui copac și poate privi de acolo ceea ce se petrece într-o încăpere situată la etaj. Alți oameni stau jos și nu pot vedea ce se întîmplă în încăperea de la etaj decât grație relatării celui care vede. Relatarea pe care acesta le-o face cu privire la cele ce se petrec în încăpere trebuie crezută pe cuvânt. Pentru a fi "credincioși", cei ce nu văd trebuie să-i facă credit celui ce vede, în speță să accepte că relatarea lui
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
vede. Relatarea pe care acesta le-o face cu privire la cele ce se petrec în încăpere trebuie crezută pe cuvânt. Pentru a fi "credincioși", cei ce nu văd trebuie să-i facă credit celui ce vede, în speță să accepte că relatarea lui este corectă. În cazul credinței lucrurile se complică mai mult, pentru că cel ce dezvăluie, cel ce are revelația nu împărtășește ceea ce "vede" pe măsură ce vede, ci după ce viziunea a avut loc în deplină solitudine și ca urmare a unei retrageri
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
asumate din lumea obișnuită a celorlalți. El spune nu numai ce a văzut, ci spune mai întîi că a văzut. Ceilalți nu au asistat la momentul când persoana aleasă vedea ceea ce pentru ei era nevăzut. Revelația nu presupune viziunea și relatarea în direct. Cel ce vede vede fără martori și relatarea lui este secvență în raport cu momentul când a văzut. Buna lui credință nu trebuie pusă la îndoială în două sensuri: credincioșii trebuie să-l creadă pe profet atât în privința întîlnirii lui
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ce a văzut, ci spune mai întîi că a văzut. Ceilalți nu au asistat la momentul când persoana aleasă vedea ceea ce pentru ei era nevăzut. Revelația nu presupune viziunea și relatarea în direct. Cel ce vede vede fără martori și relatarea lui este secvență în raport cu momentul când a văzut. Buna lui credință nu trebuie pusă la îndoială în două sensuri: credincioșii trebuie să-l creadă pe profet atât în privința întîlnirii lui cu Dumnezeu, cât și în privința acurateții dezvăluirilor sale. Dar de ce
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
copilul pe lume fără o consultare prealabilă. Ne iubim cu toții mamele atât de mult pentru că sânt singura aluzie palpabilă la neantul care am fost. 29 mai Un jurnal, adică o "consemnare pe zile", poate fi numit așa numai în măsura în care orice relatare are loc în timp. Dar ce criteriu exterior! Căci altminteri, el este o dare de seamă despre tot, de la oamenii pe care viața ți i-a scos în cale ― iar tu ești primul dintre ei ― și până la întîmplări, etats d
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pot trezi cu noaptea în cap și că, ea una, nu va dormi oricum deloc. Cînd v-au programat, Monica, pentru analiză?" ― "La 8 și un sfert." Asta era duminică seara. A doua zi la prânz programarea se mutase, în relatarea Monicăi, la 8 fără un sfert, cu specificația, pe care a făcut-o în trei rânduri, că "trebuie ajuns la spital cu un sfert de oră înainte, pentru pregătire". Ieri seară, în sfârșit, Monica se decide asupra orei la care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să cheltuiască ca un craiu [...] ș-au scos hîrtii pe țară, mari de câte 6, de 8 ughi (monedă aur, n. I. S.) și câte n-au înbrăcat pe fețe, le-au dat năpăști prin sate”, încheie cronicarul Ion Neculce relatarea cu privire la gravele abuzuri săvârșite de cel care avea datoria să-și ocrotească supușii, iar nu să-i împileze cu „năpăști”, și să-i spolieze prin astfel de acte inumane. Totuși, nu toți locuitorii din Torcești și-au vândut părțile de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
s-a impus cu acuitate. Și așa cum nu avem date execte despre data (an, lună, zi) întemeierii vechile noastre așezări, la fel, nu sunt date scrise despre formele prime de organizare militară. Astfel că știrile referitoare domeniului le desprindem din relatări privind acțiuni militare menționate în izvoare istorice externe și interne. De altminteri, expresia majores terrae, adică „mai marii pământului” din Diploma Ioaniților (1247), act de esență ostășească (ne aflam atunci la scurt timp după marea invazie tătărească din 1241), precum și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mea, martoră a episodului, relata că a văzut cum locuitori din Torcești „alergau cu topoarele după trăsura boierului care fugea pe marginea pădurii”, adăpostindu-se apoi în satul Condrea, la casele primarului Panaite Sobieschi, așa cum am mai amintit. Acestea sunt relatările oficiale ale preoților din parohiile de pe teritoriul umbrăreștean. Să urmărim câteva informații extrase din documentele oficiale ale autorităților de stat, publicate în lucrarea Documente privind marea răscoală a țăranilor din 1907, vol. II, extrăgând pe acelea referitoare la locuitorii din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
public mai larg, ceea ce va fi dificil. De aceea, pentru a alimenta reflecția, pentru a provoca dorința de a pătrunde mai adânc analizele teoretice, pentru a-mi explicita luările de poziție, nu mă voi da înapoi de la anecdotă, observație, povestire, relatare la persoana întâi. Unele părți vor fi, prin urmare, "literare", altele, mai clasice pentru un volum științific. Îmi asum riscul, care e cel al unei angajări intelectuale totale și care este legat, totodată, de responsabilitatea mea la Observatorul Internațional al
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sunt adesea lacunare și inconstante. Decalajul între aceste măsurători și realitatea descrisă de anchetele științifice va face obiectul acestui capitol, întru gloria independenței științifice! Sensibilitatea opiniei publice față de violența tinerilor este exacerbată de tragicele fapte diverse care pun în senă "relatări" (Brownstein, 2000) despre o violență spectaculoasă și sângeroasă. Totuși numărul delincvenților juvenili autori de violențe dure este relativ redus (Farrington, 1986) și, fără a le subestima, importanța cantitativă a crimelor și delictelor din mediul școlar rămâne restrânsă (Gill și Hearnshaw
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
diagnosticare a comportamentelor riscante sau de delincvență autodeclarată în mediul școlar se învecinează cu anchetele despre prevalența hărțuirii între elevi (school bullying) sau despre tulburările de comportament externalizate în rândul populației de vârstă școlară. Am fi putut adăuga anchetele de relatare a faptelor (ca martori, uneori ca victime) de către dascăli, părinți sau de către personalul directoral al școlilor. Încrucișând aceste metode, încrucișând rezultatele, putem ajunge la o cunoaștere mai apropiată, tocmai fiindcă este mai distanțată, de un fapt social și educațional major
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
teorii mult mai complexe. Pe scurt, cine fură azi un ou mâine va fura un bou: metafora geamului spart, în rezumatul ei populist, este simplă, alcătuiește o imagine bine organizată și coerentă a realului. E una dintre cele mai frumoase "relatări" experte care s-au dat în sfera publică. Se adresează înțelepciunii populare și poate alimenta discursul politic prin înțelegerea nemijlocită pe care o degajă. O dată în plus, se maschează ceea ce spun cu adevărat cercetările despre incivilitate. Ideea nu-i că
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și în faptul că între Franța și Portugalia n-au fost războaie. Dar între Franța și Algeria a fost unul". De altfel, dintr-o dezbatere a acestei distinse adunări la care am avut onoarea să fiu invitat, am extras o relatare publicată nu demult (Debarbieux, 1999), în care sunt de găsit fraze percutante precum (un academician): Totuși e vorba de islam, de oamenii din jurul lor, de afgani", "E o invazie, cum spunea Giscard d'Estaing", "E o problemă socială sau altceva
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
R. Rémond, L'Anticléricalisme en France: de 1815 à nos jours, ediția a doua (Bruxelles: Editions Complexe, 1985). 41 E. Weber, Peasants Into Frenchmen: The Modernization of Rural France, 1870-1914 (Stanford: Stanford University Press, 1976). 42 Marcel Pagnol oferă o relatare amuzantă a acestor conflicte în lucrarea sa autobiografică Souvenirs d'Enfance, mai ales în primul volum, La Gloire de mon père, de pe vremea când tatăl său era instituteur-ul orașului Aubagne din sudul Franței. 43 J. Loughlin, "Personalism and Federalism in
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
există o legătură ierarhică. 2 TNS/Sofres/DATAR, 12 ianuarie 2002, http://www.tnssofres.com/etudes/pol/310102 datar r.htm 3 F. Dreyfus și F. D'Arcy, Les Institutions Politiques et Administratives de la Franc, (Paris: Economia, 1985). 4 Pentru o relatare mai amănunțită vezi: V. Schimdt, Democratizing France: the political and the administrative history of decentralisation (Cambridge: Cambridge University Press, 1990). 5 A. Decamp, Le Sénat et la Décentralisation (Paris: Economia, 1991), p. 103. 6 Decretul din 13 ianuarie 1970. 7
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
implicate. Punctul de plecare îl reprezintă lumea actorilor sociali care sunt investigați, construcția realității în care trăiesc, modul lor de conceptualizare și înțelegere a lumii sociale, cunoașterea tacită pe care o posedă. Această lume socială poate fi descoperită numai din relatările actorilor sociali. Realitatea trăită, modul în care aceștia construiesc și interpretează activitățile pe care le desfășoară împreună este încastrată în limbajul acestora. Prin urmare, cercetătorul trebuie să intre în lumea lor pentru ca să descopere motivele și rațiunile care însoțesc activitățile sociale
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ipotezele care sunt explorate. De asemenea, metodele de analiză calitativă diferă în măsura în care acestea încearcă să "rețină integritatea fenomenului". Adică, măsura în care cercetătorul rămâne aproape de limbajul, conceptele și înțelesurile actorilor sociali mai mult decât să impună propriile concepte și categorii relatărilor respondenților. Există o alegere între postura înaltă, în care cercetătorul impune conceptele și înțelesurile, și postura joasă, în care cercetătorul derivă concepte și înțelesuri din limbajul comun. În forma ei cea mai pură, strategia cercetării abductive implică o postură joasă
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
cercetătorul impune conceptele și înțelesurile, și postura joasă, în care cercetătorul derivă concepte și înțelesuri din limbajul comun. În forma ei cea mai pură, strategia cercetării abductive implică o postură joasă deoarece aceasta dezvoltă concepte tehnice și propoziții teoretice din relatările provenite din limbajul comun. Conceptele tehnice generate în acest fel sunt destinate să fie mult mai abstracte și mai capabile de generalizare decât este posibil cu conceptele comune. Grounded Theory, pe de altă parte, este mai mult un proces al
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
copiilor este una din formele abuzului asupra copiilor. Deși acest lucru a existat întot-deauna, el a fost recunoscut serios numai în ultimele decenii, iar la noi în țară putem spune că numai în ultimi ani. Astăzi aproape au devenit comune relatările despre moartea unui copil ca urmare a abuzului, adesea făcut chiar de părinții acestuia sau arestarea unor adulți care abuzează sexual un copil. Părinții supuși stresului sunt probabil mult mai dispuși la abuz asupra copiilor lor; la fel și cei
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]