6,508 matches
-
sursele din care urmau să fie finanțate plățile despăgubirilor, procedurile de urmat pentru stabilirea sumei și pentru plata efectivă a despăgubirilor. Rolul decizional al comisiei județene pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 , competentă în ultimă instanță a pronunța decizii de retrocedare și de acordare a despăgubirilor (a se vedea paragraful 30 de mai sus), a fost anulat. Comisiilor județene li s-a acordat numai un rol de transmitere a cererii beneficiarului la Comisia centrală pentru stabilirea despăgubirilor (Comisia centrală), care trebuia
HOTĂRÂRE din 9 decembrie 2008 în Cauza Viaşi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211723_a_213052]
-
de a valida sumele finale de plată și de a emite titluri de proprietate sau de plată, la propunerea unor "evaluatori desemnați" pentru a stabili valoarea bunurilor (art. 16). În vederea plății despăgubirilor acordate de Comisia centrală în baza legilor privind retrocedările, a fost înființat un organism de plasament colectiv de valori mobiliare, numit Fondul Proprietatea. Art. 12 alin. (4) din Legea nr. 247/2005 prevedea ca Fondul Proprietatea să adopte, în cel mult 30 de zile de la înființarea sa, măsurile necesare
HOTĂRÂRE din 9 decembrie 2008 în Cauza Viaşi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211723_a_213052]
-
4) din Legea nr. 247/2005 prevedea ca Fondul Proprietatea să adopte, în cel mult 30 de zile de la înființarea sa, măsurile necesare în vederea cotării la Bursă a acțiunilor sale, pentru ca beneficiarii deciziilor de despăgubire emise în baza legilor privind retrocedările să poată să le vândă și să încaseze prețul în orice moment. 39. La data de 15 septembrie 2005, Guvernul a adoptat regulamentul de aplicare a Legii nr. 247/2005 . 40. Fondul Proprietatea a fost înființat în luna decembrie 2005
HOTĂRÂRE din 9 decembrie 2008 în Cauza Viaşi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211723_a_213052]
-
decembrie 2007 Comisia centrală eliberase 5.188 de titluri de despăgubire, dintre care 506 au fost executate efectiv de ANRP. 46. În lipsa unor statistici globale oficiale, organizația neguvernamentală "Societatea Academică din România" a efectuat un studiu asupra situației cererilor de retrocedare, pe care l-a publicat în septembrie 2008. Potrivit acestui raport, mai mult de 200.000 de cereri de retrocedare fuseseră depuse la nivelul întregii țări, dintre care numai 46.000 fuseseră transmise, până la data raportului, de către autoritățile locale la
HOTĂRÂRE din 9 decembrie 2008 în Cauza Viaşi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211723_a_213052]
-
46. În lipsa unor statistici globale oficiale, organizația neguvernamentală "Societatea Academică din România" a efectuat un studiu asupra situației cererilor de retrocedare, pe care l-a publicat în septembrie 2008. Potrivit acestui raport, mai mult de 200.000 de cereri de retrocedare fuseseră depuse la nivelul întregii țări, dintre care numai 46.000 fuseseră transmise, până la data raportului, de către autoritățile locale la ANRP. Aceasta acordase despăgubiri către 3.620 de persoane. Raportul a scos în evidență faptul că peste 30.000 de
HOTĂRÂRE din 9 decembrie 2008 în Cauza Viaşi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211723_a_213052]
-
țări, dintre care numai 46.000 fuseseră transmise, până la data raportului, de către autoritățile locale la ANRP. Aceasta acordase despăgubiri către 3.620 de persoane. Raportul a scos în evidență faptul că peste 30.000 de dosare referitoare la legile privind retrocedările se aflau pe rolul instanțelor din municipiul București. D. Jurisprudența internă în materie de retrocedări 47. Până în septembrie 2004, ținând cont de numărul tot mai mare de cereri formulate de beneficiarii unei decizii de retrocedare în natură care nu putea
HOTĂRÂRE din 9 decembrie 2008 în Cauza Viaşi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211723_a_213052]
-
ANRP. Aceasta acordase despăgubiri către 3.620 de persoane. Raportul a scos în evidență faptul că peste 30.000 de dosare referitoare la legile privind retrocedările se aflau pe rolul instanțelor din municipiul București. D. Jurisprudența internă în materie de retrocedări 47. Până în septembrie 2004, ținând cont de numărul tot mai mare de cereri formulate de beneficiarii unei decizii de retrocedare în natură care nu putea fi executată și având în vedere lipsa unei hotărâri care să stabilească modul de calcul
HOTĂRÂRE din 9 decembrie 2008 în Cauza Viaşi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211723_a_213052]
-
dosare referitoare la legile privind retrocedările se aflau pe rolul instanțelor din municipiul București. D. Jurisprudența internă în materie de retrocedări 47. Până în septembrie 2004, ținând cont de numărul tot mai mare de cereri formulate de beneficiarii unei decizii de retrocedare în natură care nu putea fi executată și având în vedere lipsa unei hotărâri care să stabilească modul de calcul al valorii terenurilor, mai multe instanțe judecătorești au stabilit valoarea despăgubirilor care trebuiau plătite, bazându-se pe expertize și aplicând
HOTĂRÂRE din 9 decembrie 2008 în Cauza Viaşi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211723_a_213052]
-
printr-un reviriment parțial al jurisprudenței, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat într-o Decizie din 9 martie 2007 că instanțele nu sunt competente să stabilească valoarea despăgubirilor care urmau să le fie plătite beneficiarilor unei decizii de retrocedare. Instanța supremă a statuat că această regulă nu comportă decât o singură excepție: situația în care beneficiarii obținuseră, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005 , o dispoziție administrativă ce stabilește cuantumul despăgubirilor, aceștia având posibilitatea de a o
HOTĂRÂRE din 9 decembrie 2008 în Cauza Viaşi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211723_a_213052]
-
Apel Constanța a făcut trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a constatat că statul român nu își îndeplinise obligația pozitivă de a reacționa în timp util și de o manieră coerentă în raport cu problema de interes general a retrocedării bunurilor trecute în patrimoniul statului prin efectul decretelor de naționalizare. Ea a statuat, prin urmare, că atunci când restituirea în natură a unui imobil nu era posibilă în temeiul Legii nr. 10/2001 statul trebuia să acorde despăgubiri beneficiarului dreptului de
HOTĂRÂRE din 9 decembrie 2008 în Cauza Viaşi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211723_a_213052]
-
nu este afectat de niciun alt motiv de inadmisibilitate. Prin urmare, trebuie declarat admisibil. B. Asupra fondului 1. Argumentele părților 55. Reclamantul consideră că, în general, statul român a încălcat de două ori dreptul la respectarea bunurilor beneficiarilor legilor privind retrocedările: în primul rând, prin faptul că a schimbat în mod repetat procedurile stabilite de aceste legi și, în al doilea rând, prin faptul că a omis să adopte cu celeritate regulamente de aplicare, drept care părțile interesate nu au putut să
HOTĂRÂRE din 9 decembrie 2008 în Cauza Viaşi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211723_a_213052]
-
protejat de art. 1 din Protocolul nr. 1, deoarece dreptul său de creanță împotriva statului a fost recunoscut fără echivoc de toate autoritățile. Din momentul în care statul a stabilit condițiile care trebuiau întrunite pentru a beneficia de dreptul la retrocedare ar fi trebuit adoptate rapid reguli care să permită exercitarea acestui drept. În caz contrar, el ar fi trebuit să fie autorizat fie să negocieze valoarea despăgubirilor în schimbul terenului său, fie să obțină aceste despăgubiri pe cale judiciară. Or, pe lângă faptul
HOTĂRÂRE din 9 decembrie 2008 în Cauza Viaşi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211723_a_213052]
-
despăgubirilor astfel fixate poate fi considerat rezonabil. În orice caz, Guvernul consideră că întârzierea în stabilirea despăgubirilor pe care reclamantul este îndreptățit să le primească este justificată, așadar "necesară într-o societate democratică", din cauza dificultății reorganizării agriculturii în urma legilor privind retrocedările, reorganizare în care au fost implicate mai multe ministere: Ministerul Internelor și Administrației, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, precum și Ministerul Finanțelor Publice. În esență, Guvernul apreciază că reclamantul nu s-a aflat niciodată într-o stare de incertitudine în ceea ce privește
HOTĂRÂRE din 9 decembrie 2008 în Cauza Viaşi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211723_a_213052]
-
fost prelungit în mod expres de mai multe ori, până în luna iulie 2004, fără ca el să fie în final respectat, deoarece normele adoptate au intrat în vigoare abia în luna octombrie. Ulterior, în luna iulie 2005, toate prevederile referitoare la retrocedări, inclusiv cele privind stabilirea valorii și plata despăgubirilor, au fost reformulate prin Legea nr. 247/2005 și prin regulamentul său de aplicare, adoptat la data de 15 septembrie 2005 (paragrafele 38-39 de mai sus), care au fost din nou modificate
HOTĂRÂRE din 9 decembrie 2008 în Cauza Viaşi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211723_a_213052]
-
executare. Acționând astfel, autoritățile l-au împiedicat pe reclamant să se bucure de bunul la care are dreptul de mai mulți ani. 71. Guvernul a oferit ca justificare dificultățile legate de organizarea administrației, obligată să pună în aplicare legile privind retrocedările. Cu toate acestea, Curtea constată că dificultățile de ordin organizatoric ale autorităților competente în implementarea măsurilor privind retrocedările sunt consecința modificărilor repetate pe cale legislativă ale mecanismului de restituire. Curtea a considerat deja că aceste modificări au fost inoperante în plan
HOTĂRÂRE din 9 decembrie 2008 în Cauza Viaşi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211723_a_213052]
-
de mai mulți ani. 71. Guvernul a oferit ca justificare dificultățile legate de organizarea administrației, obligată să pună în aplicare legile privind retrocedările. Cu toate acestea, Curtea constată că dificultățile de ordin organizatoric ale autorităților competente în implementarea măsurilor privind retrocedările sunt consecința modificărilor repetate pe cale legislativă ale mecanismului de restituire. Curtea a considerat deja că aceste modificări au fost inoperante în plan practic și că au creat un climat de incertitudine juridică (a se vedea, printre numeroasele hotărâri împotriva României
HOTĂRÂRE din 9 decembrie 2008 în Cauza Viaşi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211723_a_213052]
-
pe care au luat-o evenimentele în cazul s��u; el rezultă dintr-un cadru legal, reglementar și administrativ care s-a dovedit a fi neadecvat, implementat de autorități vizând o categorie determinată de cetățeni, și anume beneficiarii măsurilor de retrocedare a bunurilor naționalizate sau confiscate de statul comunist. 76. Existența acestei probleme și caracterul său sistemic au fost deja recunoscute de autoritățile române, fiind confirmate prin mai multe decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și prin ordonanța de
HOTĂRÂRE din 9 decembrie 2008 în Cauza Viaşi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211723_a_213052]
-
a Guvernului menționate în prezenta hotărâre (paragrafele 41 și 48 de mai sus). Astfel, în Decizia sa din data de 4 aprilie 2006, Înalta Curte de Casație și Justiție a denunțat lipsa de diligență a autorităților competente în materie de retrocedare și a statuat că trebuia "eliminat cât mai rapid posibil echivocul situațiilor juridice incerte". La rândul său, Guvernul a subliniat dificultățile existente în punerea în posesie a beneficiarilor legilor privind retrocedările și, chiar mai mult, în respectarea angajamentelor internaționale asumate
HOTĂRÂRE din 9 decembrie 2008 în Cauza Viaşi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211723_a_213052]
-
lipsa de diligență a autorităților competente în materie de retrocedare și a statuat că trebuia "eliminat cât mai rapid posibil echivocul situațiilor juridice incerte". La rândul său, Guvernul a subliniat dificultățile existente în punerea în posesie a beneficiarilor legilor privind retrocedările și, chiar mai mult, în respectarea angajamentelor internaționale asumate de România. Subscriind la aceste aprecieri, Curtea a constatat că faptele cauzei dezvăluie existența unei imperfecțiuni în ordinea juridică română, care a condus la situația că o întreagă categorie de particulari
HOTĂRÂRE din 9 decembrie 2008 în Cauza Viaşi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211723_a_213052]
-
la nesfârșit, care nu s-a remediat încă și pentru care justițiabilii nu dispun de nicio cale de atac internă. 78. Pe deasupra, peste o sută de cereri aflate pe rolul Curții, introduse de persoane la care se referă legile privind retrocedările, ar putea da ocazia, în viitor, unor noi hotărâri care constată încălcarea Convenției. Acest fapt nu este numai un factor agravant în ceea ce privește responsabilitatea statului față de Convenție pentru o situație trecută sau actuală, ci și o amenințare pentru eficiența pe viitor
HOTĂRÂRE din 9 decembrie 2008 în Cauza Viaşi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211723_a_213052]
-
în art. 1 din Protocolul nr. 1, ținând cont de principiile enunțate de jurisprudența Curții în materie de despăgubire (Hotărârea Broniowski citată anterior, paragrafele 147-151, 176 și 186). Aceste obiective ar putea fi atinse, de exemplu, prin modificarea mecanismului de retrocedare actual, cu privire la care Curtea a constatat anumite puncte slabe, și implementarea de urgență a unor proceduri simplificate și eficiente, bazate pe măsuri legislative și reglementare coerente, care să poată păstra un just echilibru între diferitele interese aflate în joc. B.
HOTĂRÂRE din 9 decembrie 2008 în Cauza Viaşi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211723_a_213052]
-
o situație echivalentă cu cea în care s-ar fi aflat dacă cerințele art. 1 din Protocolul nr. 1 nu ar fi fost încălcate. Cu toate acestea, ținând cont de constatările prezentei hotărâri din care reiese că sistemul actual de retrocedare nu este eficient, Curtea apreciază că nu are altă opțiune decât să acorde suma care, în opinia sa, ar constitui o soluționare definitivă și completă a prezentului litigiu patrimonial (a se vedea, printre altele, Ramadhi și alți 5 împotriva Albaniei
HOTĂRÂRE din 9 decembrie 2008 în Cauza Viaşi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211723_a_213052]
-
de stat, Fondul național de dezvoltare la dispoziția Guvernului, aprobat anual prin legea bugetului de stat, cu următoarele subdiviziuni: ... a) fondul destinat finanțării proiectelor de investiții în infrastructură și a altor proiecte prioritare; ... b) fondul destinat finanțării necesităților provocate de retrocedarea/restituirea activelor imobiliare; ... c) fondul destinat suplimentării fondurilor necesare derulării unor programe/proiecte care beneficiază de finanțare din fonduri europene, inclusiv pentru prefinanțarea și cofinanțarea acestora. ... (2) Fondul național de dezvoltare la dispoziția Guvernului se repartizează, la propunerea unor ordonatori
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 113 din 21 decembrie 2006 (*actualizată*) privind înfiinţarea Fondului naţional de dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211838_a_213167]
-
Finanțelor. ... (5) În subordinea Ministerului Economiei și Finanțelor funcționează Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, constituită prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare, precum și Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România și Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, constituite prin Hotărârea Guvernului nr. 1.164/2002 pentru aprobarea
HOTĂRÂRE nr. 386 din 25 aprilie 2007 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei şi Finanţelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193156_a_194485]
-
Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare, precum și Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România și Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, constituite prin Hotărârea Guvernului nr. 1.164/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor
HOTĂRÂRE nr. 386 din 25 aprilie 2007 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei şi Finanţelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193156_a_194485]