4,317 matches
-
obișnuit o inflamație la nivelul mucoasei nazale, gâtului și bronhiilor. La copiii mici, atunci când afectează traheea, acest virus poate determina simptomatologia unui crup (obstrucție a laringelui), datorită dimensiunii mici ale căilor sale respiratorii. Distincția dintre diferite infecții virale ale tractului respirator superior se face, în genere, în funcție de locul în care apar simptomele. Viroza respiratorie afectează cu precădere zona nazală, faringita - gâtul, iar bronșita - plămânii. Toate acestea, însă, se pot întrepătrunde în mod significant, astfel că mai multe zone pot fi afectate
Viroză respiratorie () [Corola-website/Science/327341_a_328670]
-
acuarele și cerneluri. Verdele de Paris pătrunde în organism pe cale tegumentara și prin inhalare. Efecte acute. Contactul cu pulberea verdelui de Paris: iritația ochilor (conjunctivita, fotofobie, hiperemie și chemoză), iritația pielii (leziuni cutanate și supurația rănilor deschise) și iritația tractului respirator superior. După ingerarea verdelui de Paris apar după un timp oarecare: slăbiciune, tulburări gastrointestinale, crampe musculare, colaps nervos, neuropatie periferica, insuficientă hepatică și deces. Aceste proprietăți toxice sunt similare cu cele ale compușilor anorganici ale arsenicului. Efecte cronice. Toxicitatea cronică
Verde de Paris () [Corola-website/Science/330587_a_331916]
-
completează respirația înghițind din când în când aer din atmosferă, pe care-l trece în vezica înotătoare, puternic vascularizată și foarte mare, ocupând aproape întreaga cavitate generală; apoi, aerul este eliminat pe sub opercul. Vezica înotătoare este acoperită de un epiteliu respirator plin de capilare care asigură respirație accesorie cu aer. Sistemului circulator sanguin al țigănușului este caracteristic deoarece sângele curge din vezica înotătoare direct în sinusul venos și nu în vena portă ca la alți teleosteeni. Acest lucru subliniază funcția respiratorie
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
rănile sângerânde de la nivelul gurii (gingii, buze, limbă, etc) pot fi un factor de transmitere a unor viruși periculoși, cum ar fi virusul HIV, virusul B sau C. Prin sărut se pot transmite viroze, gripa, mononucleoză infecțioasă, infecții ale tractului respirator, herpes, gingivite, candidoza bucală sau meningita. Sărutul, în semnificația culturală generală, reprezintă expresia emoțională care oglindesc sentimentele de iubire ale unei persoane către o alta. Sărutul poate avea implicații afective, romantice, erotice, sexuale care permit conexiunea între persoană și obiectul
Sărut () [Corola-website/Science/328731_a_330060]
-
pe cadavre de animale în descompunere, excremente umane și animale, alimente în putrefacție, mai rar în răni. Larvele sunt necrofagi primari. Larva matură este vermiformă și dens spinulosă. Cefaloscheletul larvar are coarne dorsale bifurcate. În contrast cu larvele muștelor califoride, spiraculii (=orificiile respiratoare) caudali ai larvei sarcofagide sunt ascunși, retrași într-o fosă adânca și în plus au și benzi de spicule situate pe corp. Larvele muștelor "Sarcophaga" sunt practic imposibil de distins de cele ale speciilor "Wohlfahrtia". Dezvoltarea larvară în vreme caldă
Sarcophaga () [Corola-website/Science/328809_a_330138]
-
în gonopode (= pleopode modificate pentru funcția genitală). Pleopodele sunt biramate (adică formate din 2 ramuri: endopoditul,orientat spre interior și exopoditul, orientat spre exterior), sunt foliacee și servesc în principal la respirație. Exopoditul (= ramura exterioară a apendicelui biramat) pleopodelor este respirator, la oniscoide cu trahei. Branhiile sunt atașate de pleopode, inima este în pleon. La formele acvatice, funcție respiratoare au endopoditele, care sunt protejate la exterior de exopodite. Exopoditele primei perechi de pleopode sunt lungi și se unesc în plan median
Izopode () [Corola-website/Science/329458_a_330787]
-
interior și exopoditul, orientat spre exterior), sunt foliacee și servesc în principal la respirație. Exopoditul (= ramura exterioară a apendicelui biramat) pleopodelor este respirator, la oniscoide cu trahei. Branhiile sunt atașate de pleopode, inima este în pleon. La formele acvatice, funcție respiratoare au endopoditele, care sunt protejate la exterior de exopodite. Exopoditele primei perechi de pleopode sunt lungi și se unesc în plan median, formând un fel de capac de protecție. La formele terestre, funcția respiratorie este preluată de exopodite, care prezintă
Izopode () [Corola-website/Science/329458_a_330787]
-
i sau lisamfibiile (Lissamphibia) sunt o subclasă de amfibieni ce include toți amfibienii actuali (broaștele, salamandrele și gimnofionii). Sunt amfibieni în general de talie mică, cu corpul acoperit cu o piele glandulară subțire, vascularizată și umedă, funcționând și ca organ respirator cutanat, cu picioarele anterioare prevăzute numai cu 4 degete, unul dintre ele fiind dispărut; cu picioarele posterioare prevăzute cu 5 degete; cu un număr redus de oase dermice în bolta craniului; numai cu doi condili cranieni formați de exoccipitale; cu
Lisamfibieni () [Corola-website/Science/334960_a_336289]
-
nervilor periferici corespondenți, și histologic printr-un proces de demielinizare (distrugerea tecii de mielină care înconjoară fibrele nervoase) și care regresează cel mai adesea spontan. apare în 2/3 din cazuri după un episod infecțios gastrointestinal (frecvent cu "Campylobacter") sau respirator, care precede instalarea tabloului clinic cu 1-30 de zile (în medie 10-20 de zile) și pare să fie consecința unui răspuns imunitar declanșat de o agresiune, cel mai frecvent virală. Pe lângă formele idiopatice, există forme secundare unei infecții, vaccinări, hemopatii
Sindromul Guillain-Barré () [Corola-website/Science/336531_a_337860]
-
zile (între 3 zile și 1 lună), apare o paralizie a membrelor inferioare, care se extinde simetric la membrele superioare (tetraplegie) și la nervii cranieni, provocând paralizie facială, tulburări oculomotorii și de deglutiție. Poate apărea și o paralizie a mușchilor respiratori. A doua fază, perioadă în platou, cu durata medie de 11 zile (între 1 și 35 de zile), în care semnele precedente neurologice sunt stabile. Cea de a treia fază, care poate dura de la câteva săptămâni la luni (în medie
Sindromul Guillain-Barré () [Corola-website/Science/336531_a_337860]
-
pectorale sunt mici. Înotătoarea anală foarte alungită se întinde de la vârful cozii până la regiunea jugulară (aproape de origine înotătoarei pectorale) și se mișcă ondulatoriu, fiind folosită ca mijloc de locomoție. Cavitatea abdominală este foarte mult redusă și organele vitale (aparatul digestiv, respirator și circulator) se află în partea anterioară a corpului și constituie doar aproximativ 20% din lungimea peștelui. Anusul este deplasat sub cap, adesea în apropierea gurii. Partea posterioară a corpului conține trei perechi de organe electrice (organul principal, organul lui
Țipar electric () [Corola-website/Science/330483_a_331812]
-
obișnuit corpul rigid. Țiparul electric are o respirație dublă, branhială și bucală. Branhiile sunt vestigiale și sunt folosite mai mult pentru a elimina bioxidul de carbon, mai puțin pentru absorbția oxigenului. El respiră în mod obligatoriu aer atmosferic prin aparatul respirator accesoriu bucal. Până la 80% din oxigen este luat din bula de aer care se află în gura sa bogat vascularizată. Peștele se ridica la suprafață apei la fiecare câteva minute ca să înghită aer, reînnoind bula de aer. Respirație bucală îi
Țipar electric () [Corola-website/Science/330483_a_331812]
-
grețuri, vomă, anorexie, hepatomegalie, slăbiciune și somnolență. Adenovirusuri au fost depistate și în cazuri de tuse convulsivă, cu sau fără izolarea unei Bordetelle pertussis; semnificația adenovirusului în această boală este necunoscută. Adenovirusurile pot provoca și apariția unor boli în afara tractului respirator, precum boala diareică acută la copilul mic, generată de adenovirusurile tip 40 și 41, și cistita hemoragică, cauzată de adenovirusurile 11 și 21. Keratoconjunctivita epidemică, determinată cel mai frecvent de adenovirusurile 8, 19 și 37, se consideră că are ca
Adenoviroze () [Corola-website/Science/334288_a_335617]
-
perioadă, apar semne de leziuni hepatice urmate de icter precum afecțiuni ale rinichilor, iar în unele cazuri tulburări parțiale ale sistemului nervos central. După 2-3 zile, decese cauzate de un edem cerebral, colaps circulator, o purpură vasculară sau un stop respirator sunt ușor posibile. Dar chiar în cazul supraviețuirii rămân daune târzii: leziuni hepatice și renale precum deteriorarea creierului. Otrava este foarte puternică: Cantitatea letala a Giromtrinei este de aproximativ 1-2 g pentru un adult. Monometilhidrazina este mult mai toxică: aici
Zbârciog gras () [Corola-website/Science/335331_a_336660]
-
din genurile "Schistosoma", "Taenia", "Ascaris", "Ancylostoma" și "Necator". Gândacii de bucătărie sunt, de asemenea, importanți, deoarece oamenii pot deveni alergici la ei, în special prin expunerea constantă la ei. Aceste reacții alergice implică, de obicei, piele (urticaria) și / sau sistemul respirator (astmul bronșic). Studiile au arătat că persoanele care au reacții alergice cutanate sau bronșice la gândacii de bucătărie au niveluri crescute de anticorpi specifici față acești gândaci. Aceste reacții alergice pot fi grave și pot necesita tratament. Se recomandă mai
Gândac negru de bucătărie () [Corola-website/Science/331843_a_333172]
-
Pneumologia (din greaca "pneumon" = plămân + "logos" = știință) este o ramură a medicinei care studiază aparatul respirator (plămânii, bronhiile, pleura) în condiții normale și patologice. Pneumologia include depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor care suferă de boli ale aparatului respirator (boli pulmonare, bronșice, pleurale și ale mediastinului), prin mijloace nechirurgicale. Cu tratamentul chirurgical al aparatului respirator se
Pneumologie () [Corola-website/Science/335809_a_337138]
-
Pneumologia (din greaca "pneumon" = plămân + "logos" = știință) este o ramură a medicinei care studiază aparatul respirator (plămânii, bronhiile, pleura) în condiții normale și patologice. Pneumologia include depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor care suferă de boli ale aparatului respirator (boli pulmonare, bronșice, pleurale și ale mediastinului), prin mijloace nechirurgicale. Cu tratamentul chirurgical al aparatului respirator se ocupă altă ramură a medicinei - chirurgia toracică, care include diagnosticul și tratamentul operator al afecțiunilor traheobronhopulmonare, ale mediastinului, pericardului, esofagului, diafragmului și ale
Pneumologie () [Corola-website/Science/335809_a_337138]
-
aparatul respirator (plămânii, bronhiile, pleura) în condiții normale și patologice. Pneumologia include depistarea, diagnosticarea, tratarea și recuperarea bolnavilor care suferă de boli ale aparatului respirator (boli pulmonare, bronșice, pleurale și ale mediastinului), prin mijloace nechirurgicale. Cu tratamentul chirurgical al aparatului respirator se ocupă altă ramură a medicinei - chirurgia toracică, care include diagnosticul și tratamentul operator al afecțiunilor traheobronhopulmonare, ale mediastinului, pericardului, esofagului, diafragmului și ale peretelui toracic și pleurei. Pneumoftiziologia este o ramură a medicinei care care include pneumologia și ftiziologia
Pneumologie () [Corola-website/Science/335809_a_337138]
-
Filipine. Cu toate că niciun caz clinic la om nu a fost înregistrat, mai mulți îngrijitori de animale au dezvoltat anticorpi IgG specifici pentru specia Reston. Specia Reston a fost din nou identificată în 2009 în Filipine în timpul unei epidemii de sindrom respirator care a afectat porcii domestici din mai multe ferme. Epidemia actuală de Ebola din Africa de Vest (primele cazuri au fost notificate în martie 2014) este cea mai importantă și cea mai complexă de la descoperirea virusului în 1976. Ea a cauzat mai
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
mai mare de două zile, sunt elemente de suspiciune a unei infecții cu virusul Ebola și se vor lua măsuri în consecință. Personalul care se ocupă de animale bolnave trebuie să poarte echipament de protecție, incluzând mănuși de cauciuc și respiratoare cu mască facială. Nu există decât tratament simptomatic, iar vaccinul este un deziderat. În lipsa tratamentului eficient și vaccinului pentru oameni, gradul de conștientizare la factorii de risc și cunoașterea măsurilor de protecție care trebuie luate individual sunt singura modalitate de
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
de la 0,5 la 7 milimetri și pot fi văzute ușor la un microscop optic. Sunt eutelice, adică toți indivizii dintr-o specie au același număr de celule, făcând numărul celulelor un criteriu de identificare folositor. Dicyemidele nu au sistem respirator, circulator, excretor, digestiv și nervos. Structura organismului este simplă: o singură celulă axială înconjurată de un înveliș de 20 - 30 de celule cu cili. Regiunea anterioară a organismului se numește „calotă” și folosește la atașarea parazitului la suprafața rinichiului gazdei
Dicyemida () [Corola-website/Science/333737_a_335066]
-
opistocelice (cu corpul concav posterior și convex anterior), un caracter unic printre pești. În intestin se află numai un rest de valvulă spirală, care mărește suprafața sa de absorbție, iar la începutul intestinului se găsesc numeroase apendice pilorice. Spiraculul (orificiul respirator extern) nu se păstrează la animalul adult, iar pseudobranhia (branhia falsă) sa care primește sânge oxigenat, este deplasată pe fața internă a operculului. Tot aici este deplasată și hemibranhia corespunzătoare arcului hioidian, care primește sânge venos. Cele două branhii se
Lepisosteiforme () [Corola-website/Science/333788_a_335117]
-
(în engleză: "MERS" - "Middle East Respiratory Syndrome") este o afecțiune respiratorie virală provocată de un nou coronavirus - coronavirusul sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV) descoperit pentru prima oară în 2012 în Arabia Saudită. Virusul infectează în primul rând sistemul respirator, dar în cazuri grave, poate afecta mai multe sisteme de organe. Virusul MERS-CoV pare să circule în întreaga Peninsula Arabica, în special
Sindromul respirator din Orientul Mijlociu () [Corola-website/Science/334634_a_335963]
-
(în engleză: "MERS" - "Middle East Respiratory Syndrome") este o afecțiune respiratorie virală provocată de un nou coronavirus - coronavirusul sindromului respirator din Orientul Mijlociu (MERS-CoV) descoperit pentru prima oară în 2012 în Arabia Saudită. Virusul infectează în primul rând sistemul respirator, dar în cazuri grave, poate afecta mai multe sisteme de organe. Virusul MERS-CoV pare să circule în întreaga Peninsula Arabica, în special în Arabia Saudită, unde se află cea mai mare parte a cazurilor raportate din 2012 (> 85%). Mai multe cazuri
Sindromul respirator din Orientul Mijlociu () [Corola-website/Science/334634_a_335963]
-
raportate din 2012 (> 85%). Mai multe cazuri au fost raportate în afara Orientului Mijlociu, dar cele mai multe dintre aceste infecții par ar fi fost dobândite în Orientul Mijlociu și exportate în afara regiunii. Din 2012, au fost raportate aproape 1400 de cazuri cu sindrom respirator din Orientul Mijlociu în 26 de țări. Actualul focar din Republica Coreea este cel mai important observat în afara Orientului Mijlociu. Corona virusurile constituie o vastă familie de virusuri care pot provoca diverse afecțiuni, de la o răceală banală (guturai) până la sindromul acut
Sindromul respirator din Orientul Mijlociu () [Corola-website/Science/334634_a_335963]