8,987 matches
-
fost Încălcat, iar poziția incomodă a fost resimțită de către toți participanții. Perspectiva recăpătării confortului personal i-a făcut să nu fie ostili față de adversar (cel ce avea sarcina de a reface unitatea cercului), primind ca pe o adevărată binecuvântare orice reușită a acestuia. Efectul a fost implicarea tuturor copiilor În „lupta cu obstacolul”, În refacerea unității cercului. d) „sculpturi din corpuri umane” a fost un exercițiu prin care am urmărit: focalizarea atenției asupra propriului corp; conștientizarea conexiunilor dintre unele reacții fiziologice
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
oferit copiilor libertatea de expresie. Crearea unei povestiri pe baza elementelor modelate a ridicat Însă unele probleme emoționale și blocaje În cazul unor copii. Dar se poate considera că exercițiul a avut un efect benefic pentru copii, finalizându-se cu reușita verbalizării poveștii de către fiecare. Pentru unii copii atât modelarea În plastilină, cât și povestirea au constituit un bun prilej de descărcare emoțională, de proiecție a propriilor nevoi, trebuințe. A cincea ședință a avut ca obiectiv abilitarea pentru o mai bună
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
a preciza ce calități umane și-ar dori să aibă; dar aceasta nu dovedește o insuficientă cunoaștere de sine, ci mai degrabă o insuficientă cunoaștere a cumulului de calități umane existente, datorită vârstei. Exercițiul s-a dovedit a fi o reușită atunci când copiii au dat cu plăcere cutiei să depoziteze În ea acele calități de care vor să scape: răutate, egoism, invidie, mândrie, lenevie, ură, minciună, lăcomie. S-au simțit cu totul alte persoane după ce „au aruncat tot ceea ce era mai
MODALITĂȚI DE INTERVENȚIE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR DE COMPORTAMENT LA ELEVII CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela BOHOSIEVICI, Alina VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2183]
-
V. Klaus nu se dezminte, în ciuda manierei utilitariste și expeditive cu care a reglat problemele cu Slovacia. Profilul militanților ODS-ului exprimă o trăsătură constantă: este vorba de oameni noi, care sub regimul precedent s-au dedicat sferei private asigurîndu-și reușita profesională: Vaclav Klaus era unul dintre cei mai străluciți experți ai Institutului de Previziuni Economice din Praga, iar Peter Cermak era medic. Ei sînt foarte reprezentativi pentru atitudinea de mijloc a cehilor: ostili comunismului fără să ajungă la dizidență și
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
formativ. Capitolul 2 Finalitățile educației: paradigma priorității formării competențelor versus paradigma transmiterii și însușirii cunoștințelor 2.1. Finalitățile educației în fața schimbării de paradigmă Acuza tot mai evidentă adusă educației formale, sistemului educativ atual că nu formează explicit eficient, eficace pentru reușita, succesul socio-profesional ulterior finalizării programelor sale, a determinat reconsiderarea elementelor de bază ale acesteia. În primul rând, prin redefinirea problematicii finalităților sale, dar în contextul general al educației, concepută a se realiza de-a lungul întregii vieți, tocmai pentru continua
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
așteptările proprii, ale societății, ale profesiunii, ale mediului. Din perspectiva paradigmei umaniste, firesc era atunci ca, esențial, să se redefinească un mai bun echilibru între diferitele dimensiuni ale personalității, în raport cu aceste așteptări, iar nu numai a celor cerute prioritar de către reușita profesională anume a competențelor? Sau ea dorește să arate depășirea, nevoia de schimbare a acestei paradigme, care a ilustrat în istoria educației un echilibru general, în jurul dimensiunilor clasice ale educației, ca dezvoltare integrală a personalității? Sau dacă se urmărește această
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
transformare, dinamică, diversificare, complexitate, adaptabilitate, flexibilitate. La fel, educația școlară trebuie să revadă relația competență-performanță (Roegiers și De Ketele, 2001, pp. 20-21), unde ultima arată mijlocul de realizare a scopului, a sarcinii, este soluția de succes, arată nivelul rezolvării, al reușitei. Iar competența devine mijlocul de formare pentru performanța realizării sarcinii, este instrumentul efectiv aici, ceea ce înseamnă că ea trebuie formată în această perspectivă, ca soluția de succes. Dacă performanța se măsoară prin reușite, iar competența prin potențialul îndeplinirii lor, de unde
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
soluția de succes, arată nivelul rezolvării, al reușitei. Iar competența devine mijlocul de formare pentru performanța realizării sarcinii, este instrumentul efectiv aici, ceea ce înseamnă că ea trebuie formată în această perspectivă, ca soluția de succes. Dacă performanța se măsoară prin reușite, iar competența prin potențialul îndeplinirii lor, de unde și nevoia de experiență, ca mijloc de formare, atunci "competențele de bază" devin principale în formarea inițială, pentru că dau minimele cunoștințe, abilități, proceduri pentru situații concrete, comune ale practicii ulterioare efective. Din perspectiva
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
rezultate așteptate și apreciate prin evaluare sumativ-integrativă, care depind de raportarea la contextul, circumstanțele externe facilitatoare, nefiind suficiente numai scopul, proiectul, efortul propriu. Apoi performanțele nu se confundă cu succesul, pentru că reflectă calitatea obținută în raport cu așteptările, nu doar simpla îndeplinire, reușită. De aceea conceptul de "competență de performanță" nu poate fi decât raportat la ansamblul mobilizat al achizițiilor și rezultatelor, în urma rezolvării calitative a sarcinilor. Dar este efect și al depășirii constrângerilor, al folosirii oportunităților, date de particularitățile interne și externe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sale. Utilizează strategiile sale de acțiune, cognitive și metacognitive, dar recurge și la o autoevaluare a propriului demers de rezolvare. ► Recurge continuu la o privire retrospectivă asupra sarcinii propuse și creează legături între noile performanțe și progresul realizat. ► Precizează rațiunile reușitelor și dificultăților care sunt sub controlul său: efortul, metoda utilizată, atenția, atitudinea, experiența, trăirile ș.a. ► Evaluează starea sa de satisfacție prin raportare la demersuri, strategii utilizate abilități, capacități dezvoltate, prin diferite tehnici de evaluare. ► Aplică sau transferă achizițiile în alte
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
generale de bază, din care vor deriva apoi roluri specifice și variate subcompetențe), încât să fie susținută apoi alegerea, precizarea metodologiei de realizare, utilizare și evaluare a lor în activitatea efectivă specifică: ► Roluri și competențe generale și specifice, care asigură reușita profesională și abordarea instruirii în clasă: competență științifică generală și pedagogică, competență în înțelegerea esenței și rolului constructivismului, competență culturală generală, capacități cognitive formate și antrenate constructivist. ► Roluri și competențe constructiviste, implicate în leadershipul și managementul instruirii în clasă: de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pe activități multiculturale, mai mult decât pe conținuturi. • Este o structurare a diferitelor experiențe de învățare, planificate și oferite pentru realizarea obiectivelor predeterminate (finalități, conținuturi, abilități specifice, procese, metode, mijloace, activități de predare și învățare, relații, măsurare, evaluare, criterii de reușită, mediu educativ, resurse umane, gestionare). Nu se limitează numai la sensul ideologic (transmiterea de valori) sau la cel tehnic (transmiterea de modalități și metode) sau la limitarea câmpului de aplicare a lumii educației și formării prin politica educației, prin raportarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Deși se afirmă și dificultăți, mai ales în faza schimbării de paradigmă (rezistență, inconstanță, șovăială, lipsă de experiență), totuși ele pot fi depășite progresiv prin interacțiuni variate între cei implicați, la nivel intern și extern, prin antrenare, stimulare, valorificare a reușitelor sau a erorilor. Prin implicațiile sale metodologice, nu simple în aplicare, constatăm că această paradigmă este acceptată de către numeroși practicieni doar ca metodă de organizare (în sensul larg) altfel a instruirii. Sensul ei este văzut doar ca focalizare pe modul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
clasă, în activitatea de învățare, ci mai ales în plan nonformal. • Atragerea diferențiată în instruire este discriminatorie. • Părinții sunt factori externi, care nu influențează. Criterii de succes, performanță • Succesul nu este limitat, ci continuu îmbunătățit, la nivel individual, al școlii. • Reușita se constată în transferabilitatea celor învățate direct, în interpretarea bazată pe experiențe și credințe anterioare, pe calitatea înțelegerii și construcției învățării. • Sunt promovate drept criterii prioritare: gradul de motivare pentru învățare, calitatea pătrunderii în esență, dezvoltarea tehnicilor de învățare, cantitatea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
învățării. • Sunt promovate drept criterii prioritare: gradul de motivare pentru învățare, calitatea pătrunderii în esență, dezvoltarea tehnicilor de învățare, cantitatea și calitatea experiențelor, coeficientul de eficiență, calitatea rezolvării problemelor complexe, afirmarea individualității. • Succesul este limitat la rezultate imediate și artificiale. • Reușita se raportează la cantitatea de informații reținute sau cunoștințe achiziționate, la folosirea celor anterior învățate. • Sunt acceptate reușitele care depind de resursele inițiale, de nivelul acumulărilor fiecărui educat, de modul de respectare a curriculumului, de cantitatea și calitatea resurselor informaționale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
învățare, cantitatea și calitatea experiențelor, coeficientul de eficiență, calitatea rezolvării problemelor complexe, afirmarea individualității. • Succesul este limitat la rezultate imediate și artificiale. • Reușita se raportează la cantitatea de informații reținute sau cunoștințe achiziționate, la folosirea celor anterior învățate. • Sunt acceptate reușitele care depind de resursele inițiale, de nivelul acumulărilor fiecărui educat, de modul de respectare a curriculumului, de cantitatea și calitatea resurselor informaționale, de gradul de implicare în activitate, de calitatea competențelor de instruire. Criterii Paradigma centrării pe educat (pe învățare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ca destăinuire, solicitarea unui sfat, confruntarea cu altă opinie și interpretare, formularea de explicații pentru înțelegere, verificare a autoaprecierii făcute sau recursul la consilierea psihopedagogică. Folosirea valențelor diferitelor exemple, portrete/postere ale unor personalități, modele umane reale sau ideale de reușită sau eșec în autoformare, autoinstruire, autocunoaștere, autostimulare, pentru Categorii Metode și procedee Metode propriu-zise pentru autoeducație autocorectare sau schimbare a metodelor de autoinfluențare a conduitei, a modului de gândire sau utilizarea exemplelor din contextul, mediul înconjurător prin efectele pe care
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
acestor activități, ca expresie a atitudinii de rezistență a educatorilor în fața schimbării (acum în proiectare): • copierea simplă a modelelor tradiționale și stereotipizate, • recursul la sesizarea empirică sau prin încercare-eroare și nu științifică sau reflexivă a nevoii de eficientizare, • repetarea unor reușite în noi situații care nu au însă aceleași particularități, • respectarea întocmai a metodicilor clasice și exprimarea neîncrederii în noi variante, • generalizarea la orice lecție a unor structuri recomandate în anumite cercetări, • slaba colaborare în grupul de educatori pentru valorizarea experiențelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pp. 1-12), constatăm că schimbarea de paradigmă în evaluare a fost raportată la determinări variate. Tabel 18: Evaluarea în fața a noi determinări • Dezbaterile în jurul crizei valorilor în formare și evaluare. • Reorientarea educației prin centrare pe educat, pentru învățarea, formarea necesare reușitei, succesului în realitatea ulterioară. • Nevoia de a reanaliza întreg sistemul educațional, pentru a lua decizii, a regla, a trece de inerția constatată în fața așteptărilor sociale, a modifica atitudinea față de diferențele individuale, a articula selecția cu formarea, a reconcepe curriculumul astfel
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
evidențierea unei game ample de sensuri ale abordării ei: ► Pedagogic, fiind strâns corelată cu metodologia educațională, în contextul paradigmei curriculumului, evaluarea poate deveni: • importantă prin rolul de sursă de retroacțiune pentru remediere, prin autoevaluare pentru maturizare și motivare în obținerea reușitei, • relevantă prin modul cum se realizează prin comunicare, • funcțională prin rolurile diferite îndeplinite în evoluția procesului în raport cu momentul aplicării (funcția diagnostică și de planificare, funcția formativă și de reglare, funcția sumativ-integrativă și de sancționare) și • eficientă prin calitățile instrumentelor folosite
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
nu a determinat dispariția măsurării, ci a integrat-o în apreciere-evaluare (Scallon, 2004, p. 2), împreună cu reflecții psihopedagogice asupra proceselor, cu ideea de continuitate în evaluarea diferitelor acțiuni și cuplarea diferitelor tehnici de verificare și evaluare, cu accentul pe evaluarea reușitei și pe evaluarea globală a tot ceea ce s-a învățat, nu în sine, separat, ci aplicat, prin rezolvarea de situații complexe, reale. ► Evaluarea o avem în vedere și ca o practică socială, un fapt de conduită interactivă, sub două atribute
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ci să fie transdisciplinare. Atunci pot fi incluse în procesul complex al evaluării și aspecte metodologice, proiective, criteriale (Roegiers, 2004 b, pp. 27-37, 69-70, 92-94): • ce anume resurse să se evalueze la sfârșitul școlii, necesare integrării ulterioare și să condiționeze reușita elevului, • ce criterii să intre în baremul de corectare, • cum să se construiască probele, • cum corespund diferite tipuri de probleme cu tipurile de educați, • ce tipuri de achiziții pot să dovedească reușita în formare, • ce efecte psihologice și motivaționale are
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sfârșitul școlii, necesare integrării ulterioare și să condiționeze reușita elevului, • ce criterii să intre în baremul de corectare, • cum să se construiască probele, • cum corespund diferite tipuri de probleme cu tipurile de educați, • ce tipuri de achiziții pot să dovedească reușita în formare, • ce efecte psihologice și motivaționale are această evaluare în construcția evaluării, • cum sunt afectați ceilalți factori educativi în fața eșecului educaților, • ce valoare au informațiile vizate și culese (de patru tipuri: realizate de către elevi, reprezentări ale diverșilor actori despre
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și a modelelor sale, determină pe unii cercetători (Bonniol și Vial, 1997, pp. 21-45) să considere esențiale trei dintre cele conturate în timp, teoretic și practic: • evaluarea prin produse (prin măsurare, prin examinare docimologică), • evaluarea prin proceduri, ca gestiune (a reușitei, cea sistematică, pentru remediere, a categoriilor de sarcini de tip formator, cea reglatorie) și • evaluarea prin procese, pentru găsirea sensului educației (competențe integrative în situații reale complexe). Autorii găsesc că, interpretativ, cele trei (micro)paradigme explică rațiunile evidențierii lor interogațiile
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sau rezolvate în raport cu teoria și cu așteptările reale, pentru a înțelege dinamica și multiplele perspective de analiză, prin proceduri calitative). Explică dificultățile întâmpinate făcând retroacțiunea activă, eficace (întărește motivația, propune o orientare în activitate, pune în paralel performanța cu exigențele reușitei, este oportună și utilă imediat, măsoară progresul prin raportare la un model-standard, utilizează un limbaj descriptiv, transmite un comentariu particularizat și corectiv, utilizează performanța ca ilustrare a eforturilor, evidențiază esențialul și face sinteza, leagă performanța de o finalitate). Conținut • Oferă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]