5,274 matches
-
iar începând cu anul 1964 satul poartă numele "Valea Lungă Română". La recensământul din 2002, populația satului era de 166 locuitori, dintre care 160 români. Recensămintele religioase din 1869 și din 1880 arată că în secolul XVIII, majoritatea credincioșilor trecuseră de la ritul ortodox la cel greco-catolic. În schimb, în 1890 toată populația apare ca fiind ortodoxă. Din 1900 până în 1930, apare din nou majoritar greco-catolică. După această dată, greco-catolcii trec înapoi la ortodoxism. La recensămintele din 1992 și din 2002, majoritatea locuitorilor
Valea Lungă Română, Timiș () [Corola-website/Science/301407_a_302736]
-
că revenise în Transilvania și a rămas acolo după unirea cu Regatul Român. El s-a recăsătorit și a murit la Timișoara. Din cauza originii tatălui, Attila a fost înregistrat în registrul stării civile ungare ca fiind de religie creștină de rit oriental, adică ortodoxă. Această identitate "excentrică" a contribuit și ea, se pare, alături de circumstanțele abandonării de către tatăl, la sentimentul de înstrăinare pe care poetul l-a avut adesea pe parcursul vieții. a menționat uneori cu ironie subiectul "apartenenței" sale religioase așa
Attila József () [Corola-website/Science/300029_a_301358]
-
ul e, la creștinii de rit oriental, o funcțiune bisericească, ca dezambiguizare pentru termenul "episcop". În uzul curent, "episcop" desemnează o funcție de drept uman, pe când "ierarh" înseamnă "espiscop" de drept divin. Astfel, de drept divin, a treia treaptă a preoției e episcopatul. Titlurile de arhiepiscop, mitropolit
Ierarh () [Corola-website/Science/300088_a_301417]
-
de faptul ca intreaga corespondență a cancelariei Vaticanului îi identifică drept principi catolici atât pe Basarab I, cât și pe fiul său Nicolae Alexandru în prima parte a domniei. Creștinarea unei părți a cumanilor de la începutul sec. XIII fusese după ritul romano-catolic. Alți cercetători au reluat o idee mai veche (cf. Ovid Densusianu, Nicolae Drăganu) și anume că numele Basarab ar fi putut fi de origine pecenegă, avându-se în vedere răspândirea numelui (Basaraba/Basarabă) în zonele de graniță la Carpați
Dinastia Basarabilor () [Corola-website/Science/300123_a_301452]
-
Mare; Valea Îngustului; Valea Sighiletiului; după cum se poate observa, majoritatea denumirilor văilor, sunt legate de acelea al dealurilor, dovada imediată vecinătate a acestora. Organizarea hotarnică a satului este legată de aceleași realități locale. Denumirile mai importante ale acestora sunt: Pe Rituri; Carașeu; Arini; Câmpul de Sus; Sub Vii; La Bălți; La Gloduri; Pitioaia; Braniște; Șesuri; Furnicar; Răchiți; Sighileți; toate exprimă particulărități locale delimitate doar de plasarea teritorială. Înainte ca oamenii sa înceapă să-și sape propriile fântâni, existau așa-numitele fântâni
Chelința, Maramureș () [Corola-website/Science/301572_a_302901]
-
ar fi existat o moară de apă ce a aparținut unor nobili din Chelința (actualmente satul Arduzel se află la o distanță de cca. 1,5 km de cursul râului Someș). Din punct de vedere confesional, astăzi populația este de rit ortodox (cu exceptia a două familii ce aparțin unui cult neoprotestant); de menționat că, până în anul 1948 când Biserica Greco-Catolică a fost scoasă în afara legii, locuitorii erau de religie greco-catolică (majoritatea populației Țării Chioarului rămânând totuși în religia ortodoxă).
Chelința, Maramureș () [Corola-website/Science/301572_a_302901]
-
și tradițiile în mare parte sunt păstrate și condiționate de activitățile gospodărești și sărbătorile religioase. Obiceiurile religioase sunt bine păstrate și sunt corelate cu sărbătorile precum, Crăciunul, Bobotează, Duminica Floriilor, Paștele, Rusaliile, Sfântul Ilie. Astfel în ajunul Crăciunului, sărbătorit după ritul vechi, cetele de colindători și Viflaimul vestesc nașterea lui Isus, indiferent de confesiune religioasă a colindătorilor. De Bobotează s-a păstrat obiceiul sfințirii caselor și a întregii gospodării. De Paști se merge la biserică cu pască, ouă încondeiate, diferite preparate
Repedea, Maramureș () [Corola-website/Science/301586_a_302915]
-
din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,29%). Pentru 3,67% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,88%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (6,2%). Pentru 3,69% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Bistrița a județului Neamț și era formată din satele Zănești, Fauri de Jos, Fauri de Sus
Comuna Zănești, Neamț () [Corola-website/Science/301698_a_303027]
-
Majoritatea locuitorilor sunt români (92,46%), cu o minoritate de romi (3,24%). Pentru 4,28% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,06%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (1,88%). Pentru 4,27% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Vânători", făcea parte din plasa de Sus-Mijlocul a județului Neamț și era formată din satele Vânători, Nemțișor
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]
-
din tradiția orală, care menționează o bazilică romană, ce este posibil să fi fost ridicată „În deal” . Deși până în anul [[1765]], satul avea două jurisdicții diferite, „partea scăunală” și cea „iobagită” , sub aspect confesional, chiar dacă existau și locuitori de alt rit, satul avea un singur lăcaș de închinare. Primul document cunoscut privind viața religioasă a racovicenilor este diploma dată de către principele [[Gheorghe Rákóczi I]] din 8 iulie [[1647]], prin care acesta numește pe popa [[Ion din Țichindeal]] ca [[protopop]] peste 17
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
1526), în urma căreia Transilvania deveniseră principat autonom sub suzeranitate otomană, iar catolicismul n-a mai fost protejat oficial de autoritățile de stat. Jean Calvin, alături de Martin Luther, a fost unul din inițiatorii reformei protestante, în opoziție cu anumite dogme și rituri ale Bisericii Catolice. Aflat la Geneva, Guillaume Farel l-a rugat să-l ajute la reforma bisericii. Calvin a scris despre rugămintea lui Farel: "M-am simțit de parcă Dumnezeu din cer și-a pus mâna sa măreață pe mine pentru
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
anticomuniste. Acțiunea de protest a generat mișcarea populară din Timișoara, punctul de pornire al Revoluției anticomuniste române din 1989. Biserica Reformată din România urmărește tradițiile reformei protestante elvețiene, care a refuzat de la început liturghia latină împreună cu cea bizantină, care sunt rituri imperiale sau împărătești. Ele s-au format la curțile împăraților romani de Răsărit și Apus, drept aceea au un fast deosebit. Limba slujbelor este maghiara, iar în orașele mari din Vechiul Regat, de exemplu la București, se folosește și limba
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
fostă bisericuță din lemn, care data încă înainte de 1768, căci la aceea dată erau în biserică un Penticostar și un Tripod tipărite la 1768 la Blaj. În secolul XIV este menționat ca preot slujitor, cu numele de Paulus, preot de rit creștin ortodox, care oficia slujbele în Hrastăs. Vechea bisericuță demolându-se din cimitir, s-au construit un fel de trapeză (paraclis), în curtea bisericii, iar în cimitir s-a construit o clopotniță, pereții fiind pictați pe pânză, azi refăcută în
Frunzeni, Mureș () [Corola-website/Science/300579_a_301908]
-
Majoritatea locuitorilor sunt români (93,46%), cu o minoritate de romi (3,14%). Pentru 3,33% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,13%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (3,27%). Pentru 3,33% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, câteva din satele actuale (Lunca Asău, Asău, Straja și Gura Ciobănușului) făcând parte din comuna Comănești din plaiul
Comuna Asău, Bacău () [Corola-website/Science/300654_a_301983]
-
1801; Alexandrescu - Urechiă, 1897; Erbiceanu, 1903; Ciaușanu, 1914; Diculescu, 1970; Năndrașu, 1970; Leonăchescu - Năndrașu, 1971; Leonăchescu, 1992; Leonăchescu, 2001; Leonăchescu, 2004; Oltean, 2007; Olărescu, 2008). În ceea ce privește practicile religioase se pot afirma următoarele: Reformele religioase întreprinse de către Deceneus se referă la riturile de înmormântare. Reforma lui Deceneus va anula posibilitatea defuncților de a reveni pe pământ și de a media în raporturile cu zeii. Drumul sufletelor era ascendent iar direcția era doar verticală. Singura variantă prin care se putea separa esența sufletului
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97%). Pentru 2,66% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,23%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (1,69%). Pentru 2,66% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Trotuș a județului Bacău și era formată din satele Dezrobiți, Mănăstirea Cașin, Suseni și Lupeni, având
Comuna Mănăstirea Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300683_a_302012]
-
din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,02%). Pentru 3,96% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,19%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (2,65%). Pentru 3,96% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Muntelui a județului Bacău și era formată din satele Măgirești, Stănești, Prăjești, Șesurile, Tazlău și Mădărzău
Comuna Măgirești, Bacău () [Corola-website/Science/300682_a_302011]
-
2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,94%). Pentru 2,9% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,14%), dar există și minorități de ortodocși de rit vechi (1,76%) și penticostali (1,2%). Pentru 2,93% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Răcăciuni a județului Putna și era formată din satele Orbenii de Jos
Comuna Orbeni, Bacău () [Corola-website/Science/300688_a_302017]
-
85%), cu o minoritate de romi (2,65%). Pentru 5,43% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,01%), dar există și minorități de romano-catolici (6,52%) și ortodocși de rit vechi (3,33%). Pentru 5,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Răcăciuni a județului Putna și era formată din satele Bălcuța, Conțești, Fabrica Zaharină, Fântânele, Sascut, Schineni
Comuna Sascut, Bacău () [Corola-website/Science/300698_a_302027]
-
Majoritatea locuitorilor sunt români (92,63%), cu o minoritate de romi (3,3%). Pentru 4,04% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,23%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (1,03%). Pentru 4,04% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Muntelui a județului Bacău și era formată din satele Brănești, Podurile, Prohogești, Valea Sosei, Rusăești și
Comuna Poduri, Bacău () [Corola-website/Science/300693_a_302022]
-
care nu permiteau recăsătorirea. A fost un om foarte inteligent, cu concepții liberale, moderne și sociabil. Preotul Emil Vladislav și cantorul Turcu Petru Ponoran au slujit și condus parohia din Livadia cca. patru decenii, în secolul XX. Parohia Livadia, de rit greco-catolic,a aparținut de protopopiatul Hațeg și de episcopia Lugojului până în octombrie 1948, când regimul comunist prin decret a desfințat acest cult religios, parohiile și credincioșii fiind trecuți “ din oficiu” la ortodoxie. Preotul Emil Vladislav împreună cu cantorii Turcu Petru Ponoran
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
a desfințat acest cult religios, parohiile și credincioșii fiind trecuți “ din oficiu” la ortodoxie. Preotul Emil Vladislav împreună cu cantorii Turcu Petru Ponoran si Ungur Ianăși, de comun acord cu locuitorii satului au trecut la ortodoxie,continuându-și activitatea în noul rit . De altfel încă din anii 1940, credincioșii din Livadia sub conducerea cantorului Turcu Petru Ponoran, au aderat la Asociația Oastea Domnului (de sorginte ortodoxă) înființată de preotul Trifa de la Sibiu, având în anii 1940 o susținută activitate în sat și
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
1840 administratorul care a venit să confere Mirul amintește că a fost întâmpinat de un grup de greco-catolici care au cerut să le trimită preot. Nu se cunoaște evoluția acestei comunități fiind posibilă o asimilare a ei de către comunitatea de rit latin. Pe timpul lui Ștefan cel Mare, și probabil mai înainte de el, satul Valea Seacă, prin mai multe tranzacții de cumpărări și moșteniri, a devenit sat domnesc "dreptu domnescu ascultând de ocolul Bacăului". Antioh Cantemir Vodă care a domnit între anii
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
romană și bizantină, precum și continuitatea populației autohtone în perioada migrației popoarelor. Contactul vremelnic cu triburile migratoare ale sarmaților, goților, hunilor, slavilor, mongolilor, tătarilor etc. a rămas fără urme demne de luat în seamă în viața și obiceiurile autohtonilor-prezente doar în riturile funerare sau în predispoziția pentru unele obiecte de podoabă. Deși reduse ca număr, cele câteva izvoare istorice descoperite atestă continuitatea locuirii acestui teritoriu în perioada secolelor IX-XIV. Ca și în alte locuri din Moldova apare în lunca Siretului la locul
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
cu clasele I-VIII și câte o grădiniță, cu excepția satului Drumul Carului, unde școala cu clasele I-IV și grădinița au fost desființate acum câțiva ani, din lipsă de copii. Fiecare sat mai are câte o biserică unde se practică ritul ortodox, cu excepția Drumului Carului care nu are biserică, fiind mai mic. Ca un paradox sau ca o ironie a sorții, satele comunei Moieciu, ca de altfel toate satele zonei Bran, au înflorit în perioada regimului de dictatură comunistă deoarece aici
Comuna Moieciu, Brașov () [Corola-website/Science/300955_a_302284]