5,422 matches
-
Școala comosomolistă centrală de la Moscova. A lucrat în școală, la o editură, apoi a îndeplinit funcții de conducere în cadrul Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească: președinte (1961-1965) și secretar al Comitetului de conducere (1971-1989). De asemenea, a fost președinte al Comitetului republican pentru Premiile de Stat în domeniul literaturii și artei (din 1973), obținând ulterior titlul de Scriitor al poporului din RSSM (1984). a debutat editorial cu romanul "Codrii" (partea I - 1954, partea a II-a - 1957, în traducere rusă în 1958
Ion C. Ciobanu () [Corola-website/Science/312571_a_313900]
-
astăzi fotografiile din atelier. Pe str. 24 Ianuarie din Tulcea se află casa și atelierul artistului. Fiul său, Ștefan Găvenea, este unul dintre ce mai cunoscuți artiști plastici contemporani. 1956 - Participă la expoziția interregională U.A.P. București. - Participă la expoziția republicană de artă a U.A.P. București. - Obține premiul I pe țară la o expoziție de pictură organizată la București de Casa Centrala a Creației Populare, cu portretul în ulei al unei eleve tătare. -Expoziția artiștilor plastici tulceni - Tulcea. 1957 - Expoziția
Constantin Găvenea () [Corola-website/Science/312640_a_313969]
-
A.P. Constanța. 1968 - Participă la “Salonul de vară” organizat de către Filiala U.A.P. Constanța. - Deschide cea de a doua expoziție personală în sălile Muzeului de artă Medgidia. - Expoziția județeană de artă plastică organizată de către Filiala U.A.P. Constanța. 1969 - Salonul republican de desen și gravură București. - Expoziția “Pictori dobrogeni” - Constanța. - Expoziția de grup: deschisă la Tulcea și Măcin. - Expoziția dedicată celei de-a XII-a aniversări a Republicii - Constanța. 1970 - Salonul republican de desen și gravură - București. - Participă la “Salonul de
Constantin Găvenea () [Corola-website/Science/312640_a_313969]
-
plastică organizată de către Filiala U.A.P. Constanța. 1969 - Salonul republican de desen și gravură București. - Expoziția “Pictori dobrogeni” - Constanța. - Expoziția de grup: deschisă la Tulcea și Măcin. - Expoziția dedicată celei de-a XII-a aniversări a Republicii - Constanța. 1970 - Salonul republican de desen și gravură - București. - Participă la “Salonul de vară” organizat de către Filiala U.A.P. Constanța. - Deschide cea de a treia expoziție personală la Măcin. 1971 - Expoziție de pictură și grafică românească contemporană organizată de către Filiala U.A.P. Constanța la
Constantin Găvenea () [Corola-website/Science/312640_a_313969]
-
București. - Participă la “Salonul de vară” organizat de către Filiala U.A.P. Constanța. - Deschide cea de a treia expoziție personală la Măcin. 1971 - Expoziție de pictură și grafică românească contemporană organizată de către Filiala U.A.P. Constanța la Baku - U.R.S.S.. - Salonul republican de acuarelă și gravură - București. - Expoziția artiștilor plastici tulceni - Tulcea. - Deschide cea de a patra expoziție personală la sala Amfora - București. - Expoziția interregională de artă plastică - Constanța. - Expoziția republicană de artă plastică dedicată semicentenarului P.C.R.- București. - Expoziția anuală de grafică
Constantin Găvenea () [Corola-website/Science/312640_a_313969]
-
organizată de către Filiala U.A.P. Constanța la Baku - U.R.S.S.. - Salonul republican de acuarelă și gravură - București. - Expoziția artiștilor plastici tulceni - Tulcea. - Deschide cea de a patra expoziție personală la sala Amfora - București. - Expoziția interregională de artă plastică - Constanța. - Expoziția republicană de artă plastică dedicată semicentenarului P.C.R.- București. - Expoziția anuală de grafică - București. - Expoziția colectivă de artă plastică - Constanța. - Se inființează Cenaclul U.A.P. - Tulcea și este numit secretarul acestuia. 1972 - Prima expoziție județeană a Cenaclului U.A.P. Tulcea. - Inițiază și
Constantin Găvenea () [Corola-website/Science/312640_a_313969]
-
1974 1975 1976 - Expoziția anuală de grafică - București. - Expoziția “Omagiu patriei socialiste” - București. - Deschide cea de a opta expoziție personală la sala “Dacia” - Tulcea. - Expoziția colectivă de acuarele “Peisajul patriei” - București. - Expoziția județeană a Cenaclului U.A.P. - Tulcea. 1977 - Expoziția republicană de artă plastică organizată în cadrul Festivalului național “Cântarea României” - Cluj-Napoca. 1978 - Salonul național de grafică - București. - Expoziția județeană de artă plastică - Tulcea. 1979 - Expoziția republicană de artă plastică organizată în cadrul Festivalului național “Cântarea României”, ediția a II-a - București. - Expoziția
Constantin Găvenea () [Corola-website/Science/312640_a_313969]
-
colectivă de acuarele “Peisajul patriei” - București. - Expoziția județeană a Cenaclului U.A.P. - Tulcea. 1977 - Expoziția republicană de artă plastică organizată în cadrul Festivalului național “Cântarea României” - Cluj-Napoca. 1978 - Salonul național de grafică - București. - Expoziția județeană de artă plastică - Tulcea. 1979 - Expoziția republicană de artă plastică organizată în cadrul Festivalului național “Cântarea României”, ediția a II-a - București. - Expoziția republicană de artă plastică dedicată celei de-a XXXV-a aniversări a eliberării României de sub dominația fascistă. - Deschide cea de a noua expoziție personală în
Constantin Găvenea () [Corola-website/Science/312640_a_313969]
-
de artă plastică organizată în cadrul Festivalului național “Cântarea României” - Cluj-Napoca. 1978 - Salonul național de grafică - București. - Expoziția județeană de artă plastică - Tulcea. 1979 - Expoziția republicană de artă plastică organizată în cadrul Festivalului național “Cântarea României”, ediția a II-a - București. - Expoziția republicană de artă plastică dedicată celei de-a XXXV-a aniversări a eliberării României de sub dominația fascistă. - Deschide cea de a noua expoziție personală în sălile Det Hordjyske Landsbibliotek - Aalborg - Danemarca. - Expoziția județeană de artă plastică - Tulcea. - Expoziția de artă plastică
Constantin Găvenea () [Corola-website/Science/312640_a_313969]
-
de "Moldoveni" nu se aplică tuturor cetățenilor statului, ci numai vorbitorilor limbii dacoromâne, numită în această țară "limba moldovenească" (sunt exceptați acei dintre vorbitori, care s-au declarat "Români", și sunt numărați separat). Astfel nomenclatura etnică din Republica Moldova, conformă Constituției republicane, îi deosebește, potrivit definiției sovietice, pe Moldovenii din fosta URSS de cei din România (Moldova românească) și de ceilalți vorbitori ai limbii dacoromâne ; persoanele care totuși se declară "români" în Republica Moldova (cum au putut s-o facă la recesământul din
Demografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/312701_a_314030]
-
1946, Italia a devenit republică, în conformitate cu opțiunea exprimată de majoritatea participanților la referendumul cu privire la viitorul monarhiei. Monarhiștii au afirmat că în timpul referendumului s-ar fi făcut mai multe fraude, dar reclamațiile lor nu au fost investigate serios de noul guvern republican. A fost aleasă o Adunare Constituantă pentru pregătirea noii legi fundamentale a republicii. Referendumul italian fusese conceput doar pentru a determina dacă șeful statului urma să fie dintr-o familie regală sau trebuia ales prin vot popular. Șeful statului, în
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
titlul de rege al Italiei. Deținera Coroanei era transmisă în mod ereditar, conform legii de succesiune dinastică. În 1946 Italia devine Republică, deținând o Adunare Constituantă în scopul de a elibera o constituție având valoare de lege supremă a Statului Republican pentru a înlocui statul Albertin, aflat în vigoare până atunci. A fost vorba despre o perioadă foarte importantă pentru istoria contemporană a Italiei, după douăzeci de ani de regim fascist și implicarea în război. Tranziția a avut loc într-un
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
tacită a războiului și implicit de înfrângerea în conflict. Tradițiile republicane italiene își aveau rădăcinile în Republica Romană, dar aveau un caractar mai degrabă teoretic, după cum aprecia de altfel Niccolò Machiavelli în lucrarea sa "Il Principe". Lupta pentru o Italie republicană independentă față de marile puteri, fusese repornită de Giuseppe Mazzini în secolul al XIX-lea. Mișcarea "Giustizia e Libertà", care continua ideile lui Mazzinian, a fost a doua forță ca importanță din cadrul rezistenței. "Giustizia e Libertà" s-a alăturat Comitetului de
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
părea să vină din susținerea primită de la puterile străine. Situația nu s-a schimbat, nu erau motive pentru a considera un partid mai important decât altul, și fiecare idee era mai importantă decât altele. Când a prins contur ideea partidului Republican, s-a discutat forma de organizare a statului, neprevăzând o mare reprezentativitate a partidului în viitor, s-a aprins totuși o intrebare ce risca să răstoarne alianța dintre partide foarte diferite. Deși temporar abordată problema formei pe care ar trebui
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
răstoarne alianța dintre partide foarte diferite. Deși temporar abordată problema formei pe care ar trebui sa o aibă statul italian după sfârșitul războiului, a devenit una dintre cele mai mari probleme politice. Cea mai mare parte ce susținea CLN era republicană, fiind împotriva monarhiei și a lui Vittorio Emanuelle al-lll-lea, responsabilitatea că au permis fascismului să se afirme, să conducă Italia timp de 20 de ani, și implicarea intr-un război de agresiune. Ideea republicană în Italia a avut drept precursor
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
mare parte ce susținea CLN era republicană, fiind împotriva monarhiei și a lui Vittorio Emanuelle al-lll-lea, responsabilitatea că au permis fascismului să se afirme, să conducă Italia timp de 20 de ani, și implicarea intr-un război de agresiune. Ideea republicană în Italia a avut drept precursor pe Giuseppe Mazzini, un susținător al unificării Italiei în sec XIX, reconecta miscarea Justiție și Libertate, creată de frații Rosseti, în situația de opoziție impotriva fascismului. Concluzia a fost aceea că la sfârșitul războiului
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
ordinii publice a fost creat de către Ministerul de Interne, condus de socialistul Giuseppe Romita, un organism auxiliar de Poliție care au avut forme discutabile de recrutare (în special discreționare), și au fost acuzați de monarhiști că ar fi susținut cauza republicanilor. Pe 16 martie 1946 principele Umberto a decretat după cum este prevăzut acordul din 1944 ca forma instituțională a Statului va fi decisă prin intermediul referendumului simultan cu Adunarea Constituantă. Decretul pentru organizarea referendumului spunea:”...în cazul în care majoritatea alegătorilor cer
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
se pronunțe asupra viitoarei forme de guvernare. Discuțiile instituționale au fost accelerate din primăvara anului 1946. Campania politică a referendumului a fost pigmentată cu numeroase incidente, în special în nordul Italiei, unde monarhiștii trebuiau să facă față atacurilor atât a republicanilor cât și a foștilor fasciști ai Republicii Sociale Italiene. Printr-un al doilea decret de locotenență ("Decreto legge luogotenenziale 16 marzo 1946, n. 98"),referendumul a fost convocat pentru zilele de 2 și 3 iunie 1946. Întrebarea la care trebuiau
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
al-II-lea informat de generalul Maurice Stanley Lush că angloamericanii nu au intervenit în apărarea suveranului și a siguranței sale, chiar și în caz de încălcare flagrantă a legii în special în cazul unui atac al Quirinalului susținut de adepții miniștrilor republicani, care doresc să evite orice posibilitate a declanșării unui război civil după faptele petrecute în Napoli, Umberto al-IIlea a hotărât să părăsească Italia. Plecarea regelui a dat undă verde proclamării republicii din moment ce Curtea de Casație nu avea decât să aprobe
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
rezultatele referendumului. Dar Curte de Casație nu a fost capabilă să proclame rezultatele finale decât pe 16 iunie, la trei zile după ce guvernul în numise deja pe premierul De Gasperi șef provizoriu al statului. Referendumul a dat câștig de cauză republicanilor, care au votat împotriva monarhiei în proporție de 54,3%. Rezultatele referendumului pot fi apreciate din punct de vedere critic ținând seama de mai mulți factori. Cel mai important, Italia a apărut ca o țară divizată în două: nordul republican
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
republicanilor, care au votat împotriva monarhiei în proporție de 54,3%. Rezultatele referendumului pot fi apreciate din punct de vedere critic ținând seama de mai mulți factori. Cel mai important, Italia a apărut ca o țară divizată în două: nordul republican (66.2%) și sudul monarhist (63.8%). Cei care au votat au fost în număr de 24.947.187. Rezultatele oficiale ale referendumului instituțional au fost:12.718.641 voturi pentru republică(54.3%), și 10,718,502(45.7
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
lor. Cel mai mare numar de voturi anulate a fost înregistrat în Valle d'Aosta, considerat unul dintre fiefurile Casei de Savoia. Există analiști care au sugerat că participarea la vot a femeilor a dus la creșterea sprijinului pentru cauza republicană. Monarhiștii au afirmat că prezența la vot a femeilor a fost posibilă datorită presiunilor partidelor de stânga, iar electoratul feminin și-ar fi manifestat la urne recunoștința pentru aceste paritde. Rezultatele voturilor pentru câștigători au fost mult sub așteptări. Au
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
interpretări sociologice și statistice ale voturilor ce au zărit influențele condițiilor economice de moment, de apariția electoratului feminine. O sugestie susținută de unii este aceea că preferință dintre monarhie și republic se regăsește într-o diferențiere socială:clasele instruite erau republicani în timp ce clasele unde domina analfabetismul aveau o preferință pentru monarhie. Datele din Trentino unde Republica obținuse 85% din voturi, a fost explicată de aversiunea populației locale pentru politivca naționalistă și autoritară a fascismului, identificată de aceștia cu monarhia. În regiunile
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
Savoia , republica a învins cu 56.9%. Regiunea cu cel mai mare procentaj de voturi nule este Valle D’Aosta, alt teritoriu legat istoric de Casa de Savoia. Conform datelor votului Italia era impărțită în sud monarhică și în nord republicană. Cauza acestei dihotomii poate fi cautată în istoria celor două părți ale Italiei, după armistițiul din 8 septembrie 1943. Rezultatele referendumului au fost puternic contestate de monarhiști. Ei au considerat că rezultatele au fost ori falsificate, ori raportate sau interpretate
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
fost practic abandonată de conducători, iar Papa a fost lăsat fără protecție. Deși de multe ori a primit informații cu privire la fraudele electorale, Umberto al-ll-le a preferat să accepte faptul împlinit, deoarece alternativa putea fi un război civil între monarhiști și republicani, lucru ce era să se intâmple după faptele petrecute în Napoli, dorind să se evite conflictele pentru o țară abia ieșită din război, pe 13.06 Umberto al-ll-lea aplecat cu avionul de la Ciampino după ce a emis o proclamație unde se
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]