4,365 matches
-
Editura Științifică. Mackenzie, Ian, 2006, Unaccusative Verbs in Romance Languages, New York, Palgrave Macmillan. Mahieu, Marc-Antoine, 2003, "L'ergativité en nunavimmiutitut (Québec arctique)", în Ergatividade na Amazônia, III, Villejuif. Manea, Dana, 2001, Structura semantico-sintactică a verbului românesc. Verbele psihologice, București, Arhiepiscopia Romano-Catolică de București. Manning, Christopher D., 1996, Ergativity. Argument Structure and Grammatical Relations, Stanford, CSLI Publications. Manoliu-Manea, Maria, 1977, Elemente de lingvistică comparată romanică. Tipologie și istorie, Universitatea din București. Manoliu-Manea, Maria, 1993, "Inalienabilitate și topicalitate în limba română", în Gramatică
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dedice învățătura în această direcție. Dar, surpriza cea mai mare a fost când am aflat de pasiunea sa pentru arta polifonică și, în special, pentru opera palestriniană, având chiar și un studiu despre G. P. da Palestrina, publicat de Arhiepiscopia Romano-Catolică de București. Pentru profesorul de polifonie și compoziție, cu un curs privind Stilul palestrinian (pe care, în 1980, l-am prezentat și la Institutul de Studii ale Renașterii din Florența), a fost o adevărată revelație. Discutând asupra temei de doctorat
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
toată muzica europeană „cultă”, laicizată de-a lungul secolelor următoare [...] Există, desigur, și o altă tradiție muzicală sacră, a Orientului European, cea aparținând bisericii ortodoxe [...] Nu va da naștere, însă, unei direcții atât de celebre ca aceea provocată de muzica romano-catolică (mai târziu și de cea protestantă) - așa-numita muzică „cultă” sau „clasică” - și nici nu va genera ramuri secularizate, care să pătrundă în sala de concert. Va rămâne timp de secole în biserică, influențând desigur uneori și creația „cultă”, schimbându
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
interzis cu desăvârșire execuția muzicii polifonice în catedrala sa. Părinții conciliari din Trento erau pe punctul de a cădea și ei pradă acestei atitudini, în acest context născându-se și o legendă conform căreia polifonia a rămas în sânul bisericii romano-catolice, legendă care astăzi nu mai are niciun fundament. Se povestește că prelații adunați în conciliu intenționau să abolească cu totul polifonia din cadrul cântului bisericesc. Aflând de acest lucru, G.P. da Palestrina a compus imediat o misă (Missa Papae Marcelli) pentru
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
și orchestră (BWV 232) de J.S. Bach (1685-1750). Este împărțită în 26 de numere (17 corul, 6 arii, 3 duete). Practic, în această misă se găsește tot universul muzical: procedee renascentiste și arhaice, evocări luterane, pagini de adevărată provocare barocă romano-catolică. Datorită dimensiunii sale ieșite din comun, nu poate fi deloc utilizată într-o liturgie euharistică; rămâne, totuși, un monument incontestabil al civilizației muzicale. Și Misa în Do minor pentru soliști, cor și orchestră (K 427), de W. A. Mozart (1756-1791
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
mintea și sufletul omului către acea dimensiune transcendentală, unde creatura se întâlnește cu Creatorul. În alte cuvinte, muzica este unul dintre mijloacele cele mai importante prin care omul se întâlnește cu Dumnezeu. Acesta este motivul pentru care, în cultul divin romano-catolic, și nu numai, muzicii i se acordă un spațiu larg. Cântul bisericesc latin își află obârșia în sinagoga ebraică, chiar dacă nu sunt excluse influențe din lumea muzicală greacă sau romană. Odată cu libertatea de exprimare religioasă (313, Edictul de la Milano) și
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
SOCIETATEA ROMÂNĂ DE LECTURĂ, asociație înființată la Cluj în 1861. Este rezultatul strădaniilor „intelighenței” române de la Colegiul Romano-Catolic din Cluj pentru „cultivarea în limba maternă, perfecționarea în literatura română și contribuirea la înavuțirea literaturii prin elaborate proprii”. Statutul evidenția scopul societății: „înaintarea în cultura mai înaltă și în estetică, prin lecturi de cărți și ziare românești”, mijloacele fiind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289768_a_291097]
-
noi biserici de cartier. Parohia Buliga funcționează din 1939, iar cea din cartierul Vlașca a fost construită în 1946. Slujbele ortodoxe din Fetești-Gară se țin în două biserici, iar cea de-a treia este în construcție. Alături de ortodocși mai există: romano-catolici (al căror număr a scăzut de la 68 în 1992 la 57 în 2002); greco-catolici (al căror efectiv este de numai 5 persoane); baptiști (77 persoane); adventiști de ziua a șaptea (157 de persoane) și penticostali (28 de persoane) (vezi tabelul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
BOR sub regimul comunist. Mihai Ungheanu afirmă că documentele prezentate În volumul despre care vorbim evidențiază „rezistența În și prin instituții” (p. 24). Aceste argumente sînt confirmate, din punctul de vedere al autorului, de istoria postcomunistă a relațiilor interconfesionale: Biserica Romano-Catolică organizează o expoziție dedicată vechimii creștinismului românesc, iar papa Ioan Paul al II-lea vizitează România În 1999. Revenind la istoria BOR sub comunism, Mihai Ungheanu spune că „instituția creștină” a fost o „miză politică de prim ordin pentru cei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Spre exemplu, operatorul radio al echipei Serviciului de Operații Speciale (britanic), parașutată În 1943 În România, nu era Silviu Meșianu (nota 5, p. 48), ci Silviu Mețianu. Se regăsesc și date probabil transcrise eronat. Joseph Schubert a fost consacrat episcop romano-catolic de București, dar nu la 30 iunie 1930 (p. 80), ci la 30 iunie 1950; istoricul G. Onișor (nota 49, p. 116) este de fapt G(heorghe) Onișoru. Atunci cînd se citează documente din arhivele românești, În ediția de față
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
în sensul de natură, fire, condiție, esența; mai precis, chip care traduce esență.”280 Un text auzit, cum este cel liturgic, nu are însă cum introduce note explicative. O soluție fericită se găsește în Liturgia Orelor și, respectiv, Lecționarul Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București: „din fire Dumnezeu.”281 Autorul Epistolei către evrei afirmă același lucru despre Fiul când îl definește în prolog, folosind însă alte două expresii: după ce arată că „sin aceste timpuri de pe urmat ne-a vorbit nouă prin Fiul (elálQsen
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
prefață Prea Fericitului Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Ed. Inst. Biblic și de Misiune al B.O.R., București. Biblia sau Sfântă Scriptură a Vechiului și Noului Testament, 1923, Societatea Biblică (Britanică). Evanghelia după Ioan, 2001, col. „Bibliotecă Scripturii”, XX, Arhiepiscopia Romano-Catolică București. Evanghelia după Luca, 2001, col. „Bibliotecă Scripturii”, XIX, Arhiepiscopia Romano-Catolică București. Evanghelia după Marcu, 1996, col. „Bibliotecă Scripturii”, XVIII, Arhiepiscopia Romano-Catolică București. Evanghelia după Matei, 1996, col. „Bibliotecă Scripturii”, XVII, Arhiepiscopia Romano-Catolică București. La Bible - traduction oecuménique, 1988, édition
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
și de Misiune al B.O.R., București. Biblia sau Sfântă Scriptură a Vechiului și Noului Testament, 1923, Societatea Biblică (Britanică). Evanghelia după Ioan, 2001, col. „Bibliotecă Scripturii”, XX, Arhiepiscopia Romano-Catolică București. Evanghelia după Luca, 2001, col. „Bibliotecă Scripturii”, XIX, Arhiepiscopia Romano-Catolică București. Evanghelia după Marcu, 1996, col. „Bibliotecă Scripturii”, XVIII, Arhiepiscopia Romano-Catolică București. Evanghelia după Matei, 1996, col. „Bibliotecă Scripturii”, XVII, Arhiepiscopia Romano-Catolică București. La Bible - traduction oecuménique, 1988, édition intégrale, Cerf/Société Biblique Française. La Bible de Jérusalem, 1974, Cerf
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
a Vechiului și Noului Testament, 1923, Societatea Biblică (Britanică). Evanghelia după Ioan, 2001, col. „Bibliotecă Scripturii”, XX, Arhiepiscopia Romano-Catolică București. Evanghelia după Luca, 2001, col. „Bibliotecă Scripturii”, XIX, Arhiepiscopia Romano-Catolică București. Evanghelia după Marcu, 1996, col. „Bibliotecă Scripturii”, XVIII, Arhiepiscopia Romano-Catolică București. Evanghelia după Matei, 1996, col. „Bibliotecă Scripturii”, XVII, Arhiepiscopia Romano-Catolică București. La Bible - traduction oecuménique, 1988, édition intégrale, Cerf/Société Biblique Française. La Bible de Jérusalem, 1974, Cerf, Paris. La Bible d’Alexandrie - 1. La Genèse, 1986. Traduction du
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Ioan, 2001, col. „Bibliotecă Scripturii”, XX, Arhiepiscopia Romano-Catolică București. Evanghelia după Luca, 2001, col. „Bibliotecă Scripturii”, XIX, Arhiepiscopia Romano-Catolică București. Evanghelia după Marcu, 1996, col. „Bibliotecă Scripturii”, XVIII, Arhiepiscopia Romano-Catolică București. Evanghelia după Matei, 1996, col. „Bibliotecă Scripturii”, XVII, Arhiepiscopia Romano-Catolică București. La Bible - traduction oecuménique, 1988, édition intégrale, Cerf/Société Biblique Française. La Bible de Jérusalem, 1974, Cerf, Paris. La Bible d’Alexandrie - 1. La Genèse, 1986. Traduction du texte grec de la Septante, Introduction et Notes par Marguerite Harl, professeur
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
1974, - traduite et présentée par André Chouraqui, Desclée de Brouwer. La Bible - Ancien et Nouveau Testament, avec leș Livres Deutérocanoniques - traduite en français courant, 1987, Alliance Biblique Universelle, Paris. Liturghierul Român - Lecționar I (de la începutul Adventului până la Rusalii), 1998, Arhiepiscopia Romano-Catolică București. Liturgia Orelor după ritul român, 1994, Arhiepiscopia Romano-Catolică București. Nova Vulgata Bibliorum Sacrorum Edițio, 1979, Libreria Editrice Vaticană. Psalmii, 1993, col. „Bibliotecă Scripturii”, XI, Arhiepiscopia Romano-Catolică București. Septuaginta, 1935, ed. Alfred Rahlfs, edițio minor, Stuttgart. The Greek New Testament
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Brouwer. La Bible - Ancien et Nouveau Testament, avec leș Livres Deutérocanoniques - traduite en français courant, 1987, Alliance Biblique Universelle, Paris. Liturghierul Român - Lecționar I (de la începutul Adventului până la Rusalii), 1998, Arhiepiscopia Romano-Catolică București. Liturgia Orelor după ritul român, 1994, Arhiepiscopia Romano-Catolică București. Nova Vulgata Bibliorum Sacrorum Edițio, 1979, Libreria Editrice Vaticană. Psalmii, 1993, col. „Bibliotecă Scripturii”, XI, Arhiepiscopia Romano-Catolică București. Septuaginta, 1935, ed. Alfred Rahlfs, edițio minor, Stuttgart. The Greek New Testament, 1983, edited under the direction of Kurt Aland and
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Universelle, Paris. Liturghierul Român - Lecționar I (de la începutul Adventului până la Rusalii), 1998, Arhiepiscopia Romano-Catolică București. Liturgia Orelor după ritul român, 1994, Arhiepiscopia Romano-Catolică București. Nova Vulgata Bibliorum Sacrorum Edițio, 1979, Libreria Editrice Vaticană. Psalmii, 1993, col. „Bibliotecă Scripturii”, XI, Arhiepiscopia Romano-Catolică București. Septuaginta, 1935, ed. Alfred Rahlfs, edițio minor, Stuttgart. The Greek New Testament, 1983, edited under the direction of Kurt Aland and Barbara Aland, United Bible Societies, 3-rd corrected edition. The Holy Bible, Revised Standard Version, Ăn Ecumenical Edition (1973
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Fitzgerald traversează, pentru prima oară, partea centrală a Alpilor Neozeelandezi (ibidem, p. 241). 299 indigeni maori reprezintă cea mai mare minoritate 10%, urmează polinezieni (samoanii) și populație asiatică. Locuitorii Noii Zeelande practică diferite culte: creștinism (anglicani 21,4%, prezbiterieni 16%, romano-catolici 14,7%), metodiști 4,1%, alte confesiuni 24%470. Ocupația preponderentă a locuitorilor este zootehnia, mai mult de jumătate din suprafață fiind destinată creșterii oilor. Lâna și mieii se exportă În cantități mari din țară, ca și produsele lactate, vinul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
unei lucrări deosebite, care tratează un subiect mai puțin abordat de cercetători și necunoscut publicului larg, și anume importanța presei ecleziastice, numită și "Presa Bună", în istoria Bisericii Catolice de ambele rituri din România în general, și în istoria Diecezei Romano-catolice de Iași și a Arhidiecezei Romano-catolice de București în special. În baza unor ample investigații în Arhivele Naționale și bisericești (românești și vaticane), autorul lucrării prezente a reușit să întocmească mini-monografii pentru principalele publicații catolice românești, suficiente însă pentru înțelegerea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
subiect mai puțin abordat de cercetători și necunoscut publicului larg, și anume importanța presei ecleziastice, numită și "Presa Bună", în istoria Bisericii Catolice de ambele rituri din România în general, și în istoria Diecezei Romano-catolice de Iași și a Arhidiecezei Romano-catolice de București în special. În baza unor ample investigații în Arhivele Naționale și bisericești (românești și vaticane), autorul lucrării prezente a reușit să întocmească mini-monografii pentru principalele publicații catolice românești, suficiente însă pentru înțelegerea apariției și dezvoltării acestui adevărat fenomen
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care sperăm că vor continua să abordeze tematica complexă și inepuizabilă a presei catolice românești, ea însăși o parte importantă a patrimoniului cultural al Bisericii. Autorul lucrării readuce astfel în memoria colectivă repere importante din istoria presei catolice din Dieceza Romano-catolică de Iași și Arhidieceza Romano-catolică de București în prima jumătate al secolului al XX-lea, presă care a avut un rol deosebit la dezvoltarea structurilor bisericești și a vieții pastorale, a culturii religioase, a gândirii creștine, reprezentând totodată contribuția Bisericii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
să abordeze tematica complexă și inepuizabilă a presei catolice românești, ea însăși o parte importantă a patrimoniului cultural al Bisericii. Autorul lucrării readuce astfel în memoria colectivă repere importante din istoria presei catolice din Dieceza Romano-catolică de Iași și Arhidieceza Romano-catolică de București în prima jumătate al secolului al XX-lea, presă care a avut un rol deosebit la dezvoltarea structurilor bisericești și a vieții pastorale, a culturii religioase, a gândirii creștine, reprezentând totodată contribuția Bisericii la dezvoltarea societății românești în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
țară și mai ales la Vatican / Roma, privitoare la subiect. Documentele consultate, cele mai multe inedite (și care ocupă de altfel o mare parte a listei bibliografice de la finalul lucrării), provin de la diverse instituții deținătoare de arhivă, cum ar fi: Arhiva Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, Arhiva Episcopiei Romano-Catolice din Iași, Arhiva Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe, Arhivele Naționale Istorice Centrale, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Iași, Arhiva Curiei Generale a Ordinului Fraților Minori Conventuali, Arhiva Congregației de Propaganda Fide și Arhiva Secretă a Vaticanului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la Vatican / Roma, privitoare la subiect. Documentele consultate, cele mai multe inedite (și care ocupă de altfel o mare parte a listei bibliografice de la finalul lucrării), provin de la diverse instituții deținătoare de arhivă, cum ar fi: Arhiva Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, Arhiva Episcopiei Romano-Catolice din Iași, Arhiva Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe, Arhivele Naționale Istorice Centrale, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Iași, Arhiva Curiei Generale a Ordinului Fraților Minori Conventuali, Arhiva Congregației de Propaganda Fide și Arhiva Secretă a Vaticanului. Mai ales această din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]